4,486 matches
-
sufletul unei femei pierdute de-a simți primordial, astfel cum leagănul a întărit în sufletul ei simțirea, fiecare din aceste orașe mari, mașini uriașe ale distrugerii generațiunei, are câte un fluviu care îneacă în undele sale adânci și fără răspuns simțirea adevărată și neputința de a fi realizată în asemenea stare de lucruri - desperarea! Înmulțirea sau mai bine numărul populațiunii și raportul dintre acesta // și suma mijloacelor de hrană, iată izvorul tuturor cestiunilor din viața publică. În mic: înmulțirea unei clase
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mai bine numărul populațiunii și raportul dintre acesta // și suma mijloacelor de hrană, iată izvorul tuturor cestiunilor din viața publică. În mic: înmulțirea unei clase și suma de mijloace materiale destinată subzistenței lor (romînii și amploaiații). Însuși blazarea și corupțiunea simțirilor se naște din înmulțirea populațiunei. Oameni puțini pe un teren dat își pot susținea nevestele, rezultă simțirea castității și a căsniciei, oameni mulți, ce nu le mai pot susține, ce așteaptă de la ocazie împlinirea fireștilor lor înclinări, pierd această simțire
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
din viața publică. În mic: înmulțirea unei clase și suma de mijloace materiale destinată subzistenței lor (romînii și amploaiații). Însuși blazarea și corupțiunea simțirilor se naște din înmulțirea populațiunei. Oameni puțini pe un teren dat își pot susținea nevestele, rezultă simțirea castității și a căsniciei, oameni mulți, ce nu le mai pot susține, ce așteaptă de la ocazie împlinirea fireștilor lor înclinări, pierd această simțire. Este natural apoi ca această pierdere să treacă și în clasele [în] care nu sunt necesități ***, afară de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
simțirilor se naște din înmulțirea populațiunei. Oameni puțini pe un teren dat își pot susținea nevestele, rezultă simțirea castității și a căsniciei, oameni mulți, ce nu le mai pot susține, ce așteaptă de la ocazie împlinirea fireștilor lor înclinări, pierd această simțire. Este natural apoi ca această pierdere să treacă și în clasele [în] care nu sunt necesități ***, afară de aceea atâtea femei ce rămân nemăritate sunt tot atâtea ocazii pentru căi predispuse de a se abate. De aici apoi datează degenerarea beletristicii
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
E un fel de deșert atât de simțit de fiecare, un fel de suflare care cuprindea toate obiectele nu mai este, parcă lipsesc din casă lucruri, nu 140 {EminescuOpXV 141} numai corpul unui om. Vine un alt om acolo, dar simțirea pentru tine nu se schimbă. Pare că ești obicinuit a vedea privazul cu alt portret și portretul cu alt privaz. Față cu cea mai mare parte din scriitorii noștri moderni ți se impune simțământul că ei nu sunt pentru public
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
două buchi la nemți or la francezi, fiecare om de la noi ce-a venit cu cultura străină se crede îndreptățit, ba chiar dator, de-a da lecțiuni poporului și de-a ști toate celea mai bine decât dânsul. Băieți fără de simțire, cari imită iară de-a-nțelege pe Schiller, pe Paul Heyse ș. a. vor să-nvețe pe* poporul nostru cum să simtă. Am auzit singur cu urechile mele pe un asemenea esemplar de secătură zicând "că poporul nostru trebuie să-nvețe a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Paul Heyse ș. a. vor să-nvețe pe* poporul nostru cum să simtă. Am auzit singur cu urechile mele pe un asemenea esemplar de secătură zicând "că poporul nostru trebuie să-nvețe a simți, căci n-o știe". După care teorie simțirea se-nvață? Filologii voi să știe mai bine limba decât totalitatea poporului, căci în scrierile lor nu se vede cum limba este obiectiv, ci cum ar trebui să fie după înalta înțelepciune a lor. Din fericire pentru limbă, care rămâne
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sa spre cer - elegant poet de salon care cu toate astea se rătăcește [pe] piscurile de granit a gîndirei în nourii cei suși a melancoliei puternice. El și-a muiat aripele sale în cântec și inima sa în senin - căci simțirile sale sunt senine și dulci ca razele [cele] mai strălucite și cele mai albe ale soarelui de mai. 142 {EminescuOpXV 143} ["RĂZVAN VODĂ... "] 2258 Răzvan Vodă nu e o dramă - ci epopeea unui caracter ordinar. ["LITERARIZAREA... "] 2258 Literarizarea unui obiect
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
peste aceste margini și dă ceva propiu. Arta stă asupra naturei însă să nu se înțeleagă rău. Trebuie să caracterizăm momentul unde se ating amândouă. Antiteza între om și natură a decis. Și noi suntem natură. Să restabilim unitatea. În simțirea nemijlocită zace deja unitatea. // Ce-i fantasia - spețial fantasia creatoare? Ea este o putere formatorie cu privire la idei. Ea devine practică. Ea lucrează cu simțiri, pasiuni, închipuiri. Nici o putere mare de fantasie fără mari puteri stimulatoare care nu sunt închipuiri, căci
