4,219 matches
-
atât de materialul parental cât și de caracteristicile hidro-geologice și hidrologice ale zonei. Zona colinară este acoperită cu un strat de soluri negre, soluri brun acide, soluri coluviale, cernoziom și regosoluri. În cazul cursurilor de apă, cu debite mici sau sezoniere (ex. Pocloș), afluenți ai Râului Mureș, se dezvoltă soluri gleice din clasa solurilor hidromorfe. Sursele de poluare a solurilor provin din depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere și industriale, emisiile din activitățile de pe platforma chimică de 126 ha din Combinatul Azomureș
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
unele zboruri low-cost fiind spre aeroporturi secundare aflate în vecinatatea unor orașe mari): München, Londra (Luton), Paris (Beauvais), Roma (Ciampino), Madrid, Viena, Praga, Barcelona, Milano (Bergamo), Valencia, Venetia (Treviso), Bologna, Zaragoza, Dortmund, Bruxelles (Charleroi), Eindhoven, Tel Aviv, Palma de Mallorca (sezonier), București Otopeni. Vara există curse charter regulate spre destinații din Grecia, Turcia, Tunisia și Egipt. Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipați cu facilități moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Transportul în
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
Sărata-Monteoru (pe scurt și Monteoru; în trecut, Fundul Sărății) este un sat în comuna Merei din județul Buzău, Muntenia, România. Este o stațiune balneară de interes local sezonieră, și a fost mai întâi cunoscută între localnici pentru apele tămăduitoare ale izvoarelor sărate. Se află în zona central-vestică a județului, Muntenia, România, la aproximativ 14 km distanță de orașul Buzău. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea și terenurile
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
sunt în stare buna și foarte bună. Există încă în stare foarte bună case care au fost construite după stilul arhitectonic austriac, cu bolte din cărămizi, zidarii au fost școliți la Budapesta. Pe raza comunei sunt și în prezent așezările "sezoniere", în termeni locali colibe care servesc exclusiv la creșterea animalelor. Multe din aceste așezări sunt acum în stare avansată de degradare, fiind și părăsite. În perioada interbelică erau și așa numitele "colibe mutătoare", folosite de ciobani și în general crescătorii
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
este un sat în comuna Lupșanu din județul Călărași, Muntenia, România. Pe teritoriul actual al satului Plevna, amplasat în Câmpia Lehliu, subunitate a Bărăganului Mostiștei, parte a Câmpiei Române, ca o destinație „adăpostită” și prielnică a transhumanței, își aveau adăposturile sezoniere, tradiționale deja, păstori din Câmpulung și Buzău, ce se ocupau și cu plugăritul. Poate nu întâmplător și nu exclusiv pentru relieful determinat de văile numite azi Valea Tabacului și Valea Rusului, de grad secundar, afluente stânga ale Văii Baba Ana
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
au denumit locul unde trăise- Valea Baba Ana. De atunci se păstrează această denumire și în documentele primăriei, căci oamenii care aveau pământ acolo spuneau că merg pe Valea Baba Ana”[1]." Localitatea a luat ființă efectiv pe nucleul acareturilor sezoniere păstorești, și a fost în mod „oficial” întemeiată prin împroprietăriri în etape a unor cetățeni din comuna Ulmu[2] și din alte localități învecinate, ca urmare a reformelor agrare ulterioare Războiului de Independență, în special prin Legea pentru împroprietărirea însurățeilor
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Balaciu făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița și era formată din satele Balaciu de Jos, Balaciu de Sus și Cranțoș și din așezările sezoniere Vlăsceni, Țițeica, Popescu, Vlăsceanu, Mutu, Cazacu și Mușatu. În comună funcționau două biserici și o școală cu 36 de elevi (dintre care 4 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă, era organizată și comuna Fundu-Crăsani
Comuna Balaciu, Ialomița () [Corola-website/Science/301230_a_302559]
-
negru, bogat în sulf, magneziu și clorură de sodiu. În 1892 autoritățile județene au decis să înființeze un serviciu al băilor, însărcinat cu exploatarea instalațiilor de băi calde. Patru ani mai târziu în 1896, Amara era folosită amplu de populație, sezonier. Documentele timpului rețin ca bilanț al unui sezon de cură un numar de 452 de bolnavi si 3200 de băi. Prima instalație publică pentru băi calde a fost facută din scânduri în anul 1905, ea fiind distrusă în timpul Primului Război Mondial. In
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
