4,438 matches
-
sinelui. Pentru a ajunge la o identitate coerentă, adolescenții "încearcă” diferite roluri fără a se angaja în vreunul. Atitudinile și valorile stabile, alegerea profesiunii și a partenerului de viață, a stilului și drumului de viață se integrează gradual făcând posibilă simțirea propriei persoane și a celor din jur. În mod ideal, criza de identitate ar trebui rezolvată până în jurul vârstei de 20-25 ani pentru ca individul să se poată orienta ulterior către alte aspecte ale vieții. Dacă acest proces se finalizează pozitiv
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
partea din componenta necorporală numită suflet: "Sufletul este o substanță vie, simplă, necorporală, prin natura sa, invizibilă ochilor trupești, nemuritoare, rațională, spirituală, fără de formă; se servește de un corp organic și îi dă acestuia puterea de viață de creștere, de simțire și de naștere.(...) Sufletul este liber, volițional, activ, schimbător adică schimbător prin voință pentru că este zidit"115. Urmează ulterior componenta corporală care are drept sursă teoria umorală dezvoltată inițial de Hipocrate și ulterior de Galenus: "Corp este ceea ce are trei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
corpul și prin amestecul celor patru elemente; cu plantele și prin acestea, dar și prin puterea de nutriție, de creștere de însămânțare, adică de naștere; cu cel neraționale prin acestea și încă prin dorință, adică mânie și poftă și prin simțire și prin mișcarea impulsivă"121. El ia și integrează aceste elementele psihosomatice la imaginea de ansamblu a sufletului. "Puterea sufletului" este împărțită în componenta rațională și cea irațională, care la rândul său are două părți: partea ce se supune rațiunii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
spiritul, atunci când gândește, se întoarce oarecum către sine și privește una din ideile care se află în el însuși; în timp ce, când imaginează, se întoarce către corp și intuiește, în el ceva în conformitate cu ideea fie înțeleasă de către el, fie percepută cu simțirea"183. Gândirea pură este autoreflexivă pe când imaginația este intermediar între ego și exterioritate. Există o diferență foarte mare între percepția carteziană a imaginarului și percepția actuală a acestuia. Ideea de imaginar reprezintă pentru noi ruperea de realitate, o formă a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ne îndoim de existența lucrurilor sensibile. Totuși datorită construcției lumii prin intermediul cogito-ului și ca urmare a noilor cogitate, problema poate fi analizată de alt nivel. Primul element fundamental este existența cogito-ului ce are printre formele sale de manifestarea imaginația și simțirea. La acestea se adaugă modalitatea de argumentare prin care se ajunge în lumea certitudinii: regula simplității. Acum se adaugă nouă modalitate de argumentare: "așa m-a învățat natura"184 pe care o vom numi regula naturalului. Prin introducerea noului sistem
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acum. Vorbesc doar despre cele ce-mi sunt date mie, mie ca alcătuit din spirit și corp, de către Dumnezeu"186. Folosindu-ne de acest nou instrument de cunoaștere putem descrie raportul dintre trup și suflet: "natura mai arată, prin aceste simțiri de durere, foame, sete ș.a.m.d., că eu nu sunt doar de față, prin raport la corpul meu precum e corăbierul în corabie, ci îi sunt legat în chip cât se poate de strâns și ca și cum am fi confundați
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
permanent; 4. termenul metaforic și-a pierdut sensul propriu; 5. deci: are sens figurat + sens metaforic; 6. se realizează printr-o schimbare a sensului; 7. are o evidentă comparație internă; care este realizată, ușor detectabilă, deși trunchiată; 8. se adresează simțirii, imaginației; 9. este conținută în limbaj. ACȚIUNEA ACȚIUNEA; ACȚIUNILE - pe acțiune se bazează operele epice și dramatice; - este alcătuită dintr-o succesiune de momente, în care se desfășoară întâmplări, fapte, evenimente etc.; - momentele acțiunii presupun o înlănțuire logică; ele pot
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
naturii; o natură curată și naivă, dar uneori ostilă, neprimitoare; dar și apropierea de suflete nevinovate ale mediului sătesc, ale vietăților ce simbolizează gingășia și drăgălășenia; prin aceasta pastelul se alătură idilei, bucolicei; elogiei; - pastelul este și o împletire de simțiri poetice, dar și un prilej de meditație; imaginația cititorului fiind solicitată intens; Omul, integrarea omului în natură:omul, când apare, este în condiția sa naturală, nu în cea socială; în raporet cu natura, rareori în relație cu semenii; - omul, a
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
