6,345 matches
-
induced with gamma irradiation in masu salmon, Onchorhyncus masu. Bulletin of the faculty of Fisheries (Hokkaido University) 30: 181 186 4. ARTENIE, V., PLATON C., Studiul polimorfismului transferinic la trei rase de crap de cultură din genoteca SCPP “Acvares” Iași. Simpozion Galați 1993. 5. ARTENIE, V., STRAT, A., Studiul polimorfismului transferinelor la crapul de cultură, (Cyprinus carpio L.), cu ajutorul elecroforezei în gel de poliacril amidă. Piscicultura Moldovei, Iași, 1990. 6. AUSUBEL F.M., BRENT R., KINGSTORN R. E., MOORE D. D., SEIDMAN
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
P. (1978). Organization and principal results of breeding work with common carp in Para fish farm in V. Ja. Katasonov ed., Genetika I selekcija Ryb., VNIIPRCH Publ., Moscow (R), pp.99-111. 18. BOGATU, D. (1991). Proteinele în alimentația peștilor, lucrările Simpozionului ,,Piscicultura și pescuitul în fața economiei de piață’’ - Galați, 24-25 aprilie 1991, 24-26. 19. BOGATU, D., (1960). Curs de ihtiopatologie. Litografia Brașov, p.1-43. 20. BOGATU, D., (1973). Diagnosticarea și combaterea bolilor în crescătoriile și pepinierele piscicole. Buletin ICPA, sector piscicol
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
an.IV, p.5-7, Galați. 26. BOGATU, D., Ihtiologie vol.I, p.1-148, Universitatea Galați. 27. BOGATU, D., MUNTEANU, G., CRISTEA, V. (1991). Cercetări hematologice calitative și cantitative la speciile de sânger (hypophthalmichthys molitrix) și novac (Aristichthys nobilis Rich.). Lucrările simpozionului Internațional ,,Piscicultura și pescuitul în fața economiei de piață’’, p.31-32, Galați. 28. BOTNARIUC, N., VLĂDINEANU, A. (1982). Ecologie, Editura Didactică și Pedagogică, București. 29. BREWER, C. J. and C.P. SING. (1970). An Introducing to isozyme techniques. Ecademic Press, London, New-York. 30
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
1980. 49. COSTEA, El., CRISTIAN, Al., Cercetări privind adaptarea crapului importat din Ungaria, în condițiile din România. Bul.Cerc. Piscicole. Nr.1. Buc. 1971. 50. COSTIN, E., BOGATU, D., RĂUȚĂ, M. (1992). Contribuții în optimizarea nutriției în piscicultura intensivă. Lucrările simpozionului “acvacultura și pescuitul viitorului’’ - Galați, 24-25 septembrie 1992, 178-181. 51. CRISTEA, V., RĂUȚĂ, M. (1991). Terenul - factor determinant ecologic în realizarea și exploatarea crescătoriilor piscicole. Lucrările Simpozionului ,,Piscicultura și pescuitul în fața economiei de piață’’ - Galați, 24-25 aprilie 1991, 98-99 52
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
BOGATU, D., RĂUȚĂ, M. (1992). Contribuții în optimizarea nutriției în piscicultura intensivă. Lucrările simpozionului “acvacultura și pescuitul viitorului’’ - Galați, 24-25 septembrie 1992, 178-181. 51. CRISTEA, V., RĂUȚĂ, M. (1991). Terenul - factor determinant ecologic în realizarea și exploatarea crescătoriilor piscicole. Lucrările Simpozionului ,,Piscicultura și pescuitul în fața economiei de piață’’ - Galați, 24-25 aprilie 1991, 98-99 52. CRISTEA M., Evaluarea și utilizarea resurselor genetice vegetale. Ed. Academiei, 1988. 211 53. CRISTEA M., Resursele genetice vegetale. Ed.Academiei, 1981. 54. CRISTIAN, A., COSTEA, E., Cercetări
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
1999). Cercetări biochimice și ecofiziologice asupra profilului metabolic la unii pești de cultură. Teza de doctorat, Universitatea Al.I.Cuza Iași. 117. MISĂILĂ, E.R., MISĂILĂ, C., COMĂNESCU, G. (1998). Some hematological, biochemical and histological parameters in the silver carp erytrodermatitis. Simpozionul International Aquarom’98, p.299 300, Universitatea,,Dunărea de Jos’’, Galați. 118. MOAV, R. and G. WOHLFARTH. (1968). Genetic improvement of yield in carp. FAO Fish Reports (44) No 4: 12-29. 217 119. MOAV, R. and G.WOHLFARTH. (1973). Carp
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Contemporanul”, „Familia”, „Vatra”, „Transilvania”, „Flacăra”, „Echinox”, „Napoca universitară”, „Ateneu”, „Argeș”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Sur” (Málaga, Spania), „La Cité” (Bruxelles), „Atlas. Clujul liber”, „Cercetări de lingvistică” ș.a. A mai semnat Horia Blându, Maria Pop, Valer Tarcu. După 1990 e prezent la simpozioane și conferențiază la Bruxelles, Heidelberg, Malmö, Málaga, Viena, Oslo, Budapesta, Havana, Londra. Participă încă din primii ani de activitate la realizarea unor volume colective: Scriitori români. Mic dicționar (1978), De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
a românilor de preste tot, mai ales a celor ortodocși-orientali din Austria, Sibiu, 1865. Traduceri: Cele șapte virtuți sau Fapte bune de căpetenie, Brașov, 1847. Repere bibliografice: I. D. Suciu, Nicolae Tincu Velia (1816-1867). Viața și opera lui, București, 1945; Actele Simpozionului de raporturi culturale, literare și lingvistice româno-iugoslave, București, 1979, 491-502; Dicț. lit. 1900, 852-853; Păcurariu, Dicț. teolog., 457; N. A. Ursu, Contribuții la istoria literaturii române, Iași, 1997, 444. S. C.