ar fi fost sălașele și conacele, în câmpie ar fi predominat cătunele și odăile, în timp ce zonelor montane și celor pomi-viticole le-ar fi fost caracteristice crângurile, respectiv conacele și pivnițele de vin, acestea din urmă rămânând după formarea satelor asezări sezoniere, satelite vetrei satului. În urma unui îndelungat proces de generalizare a practicilor relaționale specifice fiecărui tip de ocupație în parte,și formalizarealor incipientă în interiorul chiar al microgrupurilor, contactele, până atunci sprodadice între aceste oaze de etnogeneză s-au amplificat contribuind la
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
2004. De la crearea MERCOSUR comerțul Braziliei cu țările membre a crescut de aproape patru ori, de la 3,6 miliarde dolari americani în 1990 la 13,5 miliarde dolari americani în 1999. Tendințele agriculturii braziliene au oscilat în timp, în funcție de culturile sezoniere, de bumbac, cacao, cauciuc și cafea care au avut o contribuție importantă la dezvoltarea sectorului, alături de trestia de zahăr care a reprezentat sursa permanentă de venituri în agricultură. În perioada anilor ‘70, procesul de modernizare a agriculturii a condus la
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
generează poluare, în special cu mercur și este de asemenea cauza alcoolismului ridicat și a numărului mare de cazuri de boli transmisibile pe cale sexuală. Climatul este climat ecuatorial umed, cu o temperatură medie anuală de 26 °C, ce prezintă variații sezoniere de doar 2 °C. Sezoanele sunt succesiuni de perioade uscate cu perioade umede, existând 4 astfel de succesiuni anuale: un sezon de ploi importante din aprilie în august, un sezon uscat din august în noiembrie, un nou sezon ploios din
Guyana Franceză () [Corola-website/Science/300163_a_301492]
-
a florei și faunei precum și caracteristicile climatice o fac atractivă din punct de vedere turistic. OBIECTIVE DE INTERES TURISTIC: • ARTA POPULARĂ • ARTIZANAT • INSTALAȚII TEHNICE POPULARE • MANIFESTĂRI FOLCLORICE, TRADIȚII - monument funerar - Ioan Comănici - cimitir • MUZEE, COLECȚII MUZEALE • TÂRGURI - târg de țară - sezonier ASPECTE GEOLOGICE Dispoziția rețelei hidrografice a dus la formarea teraselor și luncilor cu depunerile corespunzătoare. Depozitele cuaternare sunt reprezentate prin aluviunile grosiere din zonele de luncă și de terasa și prin depozitele deluviale și unele deluvii de alunecare care brodează
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
1921 erau 171 de familii cu 750 de suflete de confesiune ortodoxă. Alte confesiuni nu existau. Statistica locuitorilor satului Laz la data de 24 august 2007: 385 - numărul locuitorilor care au domiciliul permanent în Laz; 67 - numărul persoanelor care locuiesc sezonier în Laz sau sunt plecate la muncă în străinătate; 452 - totalul locuitorilor lăzoreni (cu rezidența permanentă și sezonieră); 224 bărbați și 228 femei. Căminul cultural. Construit în anii 1937-1938 de Mișcarea legionară, fiind prima Casă Culturală de pe Valea Sebeșului. Terenul
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
satului Laz la data de 24 august 2007: 385 - numărul locuitorilor care au domiciliul permanent în Laz; 67 - numărul persoanelor care locuiesc sezonier în Laz sau sunt plecate la muncă în străinătate; 452 - totalul locuitorilor lăzoreni (cu rezidența permanentă și sezonieră); 224 bărbați și 228 femei. Căminul cultural. Construit în anii 1937-1938 de Mișcarea legionară, fiind prima Casă Culturală de pe Valea Sebeșului. Terenul și viitoarea clădire a Casei culturale au fost donate anticipat ridicării construcției printr-un Act de donație al
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
rupestre se numără Lascaux, Dordogne, Franța, cele de acolo fiind executate între 15.000 și 10.000 î.Hr. Sensul picturilor rămâne necunoscut. Peșterile nu se aflau într-o zonă locuită, și e posibil să fi fost folosite în scopuri rituale sezoniere. Animalele sunt însoțite de semne ce sugerează un scop magic. Simbolurile în formă de săgeată de la Lascaux au fost, uneori, interpretate ca având rol de calendar sau almanah, dar dovezile rămân neconcludente. Cea mai importantă pictură din mezolitic este cea
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
râu și dirijată prin canale ingenios construite. Au mai funcționat ateliere de tâmplărie, fierărie, un atelier de fabricat pipe, și un atelier de uscat semințe de brad pentru valorificarea potențialului pădurilor din zonă. Se practică la scară mică creșterea animalelor, sezonier culegerea fructelor de pădure și a ciupercilor. Satele din jur valorificau legume, fructe și produse animaliere pe piețele din Băiuț. În anul 1893 Dr. Intze Béla a înființat o stație pilot de preparare vaccin contra variolei.
