4,340 matches
-
a izbucnit ca o izbăvire comanda sergentului. Toaibă a făcut stânga mprejur și a pornit în pas de defilare spre formație. Ei, Toaibă. Ai învățat cum se răspunde superiorului? Ochii lui Toaibă s-au înfipt ca un pumnal într ai sergentului. A răspuns monosilabic: Da! Ca ars, sergentul a sărit din loc și a venit în fața lui Toaibă. Spectacolul care se arăta oricărei priviri - cât de indulgentă ar fi fost - era de tot râsul... Sergentul, mic și îndesat, iar Toaibă cu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Toaibă a făcut stânga mprejur și a pornit în pas de defilare spre formație. Ei, Toaibă. Ai învățat cum se răspunde superiorului? Ochii lui Toaibă s-au înfipt ca un pumnal într ai sergentului. A răspuns monosilabic: Da! Ca ars, sergentul a sărit din loc și a venit în fața lui Toaibă. Spectacolul care se arăta oricărei priviri - cât de indulgentă ar fi fost - era de tot râsul... Sergentul, mic și îndesat, iar Toaibă cu trei capete mai înalt și bine legat
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
înfipt ca un pumnal într ai sergentului. A răspuns monosilabic: Da! Ca ars, sergentul a sărit din loc și a venit în fața lui Toaibă. Spectacolul care se arăta oricărei priviri - cât de indulgentă ar fi fost - era de tot râsul... Sergentul, mic și îndesat, iar Toaibă cu trei capete mai înalt și bine legat, îl privea de sus pe acesta. Motivul pentru care în acea clipă sergentul fierbea de furie nu era răspunsul lui Toaibă în afara „reglementului”, ci faptul că el
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
se arăta oricărei priviri - cât de indulgentă ar fi fost - era de tot râsul... Sergentul, mic și îndesat, iar Toaibă cu trei capete mai înalt și bine legat, îl privea de sus pe acesta. Motivul pentru care în acea clipă sergentul fierbea de furie nu era răspunsul lui Toaibă în afara „reglementului”, ci faptul că el ditai comandantul arăta ca un pitic în fața unui uriaș... Orice putea face sergentul, dar ca să schimbe acest raport nu avea nici o șansă. A stat câteva clipe
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
legat, îl privea de sus pe acesta. Motivul pentru care în acea clipă sergentul fierbea de furie nu era răspunsul lui Toaibă în afara „reglementului”, ci faptul că el ditai comandantul arăta ca un pitic în fața unui uriaș... Orice putea face sergentul, dar ca să schimbe acest raport nu avea nici o șansă. A stat câteva clipe cu umilința întipărită pe chip, gândind înfrigurat ce să facă să rupă această stare. Până la urmă, a găsit... „Când stau de vorbă cu acest tâmpit trebuie să
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
stare. Până la urmă, a găsit... „Când stau de vorbă cu acest tâmpit trebuie să mă aflu mai departe de el, ca să nu se vadă diferența de înălțime, fiindcă Dumnezeu i-a uitat măsura... L-a făcut mare și prost!” - gândea sergentul. Drept urmare, cu pași mărunți, imperceptibili, s-a depărtat de el. Pe măsură însă ce sergentul se depărta, ochii lui Toaibă se făceau din ce în ce mai mici, încât deschizătura pleoapelor ajunsese cât un fir de ață, iar în colțul gurii a apărut un
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
aflu mai departe de el, ca să nu se vadă diferența de înălțime, fiindcă Dumnezeu i-a uitat măsura... L-a făcut mare și prost!” - gândea sergentul. Drept urmare, cu pași mărunți, imperceptibili, s-a depărtat de el. Pe măsură însă ce sergentul se depărta, ochii lui Toaibă se făceau din ce în ce mai mici, încât deschizătura pleoapelor ajunsese cât un fir de ață, iar în colțul gurii a apărut un crâmpei de zâmbet parșiv care părea să spună: „Așa, pocitanie, depărtează-te, că altfel râd
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
că pușca mitralieră - doar era ochitorul grupei - i-a zdrobit brațele. Și să porți vreo zece chile pe brațe târându-te prin mocirlă nu-i lucru de șagă!... Chiar în această stare, Toaibă era mândru că l-a învins pe sergent... Și a venit și ziua când soldații, vrând-nevrând, trebuia să se considere și absolvenți ai unui asemenea supliciu... Pluton! Drepți! Pentru onor, înainteee... prezentați arm’! - s-a auzit comanda locotenentului Făgurel. O singură mișcare armonioasă a fost răspunsul plutonului la