fi privit în sine pentru a bucura privirea ca și celelalte componente încântătoare ale naturii;natura îi împrumută omului echilibrul său reconfortant; dar și omul își proiectează tensiunea și încordarea sa asupra naturii (!! o simbioză Ț în final Ț de simțire); (!!) uneori natura își desfășoară toată magnifica forță de fascinație și reușește să Ț l subjuge pe om prin farmecul ei amețitor; (!!) este o cucerire de moment, pentru că, până la urmă tot dispoziția lăuntrică umană este aceea ce dă acordurile conclusive; - pastelul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
se va odihni sufletul în viața veșnică. Sfântul Simeon Noul Teolog îi conferă acestei mișcări un caracter de avânt aprins, înfocat. Astfel, el nu mai vorbește în termeni intelectuali despre mișcarea iubirii sufletului, ci în termeni mistici, pătrunși de focul simțirii și al entuziasmului. Dorința sufletului ajunsă în nesfârșitul iubirii divine nu se stinge niciodată, ci e ținută mereu trează din cauza infinității în care se află. Întrucât ea nu mai aspiră spre ceva care e dincolo de această infinitate, se spune că
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
smerenie, iubire" și un "Cuvânt despre Înfricoșata Judecată". Vorbind despre semnificația revoluției anticomuniste din decembrie 1989, Părintele Arsenie Papacioc remarcă: " Această plină de har revoluție nu s-a făcut numai ca să se cucerească o mare redută, ci să intre în simțiri toată lumea, pentru că nu țara este pentru redută, ci reduta pentru țară. I-am spus revoluție plină de har fiindcă Bunul Dumnezeu a răbdat destul păgânitatea ce a fost și a umplut inimile grozavilor tineri cu forță și putere. N-au
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Filocalia, vol. II, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Apologeticum, 2005, pp. 171: "Cel ce și-a luminat mintea cu înțelesurile dumnezeiești și și-a obișnuit rațiunea să-L laude pe Făcător neîncetat prin cântări dumnezeiești, iar simțirea și-a sfințit-o prin imagini curate, acela adaugă la bunătatea naturală a chipului bunătatea voită a asemănării cu Dumnezeu". 6 Cf. Evagrie Ponticul, Tratatul practic. Gnosticul, ediția a II-a, Iași, Polirom, 2003, pp. 112-113: Mintea se întărește când
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
originile lor națiuni poetice; și că la început a apărut aici poezia divină, apoi cea eroică. Și vom cita integral axiomele 186-187, în care este recunoscută evidenta conexiune dintre filologie și filosofie: "ceea ce obține mai sublim poezia este că atribuie simțire și pasiune lucrurilor insensibile; este însă totodată o caracteristică a copiilor aceea de a lua în mînă lucruri neînsuflețite și de a le vorbi, în joacă, întocmai ca și cum ar fi vorba de niște ființe vii. Această axiomă filologico-filozofică ne dovedește
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
argumentează: "Desigur, uzura sau moartea valorilor intelectuale sînt fenomene complexe. Gloriile trecute se întunecă și se luminează capricios, și forme vechi de artă pot să reînvie, într-o măsură oarecare, în fantazia artiștilor. La ceilalți, care nu-s decît public, simțirea și judecata estetică, în afară de gustul lor actual, adese nemărturisit, sînt cu totul nestabile și inconsistente. În materie de artă, masa este sugestibilă aproape fără margini. Arta, indiferent de materialul în care se manifestă, este grai. Ca și graiul vorbit, ea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
acea dispoziție de suflet care pornește de la gîndul că lumea este făcută cu totul dinadins pentru noi, și există numai pentru ca să irite sensibilitatea noastră. Este banal că aproape fără încetare toți ne ostenim să potrivim cît mai bine realitatea cu simțirea noastră, și că, în stare normală, nici o clipă nu ne părăsește convingerea că putem să o potrivim întrucîtva. Aceasta face ca în mulțimea mare a oamenilor, cu rezistența intelectuală slabă, ușor se naște credința că realitatea este din capul locului
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
des ridiculizatele versuri: Cînd nu te văz am chinuri/ Și cînd te văz, leșinuri". Aflăm la Alecu și anumite exigențe stîngaci filosofice asupra erosului, ca în Foarte multă văz plăcere: " Cînd voi zice frumusețe,/ Voi și suflet cu blîndețe,/ Cu simțiri, cu isteciune,/ Depărtat de-nșelăciune.// Și un nu știu ce prea dulce/ Ce simbadie aduce!/ Și să-nnoadă cu strînsoare/ Unde va fi dat prinsoare". Vorbind despre al doilea fiu al lui Ienăchiță, Nicolae, criticul propune în fraze succinte o definiție clară
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
un înger, dar îngerul în cazul poetului nostru, subliniază eseistul, este o ființă retorică, nu o ființă metaforică. Spațiile iubite de poet sînt spații ale dublei reverii: plaiul, valea, dar mai ales lunca, ultimul acționează ca un adevărat drog asupra simțirii sale. Nici cîmpia nu-i ocolită, dar nu mai are efect euforizant; șesul nemărginit, consemnează cel care a scris Întoarcerea autorului, "cheamă "figura singurătății": "mută, sterilă, nepătrunsă". Poet fără simțul transcendenței, Alecsandri privește departe, spre orizont, și, nevăzînd decît pustietatea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
