4,171 matches
-
Astfel, Parohia Poiana Micului a făcut urgent demersurile pentru a schimba hramul biserici din "Divina Îndurare" în cel de "Fericitul Ioan Paul al II-lea". Noua biserică din Poiana Micului, cu hramul "Fericitul Ioan Paul al II-lea", a fost sfințită la 21 mai 2011, de către cardinalul Stanislaw Dziwisz, fostul secretar al Papei Ioan Paul al II-lea și actual arhiepiscop și mitropolit al Cracoviei, asistat de episcopii Petru Gherghel și Aurel Percă. Cardinalul polonez a vizitat România în perioada 18-22
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
de Doctor Honoris Causa al Universității București, a participat la simpozionul "Fericitul Ioan Paul al II-lea", organizat la Academia Română, a celebrat o liturghie în Catedrala "Sfântul Iosif" și s-a întâlnit cu Patriarhul Daniel al României), Popești-Leordeni (unde a sfințit statuia Fericitului Ioan Paul al II-lea), Iași (unde s-a întâlnit cu studenții și preoții de la Institutul Teologic Romano-Catolic și a celebrat o liturghie în limba latină, alături de episcopii Petru Gherghel și Aurel Percă), Cacica (unde a vizitat sanctuarul
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
atât în chip de înger, cât și în scene care descriu patru evenimente importante, care individualizează istoria sa: la naștere, predicând în Iordan, la tăierea capului și la înhumare. De asemenea, în pronaosul bisericii se mai află pictați alți doisprezece Sfinți Ioan. În Monografia Săliștei se consemnează că Biserica din Grui ar fi fost ctitorită după ce Biserica de la Vale le-a fost luată ortodocșilor de către uniți în secolul al XVIII-lea. Existențele celor două biserici se leagă și mai târziu. De
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Grui, Săliște () [Corola-website/Science/323806_a_325135]
-
sprijinul financiar al Comisiei Monumentelor Istorice, al Casei Bisericii și al enoriașilor fălticeneni, s-au efectuat reparații capitale și s-a înfrumusețat lăcașul de cult, fără a i se schimba forma și dimensiunile. După finalizarea acestor lucrări, biserica a fost sfințită la 9 iunie 1930 de către protoiereul de Fălticeni, preot iconom stavrofor E.V. Grigorescu, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Fălticeni. Cu acest prilej, pe peretele estic al pridvorului s-a amplasat o
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
După redeschiderea mănăstirii, s-au construit câteva corpuri de chilii, împreună cu toate dependințele necesare: bucătărie, trapeză, magazie, precum și o nouă biserică. Lucrările de construcție ale noii biserici au fost începute 4 august 2002, iar la 1 decembrie 2002 au fost sfințite crucile de pe acoperiș. În vara anului 2005, Consiliul Local al municipiului Fălticeni a aprobat atribuirea către mănăstire în folosință gratuită a unei suprafețe de 2.73 hectare, în care intra și mica pădure „Dumbrava Minunată”. Aflată în proprietate publică, pădurea
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
în folosință gratuită a unei suprafețe de 2.73 hectare, în care intra și mica pădure „Dumbrava Minunată”. Aflată în proprietate publică, pădurea sus-menționată era în pericol de dispariție ca urmare a defrișărilor necontrolate. Noul lăcaș de cult a fost sfințit la 28 august 2005 de către arhiepiscopul Pimen Zainea. În perioada 2008-2011, în incinta mănăstirii a fost construit un cămin de bătrâni, cu binecuvântarea arhiepiscopului Pimen Zainea și sub îndrumarea maicii starețe Maria Mălăescu. Căminul de bătrâni din incinta Mănăstirii „Sfântul
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
de către arhiepiscopul Pimen Zainea. În perioada 2008-2011, în incinta mănăstirii a fost construit un cămin de bătrâni, cu binecuvântarea arhiepiscopului Pimen Zainea și sub îndrumarea maicii starețe Maria Mălăescu. Căminul de bătrâni din incinta Mănăstirii „Sfântul Gheorghe”-Buciumeni a fost sfințit la 18 august 2011 de către arhiepiscopul Pimen, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La acest eveniment au participat numeroși credincioși, primarul Vasile Tofan, consilieri locali și persoane care au contribuit financiar la ridicarea acestui așezământ. Căminul poate adăposti
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
proscomidiarul și diaconiconul. Pereții bisericii nu sunt pictați, ci împodobiți cu icoane atârnate pe pereți. Scriitorul fălticenean Ion Dragoslav (1875-1928) a copilărit în aceste locuri. În povestirea „Furtună” (1912), el își începe relatarea cu următoarea descriere: "„Deasupra târgului nostru, spre sfințit, pe un deal e o biserică de lemn, a satului Buciumeni, făcută de un popă de pe vremuri, încunjurată de copaci, un fel de crâng singuratec, întrucât, din târg până acolo se fac numai ogoare și deacolo în sus iar, - azi
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