TINCU-VELIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290185_a_291514]
-
reconstituie, în pagini de proză memorabilă, presărată cu reflecții, iar uneori marcate de bonomie și umor în schițarea unor personaje, lumea pestriță și dezorientată a perioadei de după armistițiu. Numeroase sunt „însemnările periodice”, unele fiind notații cotidiene, relatări despre fapte culturale, simpozioane, conferințe, sesiuni sau comemorări, altele gânduri despre viață (despre plictis, relativism, certitudini, dumnezeire, fatum, absurd, moarte etc.), „melancolii solitare”, cum le numește în volumul Călătorii interioare (1998). Câteva evocări, precum Un personaj rabelaisian în redacția „Ardealului”, despre fostul director Anton
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
se schimbau: reci în ședințe, mai ales cînd se desfășurau sub ochiul cuiva de la partid, calzi în afara acestora, ca de pildă la „întîlnirile cu cititorii”, prelungite în casa unui învățător sau profesor cu masă întinsă și vin ales, ori în timpul simpozioanelor și festivalurilor, pentru a fi la înălțimea oaspeților. Pentru mine, om care preferă constanța inconstanței, frecventele schimbări de conduită, trecerile de la gîra-mîra la bruderschafturi, de la bruftuluieli la pupături nu erau o fericire; din contra, după amuzament mă încercau remușcările. Lîngă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
caracter e iremediabilă! Dar la întoarcerea acasă m-a cuprins sila și tristețea. Insesizabilă de către cei din afară, dificultatea de a conduce o redacție compusă din inși care au, fiecare, veleități de șefi, mi-apare din ce în ce mai apăsătoare. * În timp ce eram la simpozion („Funcțiile culturii în socialism”, titlu de la care m-am abătut, pentru a nu spune ceea ce majoritatea auditoriului știa), Sergiu s-a dus cu șpalturile la „tovarășul Toma”. Avertizat de Filioreanu, acesta s-a uitat pe primele două pagini, după care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
stradă, cu un aer confidențial, că „tovule, atenție aicea la mine: sîntem un popor creativ”, ceea ce nu-i o noutate și nici un secret. Neașteptate au fost însă argumentele sale în favoarea acestei teze. La una din ieșirile recente în străinătate (colocviu, simpozion), el și un alt român au spus o noapte întreagă bancuri, în timp ce un suedez n-a reușit să plaseze decît o singură glumă, și aceea nu prea sărată! Cîtă filosofie e - a adăugat el apoi - într-o zicere ca „Bine
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
aceea, mereu, un carnețel în care conspectează „pe țăran și pe academician”, nășește pe oricine ține un plaivaz în mînă, de la „șoimul patriei” la veteranul din Primul Război Mondial, îndrăgește prezidiile reuniunilor culturale, „oficiază” vernisaje, seri muzicale, „se implică” în simpozioane științifice etc., fără teamă că se repetă și se banalizează cu fiecare nouă apariție în public. Deși nu lucrează la „Propagandă”, O.V. aparține tipologiei activistului (ce-i drept, unul mai comod, mai astenic). În alte vremuri ar fi fost
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în mare grabă, „nenea Jean”, Mihai Drăgan și Petru Zugun. Evenimentul „Zilelor Culturii Călinesciene”, de unde se întorceau, a fost împăcarea dintre Al. Piru și Marin Sorescu. Profesorul l-a declarat pe acesta „poet european”. Cei doi au stat alături la simpozionul de dramaturgie, unde Piru a vorbit cel mai mult tot despre Sorescu, deși lîngă el era și D.R. Popescu, pe care chiar l-ar fi ironizat pentru influențele străine în ceea ce a scris. „A fost magistral!”, mi-a subliniat Mihai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de la Pîngărăcior (satul său natal) cu cele despre Calimandric, al cărui imitator perfect