același timp mai temeinic decât în cazul lucrului individual. Acest mod de lucru stimulează interacțiunea, favorizează intercunoașterea elevilor clasei și are un puternic efect de socializare, mai ales în clasele incluzive, deoarece solicită toleranță față de modurile diferite de gândire și simțire, valorizând nevoia elevilor de a lucra împreună, într-un climat prietenos, de susținere reciprocă. învățarea prin cooperare presupune acțiuni conjugate ale mai multor persoane (elevi, cadre didactice, profesori de sprijin etc.) în atingerea scopurilor comune prin influențe de care beneficiază
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și vin În Trupul și Sângele lui Hristos, În starea de jertfă În care s-au transpus ele pe Golgota. Amintirea lui Hristos, starea Sa de jertfă de pe Golgota e așa de accentuată și El rămâne așa de mult În simțirea ei, ca stare de supremă dăruire Tatălui, din compătimire și iubire față de oameni și din voința de a birui prin ea moartea noastră, Încât o traiește neîncetat În eficiența ei, dar fără ca ea să fie o continuă vărsare a sângelui
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Andreea ZANFICU () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92297]
-
să fie o continuă vărsare a sângelui Său. În Sfânta Liturghie, El preface fundamentul ontologic al pâinii și vinului În Trupul și Sângele Său, trăite În starea permanentă de jertfă, prin chemarea Duhului Sfânt de către preot, Însoțită de rugăciunea credincioșilor. Simțirea de către Hristos a stării de jertfă pentru noi Îl ține În gradul cel mai apropiat de noi și gata de a ni Se comunica sub chipul pâinii și vinului ori de câte ori Îl chemăm prin preot să facă aceasta. Spiritualitatea, viața duhovnicească
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Andreea ZANFICU () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92297]
-
măcar În preajma morții este iertat. În general, pocăința trebuie să se facă În viață după orice păcat, căci altfel păcatul blochează drumul spre desăvârșire. Fără regret pentru păcatul trecut, nu poate crește În virtuți. Pocăința deasă și nu numai prin simțire, ci prin schimbarea vieții, intră ca un factor activ În procesul de tămăduire și de desăvârșire a omului. Pocăința e determinată de strădania omului de a se desăvârși, de a crește În virtuți 1. Calitatea pocăinței din preajma morții depinde de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
au fost distruse. El apucă cu o mână pe Adam și cu cealalta pe Eva și-i mântuiește. Omenirea, În totalitatea ei, a apucat drumul Îndepărtării de Creator, iar Dumnezeu lucrează, În orice fel, ca să-l aducă pe om la simțire și la pocăință, dar el stăruie să rămână departe. Unele profeții nu sunt altceva decât o predică și o invitație la pocăință. Dumnezeu făgăduiește, face bine, amenință, pedepsește, face totul să readucă făptura aproape. Alege poporul moștenirii Sale ca să-
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
neobosit a cultivat marea poezie universală și națională, fixându-i coordonatele definitorii, temele, motivele, tehnica, mijloacele, influențele și confluențele diverse. A creionat profiluri de mari creatori, reliefându-le vocea distinctă, timbrul inconfundabil, zborul inspirat în spațiile eterate ale meditației și simțirii. În perimetrul spiritual național, două sunt reperele esențiale: Eminescu și Arghezi. Pe Eminescu l-a citit de copil și-i va străbate opera cu neostenită bucurie estetică toată viața. Cu Arghezi a fost contemporan și i-a urmărit cu înțelegere
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
psihologică: " Nu știu dacă cititorul consideră folositor și oportun ceea ce fac, dar critica poeziei se practică la noi - când înghesuită sub proporțiile recenziei, când studii ce nu sunt în realitate decât recenzii revărsate - cu scopul unic de a vulgariza o simțire de poet." Vladimir Streinu a afirmat răspicat (studiul Cu prilejul unui volum epuizat, partea I, apărut în nr. "-" ale "Cugetului românesc" din "Ă originalitatea frapantă a poeziei lui Bacovia: "El era după puțini ani de ucenicie poetică la revista "Arta
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a liricii noastre. Iată o exactă definire a poeziei de tinerețe: "...trăsătura cea mai de seamă a producțiunii de tinerețe o formează intervalele de luciditate ironică distribuite cu știință în cursul liric. Iar obiceiul de a întrerupe procesul firesc al simțirii cu observări umoristice sau numai prozaice impune versului cotituri neșteptate, un anumit fel de a se răsuci pe călcâie și a da cu tifla cititorilor păcăliți; e ceva clovnesc în ținuta acestei poezii care nu râde numai de cititori ci
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]