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și s-a trezit cu o lumină orbitoare în ochi. Ordinul de serviciu, domnule locotenent! Sunt șeful gărzii din această gară - s-a auzit altă voce, din spatele sentinelei. Locotenentul a prezentat documentul cerut. După o scurtă examinare, șeful gărzii - un sergent - i-a înapoiat documentul, cu indicația: 18 Nu aveți voie să mergeți în gară. Apă de băut puteți lua de la turnul pentru apă aflat colea. Găsiți acolo mecanicul de serviciu. Spuneți-i că v-am permis să luați apă de
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
-ți auzi nici tu călcătura, necum inamicul... Și dacă ai prins <limbaă, trebuie s-o faci să tacă mâlc, că altfel poate să dea de veste camarazilor săi și te-ai dus pe copcă”. Locotenentul Făgurel ședea lângă Toaibă, iar sergentul Cicoare se afla în celălalt capăt al vagonului. Ședea acoperit cu pulpana mantalei, spre a se izola de tot ce era în jur. Avea destule motive să rămână cu sine însuși... Gândurile îl asaltau din toate părțile: „Am terminat instruirea
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și să vezi cum ți le aduce pe tavă... Îmi vine să și râd... În programul de pregătire al cercetașilor intra și capturarea unei <limbiă... Plutonul mărșăluia în întâmpinarea nopții. În marginea pădurii în care urma să se desfășoare exercițiul, sergentul Cicoare a comandat: Pluton, stai! După ce le-am explicat în ce constă exercițiul, am ordonat: Soldat Toaibă! Un pas în față! Alege-ți doi camarazi care să facă parte din patrula pe care o vei comanda! Toaibă s-a întors
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ca un șurub și a numit: Soldat Trestie și soldat Urecheatu un pas în față! Nici de această dată nu a schimbat oamenii pe care îi prefera în orice acțiune. Restul plutonului va executa același exercițiu aici, în marginea pădurii. Sergent Cicoare ia comanda! Soldat Toaibă și voi doi trebuie să știți doar că <inamiculă a ocupat poziție în pădure, dincolo de pârâiașul ce curge la vreo jumătate de kilometru de aici. Drumul pe care am venit și traversează pădurea este interceptat
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
acum, fraților! Ia să ne gândim cine poate fi <inamicul? - a întrebat Toaibă. N-ai băgat de seamă că lipseau doi oameni din pluton? - a remarcat întrebând Urecheatu. Și comanda acestei grupe de <inamici cine o are? a întrebat Toaibă. Sergentul Limbosu - a răspuns Urecheatu. Măi flăcăi am un plan - a vorbit Toaibă, bucuros că Limbosu le era <inamic. Dacă până ni-l spui nu se face ziuă, atunci mai avem timp să ne îndeplinim misiunea - l-a luat la vale
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
se auzea icnetul efortului depus la săpatul gropilor individuale. Apoi... n-am mai auzit decât somația lui Trestie și armarea automatelor celor doi care în clipa următoare erau cu țevile la tâmplele <inamiciloră. Toaibă l-a luat în primire pe sergentul Limbosu, care ședea deja în groapa săpată de cei doi soldați. Ce faci, domn’ sărjănt? Soileală de voie. Nu? Cred și eu! Boii ară și caii mănâncă sau, mai pe șleau spus, leatul sapă și eu stau la adăpost, așteptând
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
o plăcut cum o strigat. Și ca nu cumva - profitând de întuneric - s-o iei la sănătoasa, dă mâinile la nenea Toaibă, să le lege frumușel, așa cum a învățat printre târâșuri chiar de la dumneavoastră. Probabil că <iubindu-lă prea mult pe sergent, Toaibă i-a cam sucit mâinile la spate cu toată puterea lui, încât acesta a icnit ca înjunghiat. Dar, în afară de gemete înfundate, nu a scos nici o vorbă... Înghițea în sec. Când l-a văzut copăcel pe malul gropii, l-a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
numai că vor rugini în încărcător... În cine să tragi? În umbrele din închipuire, domn’ sărjănt? Cu așa cercetași, vai de biata armată! Eu asistam de la distanță să văd cum decurg lucrurile. Și decurgeau bine. Asta mi-o confirma icnetele sergentului la fiecare îndemn al lui Toaibă. Acum s-o luăm din loc, că ne apucă dimineața la crâșmă, domn’ sărjănt! După ce și-a vărsat cât de cât amarul adunat până atunci, Toaibă s-a întors și mi-a raportat cu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
o luăm din loc, că ne apucă dimineața la crâșmă, domn’ sărjănt! După ce și-a vărsat cât de cât amarul adunat până atunci, Toaibă s-a întors și mi-a raportat cu voce joasă îndeplinirea misiunii. N-am intervenit pentru ca sergentul să fie dezlegat, ci am lăsat ca lucrurile să decurgă după vruta lui Toaibă... Norocul meu că mai am în pluton câțiva la fel ca el. Cam de o grupă de șoc! Când va fi vorba de vreo misiune mai
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