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
amândouă. Antiteza între om și natură a decis. Și noi suntem natură. Să restabilim unitatea. În simțirea nemijlocită zace deja unitatea. // Ce-i fantasia - spețial fantasia creatoare? Ea este o putere formatorie cu privire la idei. Ea devine practică. Ea lucrează cu simțiri, pasiuni, închipuiri. Nici o putere mare de fantasie fără mari puteri stimulatoare care nu sunt închipuiri, căci aceste sunt secundarii. Închipuiri și idei nu esistă în fundul sufletului nostru de-a gata (Leibnitz - ar fi închipuiri de care n-am avea conștiință
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Trebuiește spre a putea căpăta o intuitivă manieră de-a privi lumea. Nu trebuie respinsă fantazia respingîndu-se încercările ei nesuccese. Visul. Fantezia se arată în el. Ea creează sub puterea unor puteri stimulatorii (Stimulkraft) și pasiunei (Leidenkraften). Nu este productoarea simțirilor și pasiunilor, ea este ceva ce stă sub puterea unor puteri stimulatorii 409 {EminescuOpXV 410} predominante. Apoi se creează în fantezie ideile * și închipuirile, ce corăspund acelor pasiuni. Rădăcina este mai adâncă. Dintr-un teren care zace mult mai adânc
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
este nimică. Orce filozofie nu trebuie să se oprească la secundarul, ci la izvorul fantasiei. Afectele sunt izvorul. În muzică este o scară mai primitivă, adică un intuitiv, spațios - este ceva eminent subiectiv. Sunt numai acord ce af[ect]ează* simțirea. Lumea muzicei atinge mai mult rădăcina ființei noastre, însă formările estetice ale simțirei trebuie să le căutăm într-un element în care simțirea nu s-a formulat încă. Să nu confundăm creațiunea cu principiul creator. Ideile platonice sunt puterile cari
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mai primitivă, adică un intuitiv, spațios - este ceva eminent subiectiv. Sunt numai acord ce af[ect]ează* simțirea. Lumea muzicei atinge mai mult rădăcina ființei noastre, însă formările estetice ale simțirei trebuie să le căutăm într-un element în care simțirea nu s-a formulat încă. Să nu confundăm creațiunea cu principiul creator. Ideile platonice sunt puterile cari lucrează tipic în noi, care dezvoltă oarecum forma. Ele nu sunt forme însăși. Nu esistă în lume nimic ce nu se poate supune
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
forma. Ele nu sunt forme însăși. Nu esistă în lume nimic ce nu se poate supune măsurei estetice, căci căpătăm impresiuni asupra noastră în care găsim or armonie, or dizarmonie cu noi. Icoana este numai un punt transitoriu. Impresia atinge simțirea *, voința. Icoana esterioară nu va fi pe deplin congruentă cu icoana reprodusă din ea. Nu este gata ca o fotografie, ci devine gata prin aceea că sunt puteri constructive în noi care să trezesc și cari din elementele apucate construiește
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
succes cu stabile legi. Nu se știe daca în aceste asociațiuni nu este logică. Animalele. În cadrul de conștiință a animalelor, se dezvoltă încă c-o regularitate mai oarbă și mai spontanee. Pretutindene unde este v-o receptivitate animală. Unde este simțire și închipuire. Logica*. Hume a redus tot la asociațiunea de idei. Cauzalitate subiectivă. Empiria noastră ni dă noțiuni anumite în legătură anumită - astfel o așteptăm întotdeauna. Cauzalitatea joacă în asociațiune o rolă. Sunt idei apriorice a asociațiunii. Sunt schemate. Kant
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
dacă privim fapta dezaprobată nu subiectiv, ci obiectiv, în sensul ei cauzal, cu evidența că a trebuit să se-ntîmple astfel cum s-a întîmplat, atunci vedem ce absurditate e de-a reduce principiile de morală la această hazardoasă și relativă simțire. Una din două: sau omul are răul ce-l comite în caracterul apropriat prin educațiune - și atunci nu-i de vină el, ci cei ce l-au crescut; sau răutatea îi e dată în condițiunile fiziologice și fiziognomice ale esistenței
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Vârsta - sex - individualitate - ]2 Ce este interesul? Impulsuri. A organiza aceste impulsuri - independente - o conformare organizată la țel Somnambulismul *** delir, ***. Limbi străine. Iubire Memorie - o însușire a nervilor umani. Lemn - violină. Conștiință - o soră a memoriei - baza nu este memorie; Simțirea - aceeași. Ne amintim cu ajutorul simțirii și reproducem cu ajutorul intelectului. Amintirea este identitate cu sine însuși. Viclenie și prostie. Spirit și vorbă de duh. Agerime a înțelegerii. ["HELVETIUS. DE L'ESPRIT... "] 2290 Helvetius. De l'esprit. David A. 1758 Pornirea vădită