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
care Băile Borșa au devenit un cartier al acestuia. Prima atestare documentară a localității datează din 1365, când regele Ludovic I al Ungariei a dăruit Borșa lui Balc, fiul lui Sas și fratelui acestuia. Băile Borșa sunt o stațiune balneoclimaterică sezonieră, de interes local. Fiind situată la o altitudine de 850 m, stațiunea are un climat subalpin. Se găsesc în nordul extrem al României, în partea de est a Depresiunii Maramureșului, închisă de Munții Rodnei și Munții Maramureșului (Carpații Orientali), pe
Băile Borșa, Maramureș () [Corola-website/Science/301564_a_302893]
-
regres al numărului de locuitori tot mai semnificant. Datorită oportunităților de muncă în străinătate și a condițiilor de trai din alte zone tot mai mulți tineri aleg să plece din localitate și față de alte perioade în care plecau să lucreze sezonieri, acum puțini dintre ei aleg să se întoarcă în localitate și să-și întemeieze o familie în Bogdan Vodă. În tabelul de mai jos s-a notat numărul de locuitori declarați la recesăminte sau estimați pentru perioadele istorice. *inclusiv sat
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
al XV-lea acest domeniu situat la granița cu Transilvania era pe de-antregul domnesc. Procesul lent de populare al așezărilor de pe valea Bistricioarei a fost unul dependent de apropierea de Bazinul Transilvan. Unii dintre oieri (numiți tuțuieni și cu prezență sezonieră obișnuită), s-au stabilit aici atunci când situația politico-socială transilvăneană nu a mai fost pe placul lor. Se înregistrează un aflux mare de fugari - bine primiți de autorități dată fiind densitatea redusă a localnicilor - mai ales în secolul al XVIII-lea
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
schimbările petrecute în dinamica râurilor, ca urmare directă a variațiilor bioclimatice, eustatice și neotectonice din postglaciar. Fizionomia, extinderea și structura luncilor sunt condiționate de caracteristicile reliefului major, dar și de modificările raportului dintre debitul solid și debitul lichid, de variațiile sezoniere și accidentale ale regimului de scurgere. După confluența cu Doftana, lunca Prahovei se lărgeste, de la cca 200m până la cca 600m când inregistrează în aval. La sud de localitatea Floresti panta scade ușor, lunca Prahovei se deschide și mai mult, ajungând
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
au început să se dezvolte au început să apară pe domeniile familiei Teleki și Mark apoi și la țărani mașini de semănat, prăsitoare de porumb dintre cele mai dezvoltate din acea perioadă. Pe langă ocupațiile de bază au fost practicate sezonier, ocupații secundare că plutăritul, vânătoarea, ocupații casnice cum ar fi prelucrarea fibrelor textile, confecționarea îmbrăcămintelor și pregătirea hranei zilnice. Foarte mulți copii și și femei erau trimise la slujit în diferite orașe că de exemplu Cluj -Napoca, București chiar și
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
Agăș. Activități specifice zonei sunt creșterea animalelor și exploatarea materialului lemnos. În comuna Agăș lucrează aproximativ 400 de persoane în exploatarea și prelucrarea lemnului, din care 200 angajați la fostul UFET, iar diferența la gaterele particulare din comună, majoritatea ca sezonieri. În momentul de față sunt aproximativ 200 de șomeri, din care cu alocație de sprijin 103 persoane. În comerț lucrează aproximativ 80 de persoane, atât la societați comerciale, cât și la AF-uri. Comuna Agăș este străbătută de DN 12
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
și prefectul județului Hunedoara, fapt pentru care a suferit în închisoare în perioada comunistă. În anii 1949-1952 a stat într-o cameră zidită, din casa părintească, de unde ieșea numai noaptea până când trădat fiind a fost arestat. De asemenea ritmurile periodice, sezoniere de activitate agricolă și de păstorit, se desfășurau normal, anual, după datinile străbune. Prin anii 1930 a apărut în sat, la câteva familii, o nouă sursă de informare - radioul. Din păcate nu deținem date referitoare la atmosfera din sat din
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
a fost împinsă pe culmi greu accesibile, pe malurile râpoase ale văilor și pe clinurile dealurilor cu puțin soare. Exploatarea sistematică a pădurilor a început în jurul anului 1950 de către societatea româno-sovietică în condiții dificile, cu forță de muncă redusă și sezonieră, cu mijloace de muncă precare, până în 1955. Locuri de pășunat și păduri bogate în jir (fructul fagului) fiind suficiente, creșterea animalelor-oi, capre, porci, bivoli, vaci, boi și cai a fost nu doar o ocupație lesnicioasă ci și de mare
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
fost împinsă pe culmi greu accesebile, pe malurile râpoase ale văilor și pe clinurile cu puțin soare ale dealurilor. Exploatarea sistematică a pădurilor a început în jurul anului 1950, de către societatea româno-sovietică în condiții dificile, cu forța de muncă redusă și sezoniera și cu mijloace de muncă precare, până în 1955. Dincolo de aspectele gospodărești și ecologice ale activității, cu cosecințe nefavorabile asupra regimului termic și pluvial, stabilității terenurilor și calității fondului cinegetic, exploatarea forestiera a avut și cosecințe pozitive: a fost construită o
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]