acțiune trecea printr-o pădure... Ca avangardă, am trimis înainte doi cercetași. Restul plutonului mărșăluia în liniște. Toaibă gemea sub greutatea încărcăturii, dar nu scotea o vorbă. Ținea pasul cu ceilalți. Când am ajuns în marginea pădurii, ne-am oprit. Sergentul Cicoare s-a deplasat în aripa dreaptă a plutonului. Domn’ locotenent - îl aud pe Toaibă. Inamicul nu poate fi decât în umbra lizierei de salcâmi de dincolo de râpa din fața noastră... Uitați-vă acolo. Vedeți drumul cela cu pământul de pe el
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
pădure. Se puteau îngropa și la sol dacă pofteau... S-ar putea să ai dreptate, Toaibă. Atunci, binoclul la ochi și să nu ți scape nici musca neobservată! Până una-alta, eu merg să stabilesc misiunile pentru grupele de sub comanda sergentului Cicoare. După ce am stabilit sarcinile fiecărei grupe pe timpul zilei și modul de comunicare, m-am retras mai în spate, pentru a putea observa comportamentul fiecărui soldat. Toaibă și-a pus pușca mitralieră în dreapta, a ascuns explozibilul lângă rădăcina unui stejar
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
într-un clește. Dintr-un salt, soldații din tranșee au fost în coasta celor din subordinea șefului gărzii, imobilizându-i. Nici o vorbă, domn’ sărjănt! Sunteți înconjurați. Domn’ locotenent, ordonați ce trebuie să facă mai departe domn’ sărjănt? Cum te numești, sergent? Sunt sergentul Coșcove, domnule locotenent. Din acest moment, execuți ordinele noastre. Mergem din post în post și vei schimba sentinelele, dar cu oamenii mei. Cea mai neînsemnată nesupunere va avea consecințe nedorite. Ai înțeles? Am înțeles, domnule locotenent! Am trecut
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
clește. Dintr-un salt, soldații din tranșee au fost în coasta celor din subordinea șefului gărzii, imobilizându-i. Nici o vorbă, domn’ sărjănt! Sunteți înconjurați. Domn’ locotenent, ordonați ce trebuie să facă mai departe domn’ sărjănt? Cum te numești, sergent? Sunt sergentul Coșcove, domnule locotenent. Din acest moment, execuți ordinele noastre. Mergem din post în post și vei schimba sentinelele, dar cu oamenii mei. Cea mai neînsemnată nesupunere va avea consecințe nedorite. Ai înțeles? Am înțeles, domnule locotenent! Am trecut din post
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
domn’ sărjănt să chițcăie doar, că a mierlit-o. Înțelesu-m-ai, domn’ sărjănt?! Am înțeles! După dumneavoastră, domn’ sărjănt - l-a îmbiat Toaibă în zeflemea, împungându-l cu țeava pistolului în ceafă. Trestie îl flanca la un pas pe sergent... Câteva corturi și-au ițit siluietele din întunericul diluat de irizarea zorilor. Într unul din ele se vedea o părere de lumină. Sentinela din post a somat grupul... După formalitățile de rigoare, timp în care locul sentinelei a fost luat
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de rigoare, timp în care locul sentinelei a fost luat de omul nostru, șeful gărzii, sub supravegherea neiertătoare a lui Toaibă, a intrat la centrala telefonică. Și aici telefonistul a fost dublat de omul nostru. Sună la comandant! a ordonat sergentul. Dar vezi ce vorbești, l-a avertizat Toaibă. Fără întârziere a răspuns comandantul formației de tancuri. Domnule căpitan, trebuie să discutăm condițiile de predare a grupării de tancuri. Sunteți încercuiți și nu aveți nici o șansă de salvare! Sunt locotenentul Făgurel
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
motiv pentru care i-am chemat? Suntem ostași, domn’ locotenent! Ce naiba? Le amintiți așa în treacăt că au depus un jurământ în care îi vorba și despre secretul militar... Măi Toadere, cum de ești, doar soldat? Eu te-aș face sergent cât ai clipi. Apoi cât timp am făcut instrucție nu s-au făcut avansări. Mai târziu, cine știe?... Dacă n-o mierlesc, poate ajung și sărjănt. Locotenentul a rămas pe gânduri: „De ce l-am lăsat eu pe sergentul Limbosu să
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
aș face sergent cât ai clipi. Apoi cât timp am făcut instrucție nu s-au făcut avansări. Mai târziu, cine știe?... Dacă n-o mierlesc, poate ajung și sărjănt. Locotenentul a rămas pe gânduri: „De ce l-am lăsat eu pe sergentul Limbosu să-l tăvălească prin toate glodurile și mărăcinii câmpului de instrucție? Drept să spun, la început nici eu nu-l aveam la suflet pe flăcăul acesta. Prea te privea nu știu cum când îi făceai o observație. Îți arunca doar o
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]