ridicarea lăcașului, consemnând mai degrabă o refacere a ei. Catagrafia de la 1810 din fostul județ Muscel, nu consemna vechimea bisericii din Vulturești ci doar că era în stare bună. Totuși, preoții care serveau în biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” erau sfințiți pentru această biserică mult înaintea inscripției de pe ușă. Preotul Damaschin sin Bârzescu, 40 de ani, era sfințit în anul 1795 pentru această biserică, preotul și cântărețul Constantin sin popa Nicolae, 41 de ani, fusese sfințit pentru biserică în anul 1797
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
consemna vechimea bisericii din Vulturești ci doar că era în stare bună. Totuși, preoții care serveau în biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” erau sfințiți pentru această biserică mult înaintea inscripției de pe ușă. Preotul Damaschin sin Bârzescu, 40 de ani, era sfințit în anul 1795 pentru această biserică, preotul și cântărețul Constantin sin popa Nicolae, 41 de ani, fusese sfințit pentru biserică în anul 1797, diaconul Ioan sin Marin, 50 de ani, era sfințit pentru aceeași biserică în anul 1790. Constantin sin
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” erau sfințiți pentru această biserică mult înaintea inscripției de pe ușă. Preotul Damaschin sin Bârzescu, 40 de ani, era sfințit în anul 1795 pentru această biserică, preotul și cântărețul Constantin sin popa Nicolae, 41 de ani, fusese sfințit pentru biserică în anul 1797, diaconul Ioan sin Marin, 50 de ani, era sfințit pentru aceeași biserică în anul 1790. Constantin sin popa Nicolae se poate identifica cu diaconul Constantin, cel care s-a semnat pe dosul ușii în anul
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
Preotul Damaschin sin Bârzescu, 40 de ani, era sfințit în anul 1795 pentru această biserică, preotul și cântărețul Constantin sin popa Nicolae, 41 de ani, fusese sfințit pentru biserică în anul 1797, diaconul Ioan sin Marin, 50 de ani, era sfințit pentru aceeași biserică în anul 1790. Constantin sin popa Nicolae se poate identifica cu diaconul Constantin, cel care s-a semnat pe dosul ușii în anul 1809. Așadar, inscripția din dosul intrării foarte probabil doar antedatează construcția, aceasta fiind mult
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
ca biserică evanghelică (luterană) până în 1940, când germanii din localitate au emigrat în Germania. Rămasă mult imp nefolosită, biserica a fost devastată și jefuită. Ea a fost preluată în 1986 de către comunitatea ortodoxă din sat care a reparat-o, fiind sfințită ca biserică ortodoxă în anul 1990. În prezent, aici se celebrează slujbele religioase ale comunității ortodoxe din Ilișești. Ea are același hram cu cel bisericii fostei mănăstiri Ilișești, construită în perioada 1709-1714 de marele medelnicer Ionașcu Isăcescu și care este
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
fost nefolosită o lungă perioadă, în acest timp ea fiind devastată și jefuită. În anul 1986, fosta biserică luterană din sat a fost trecută în patrimoniul Parohiei ortodoxe Ilișești. Comunitatea ortodoxă locală a reabilitat lăcașul de cult, care a fost sfințit în 1990 cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, structura de rezistență al vechii biserici ortodoxe din Ilișești a fost puternic afectată de lucrările de infrastructură la drumul care leagă Suceava de Gura Humorului
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
în marginea de sud-est a satului, la sud de lăcașul de cult fiind captat în uluci un izvor curat și rece, de unde aproape tot satul se folosește de apă. În jurul lăcașului de cult se află cimitirul localității. Biserica a fost sfințită în anul 1820. După cum atestă cronica bisericii, Parohia Dănila avea în 1843 un număr de 398 enoriași, care erau îngrijiți spiritual de preotul administrator George Palievici. Populația satului a crescut în timp, parohia având în 1876 un număr de 672
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
2015 la numărul 279, având codul de clasificare . În anul 1779, în partea de sus a satului (astăzi satul Pârteștii de Sus), începea construirea unei biserici de lemn cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril", care a fost finalizată și sfințită la 8 septembrie 1780 de către episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților. Și această biserică, împreună cu clopotnița ei, sunt incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015. În urma măsurii luate de austrieci de a anexa Bucovina la Galiția în
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
făcut la îndemnul preotului Dimitrie Tarnavschi, paroh la Buninți în perioada 1849-1886, pe cheltuiala Fondului Bisericesc al Bucovinei și cu participarea comunității ortodoxe locale. În 1877 s-a zidit din cărămidă și o casă parohială. Lăcașul de cult a fost sfințit la 26 octombrie 1885 de mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici al Bucovinei și Dalmației, preot paroh fiind Dimitrie Tarnavschi. Conform "Șematismului Arhiepiscopiei diocezane gr. or. a Bucovinei pentru anul 1883", Parohia Buninți cu Mihoveni avea în îngrijire spirituală un număr de 400