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
este interesul? Impulsuri. A organiza aceste impulsuri - independente - o conformare organizată la țel Somnambulismul *** delir, ***. Limbi străine. Iubire Memorie - o însușire a nervilor umani. Lemn - violină. Conștiință - o soră a memoriei - baza nu este memorie; Simțirea - aceeași. Ne amintim cu ajutorul simțirii și reproducem cu ajutorul intelectului. Amintirea este identitate cu sine însuși. Viclenie și prostie. Spirit și vorbă de duh. Agerime a înțelegerii. ["HELVETIUS. DE L'ESPRIT... "] 2290 Helvetius. De l'esprit. David A. 1758 Pornirea vădită de a reduce totul la
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Agerime a înțelegerii. ["HELVETIUS. DE L'ESPRIT... "] 2290 Helvetius. De l'esprit. David A. 1758 Pornirea vădită de a reduce totul la materie și la întîmplătoarea dezvoltare a diferitelor forme a ei. Materia creatoarea tuturor lucrurilor. Cuget, închipuire, aducere aminte - simțiri. Judecata: binominium a două simțiri. ["NUMELE LISTELOR DINASTIILOR"] 2257 În genere numele listelor dinastiilor coincid. A doua ș-a treia dinastie - de la aceștia asemenea numai numele. A doua dinastie a durat 302. 1) Boitos - 33 ani - sub el fură înghițiți
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
L'ESPRIT... "] 2290 Helvetius. De l'esprit. David A. 1758 Pornirea vădită de a reduce totul la materie și la întîmplătoarea dezvoltare a diferitelor forme a ei. Materia creatoarea tuturor lucrurilor. Cuget, închipuire, aducere aminte - simțiri. Judecata: binominium a două simțiri. ["NUMELE LISTELOR DINASTIILOR"] 2257 În genere numele listelor dinastiilor coincid. A doua ș-a treia dinastie - de la aceștia asemenea numai numele. A doua dinastie a durat 302. 1) Boitos - 33 ani - sub el fură înghițiți [de pămînt] mulți oameni la
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
privirea materiei lor. Despre cele mai de frunte lucrări ale minții Fiindcă mintea în înțelesul cel strâns luată ca o putere a cugetărei, mai cu samă în trei chipuri, își împlinește lucrarea sa, adică sau cumpănește laolaltă înfățoșări nemijlocite ale simțirilor și cuprinde notele acestora cele comune într-o înfățoșare universală, adică cuprinde (concipit) - de unde se nasc concepturi; sau hotărăște înfățoșările mijlocite una prin alta, și de nou le leagă laolaltă, adecă judecă de unde purced județele sau scoate adevărul sau minciună
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
conștiinței. Din această pricepere a concepturilor se vederează cumcă concepturile întru aceea se potrivesc, "căci amândouă sunt înfățoșări, însă se deosebesc decătreolaltă: 1) Pentru ca uitatul, intuiția, este o înfățoșare nemijlocită a obiectului, iară conceptul mijlocită; 2) Uitatul se naște din simțire, iară conceptul din minte; 3) Uitatul ca o înfățoșare singuratică are așijdere și obiect singuratec; iară conceptul ca o înfățoșare de obștie spre mai multe obiecturi, fiindcă cuprinde mai multe înfățoșări singuratice și fiindcă orice este de față este ca
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
hotărâre, se numesc concepturi îmbelșugate sau abundante; p[entru] e[xemplu]: daca aș cugeta eu pre om ca pre un animal înzestrat cu minte, aș avea cocept deplinit despre dânsul; iară de l-aș cugeta ca pre un animal cu simțire ar fi conceptul meu nedeplinit; mai pre urmă cugetîndu-mi eu pre om ca pre un animal cu minte și înțelegere voi avea concept abondant. Fiindcă concepturile sunt roduri ale minții, apoi mintea sau nu poate face concepturi, sau întru adins
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
singură numai pe buna plăcere a noastră, totuși cu trecerea timpului într-atît ne deprindem cu dânsul încît se preface ca și în natura noastră; în privire cătră alții ni aduc terminii acel folos, căci printr-înșii ne obicinuim împărtăși altora simțirile sufletului nostru. Această folosire a terminilor este sau civilă sau științifică, precum sau în viața cea de comun sau în știință și măiestrii le întrebuințăm, pentru a împărtăși altora cugetele noastre. 570 {EminescuOpXV 571} Legile folosirei terminilor. În genere la
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
unul și tot acelaș concept cu unul și tot același termin. Iară în privire cătră alții, la folosirea terminilor cea civilă, se cuvine a păzi această regulă: întrebuințază așa termini, care să fie de ajuns pentru a putea întocmai-zugrăvi altora simțirile sufletului nostru. Iară încît se atinge de folosirea terminilor cea științifică se cuvine să luăm aminte următoarea regulă: 1) să nu întrebuințăm termini tropici și metafore, pentru că aceștia, fiind mai mult obicinuiți la oratori și poeți, desfătează mai mult decât
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]