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
preoții Nicolae Sbiera (paroh de Botoșana), Epifanie Bacinschi (paroh de Solca), Dimitrie Dan și Ilarie Bădăluță. După liturghie, convoiul s-a îndreptat spre Cacica, unde a fost întâmpinat de primarul Friedrich Wendrichowski și de locuitorii satului. Soborul de preoți a sfințit apoi piatra de temelie a bisericii ortodoxe din Cacica. Biserica ortodoxă din Cacica a fost construită prin subscripție publică între anii 1892-1896, prin strădaniile preotului paroh Ilarie Bădăluță, sprijinit de membrii Consiliului parohial. Lăcașul de cult este din piatră, fiind
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
prin subscripție publică între anii 1892-1896, prin strădaniile preotului paroh Ilarie Bădăluță, sprijinit de membrii Consiliului parohial. Lăcașul de cult este din piatră, fiind o copie fidelă, dar de mai mici proporții, a Catedralei Mitropolitane din Cernăuți. Biserica a fost sfințită în anul 1896 de mitropolitul Arcadie Ciupercovici al Bucovinei și Dalmației, primind hramul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Lângă peretele sudic al bisericii se află o cruce de piatră cu următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: Această
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
hirotonit preot în 1885. Acesta a fost înmormântat lângă altarul bisericii din Cacica, pe monumentul său funerar aflându-se următoarea inscripție: ""Parohul JLARIE BĂDĂLUȚĂ păstor de suflete din comunile Părteștii-de-Sus și Căcica, prin a cărui stăruință s'a zidit și sfințit această biserică. 1-VIII-1858-9-V-1916"". După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica " Sfântul Ioan cel Nou" din Cacica avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
Ca urmare a lipsei de preoți pentru comunitățile catolice din Bucovina, din cauza emigrării acestora în Germania la începutul celui de-al doilea război mondial, studentul în teologie Gerhard Jura a fost chemat în România, el fiind cetățean român. A fost sfințit ca preot la 4 iulie 1943, în București, de către arhiepiscopul Alexandru Cisar și trimis la Câmpulung Moldovenesc, unde a celebrat prima sa liturghie într-o atmosferă impresionantă. Fugit în Germania în vara anului 1944 ca urmare a apropierii frontului de
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
nu a mai fost observată de multe secole. De exemplu, despre "anul de jubileu" (ori de "slobozenie" în Biblia de la Blaj; de "bucurie" în BOR; de "veselie" în VDC), este scris în cartea Leviticului cum vorbește Dumnezeu lui Moise: "Să sfințiți anul al cincizecilea și să se vestească slobozenie pe pământul vostru pentru toți locuitorii lui: să vă fie acesta an de slobozenie (iub-il) - ca să se întoarci pe fiecare la moșia sa; fiecare să se întoarcă la familia sa." "Pământul să
Jubileu (biblic) () [Corola-website/Science/323360_a_324689]
-
în comuna Frasin mai locuiau 74 germani (reprezentând 1,13% din populația localității). Din cadrul acestei comunități provine preotul Iosif Schurgoth (1905-1986). El s-a născut la 15 martie 1905, la Frasin, a urmat studii teologice în Italia și a fost sfințit preot la 19 decembrie 1931, la Genova (Italia). A funcționat ca preot la Gura Humorului din anul 1945 pâna la moartea sa survenită la 27 septembrie 1986. A fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași, alături de rudele sale. Mormântul pr.
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
Piatra de temelie a noii biserici a fost pusă la 25 mai 1896, într-o zi de luni când se sărbătoreau Rusaliile. S-a ținut o predică, după care preotul Swoboda a făcut o cerere pentru efectuarea de donații, a sfințit piatra de temelie și a îngropat în zidăria fundației o cutie de staniu. Lista donatorilor conținea mai multe nume, printre care și cele ale unor membri ai familiei imperiale austro-ungare: împărăteasa Elisabeta (300 de florini), prințesa Stefanie (20 florini) și
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
1.600 florini. În acest timp, construcția bisericii continua în ritm accelerat, credincioșii catolici din Bucșoaia prestând muncă voluntară. Lucrările de construcție au fost finalizate în septembrie 1898. Bilanțul activității de construcție a fost următorul: Biserica din Bucșoaia a fost sfințită la 25 septembrie 1898, primind hramul "Beatae Mariae Virginis" (Nașterea Sfintei Fecioare Maria). Același hram îl au și bisericile romano-catolice din Arbore, Rădăuți și Siret. Biserica romano-catolică din Bucșoaia a fost arondată Parohiei Gura Humorului. În partea dreapta intrării se
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]