este. Ultima despre acest „personaj” (multora simpatic, nu și mie) e următoarea. Venit cu întîrziere și băut bine la recepția dată de Comitetul Județean participanților la un simpozion al naturaliștilor, C. a nimerit în fața academicianului Radu Codreanu și a soției acestuia, care, la un moment dat, a făcut observația că nu se atinge de vin, crezîndu-l un timid. „știți, doamnă, - i-a răspuns bătrînul cotoi, cu afectare, umezindu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de răchita În care se juca duduia Lizuca și cățelul ei Patrocle. Am fotografiat-o, ca să fie! Altceva: am fost invitat la Iași de președintele Asociației Veteranilor de Război din județul Iași, să fiu prezent În 31 august, la un simpozion ținut la Cercul Militar. 756 Am lucrat vara asta, cu gândul să fac expoziție de pictură În comuna Baia. Primarul mi-a spus că la Muzeul de istorie și etnografie nu Încap multe tablouri. De aceea am hotărât să fac
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
univ. dr. Paul V. Miron este originar din Fălticeni, Înrudit și cu scriitorul Nicolae Jianu, acesta din urmă, tot fălticenean. Pe Paul Miron l-am văzut la Suceava, când a venit cu un grup de profesori din Germania, la un simpozion ce a avut loc la Institutul de Învățământ Superior din municipiu. Atunci am Îndrăznit să-i cer pentru „Galerie”, un volum de studii de romanistică, apărut la Universitatea din Freiburg, În cadrul catedrei sale. 826 RUSU, Liviu 344 1 Iași, 13
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la Suceava, la Folticeni și la tine. Îți doresc ție, d-nei și alor tăi: Sărbători fericite și Anul Nou 1977 cu bucurie. Mihai 368 Fiul institutorului I.C. Spiridon din Fălticeni, oncolog, reputat cercetător, cu serviciul la Spitalul Filantropia. Participă la simpozioane internaționale. Traducător din poeți francezi. 369 Doctorul m-a vizitat În Spitalul „Filantropia”, unde eram internat pentru investigații hepatice, după o muncă colosală ca traducător științific, În care beneficiarii n-au vrut să țină cont cât poate munci un om
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
plânge, că folticenenii sunt cam indiferenți față de munca sa la „Mărturii” și n-o ajută Îndeajuns. Are dreptate. 7) Mi-ar fi făcut plăcere vizita d-nei și d-lui Moscaliuc. E inimos, activ și bine intenționat. 8) Vă felicit pentru „simpozionul” de la Casa de cultură Flt., dar tot D-voastră de la „Galerie”, trebuie să munciți? Ce fac profesorii de la „Gane”? De ce nu-i stimulați? Antrenați-i! 9) Nu știam că are local propriu „Casa Corpului Didactic”. E poate În casa fostului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dl. prof. Popa, care ne scrie, că n-ai părăsit mata complet orașul Flt. și creația matale „Galeria”. Iată de ce te rugăm să ne scrii. Joi 27 crt., sub auspiciile Soc. de filologie, s-a ținut la Casa Corpului Didactic Simpozionul „Milenarul Weimar”, la care referatul principal „Weimarul În adevărata sa lumină” l-am ținut eu. Au urmat d-na Ungureanu vorbind despre Ana Amalia, marea ducesă, mama lui Karl August și prof. Roman - explicând un film Împrumutat de Legația RDG
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
care referatul principal „Weimarul În adevărata sa lumină” l-am ținut eu. Au urmat d-na Ungureanu vorbind despre Ana Amalia, marea ducesă, mama lui Karl August și prof. Roman - explicând un film Împrumutat de Legația RDG despre Weimar. După Simpozion surpriză: o doamnă, soția unui scriitor, al cărui nume Îmi scapă, mi-a spus că a fost la Suceava, că a vorbit cu Dvoastră și că mi-ați trimis salutări. Iată de ce m-am apucat să iau stiloul cumpărat la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pentru sertar. Unii germaniști și-au mai adus aminte și de mine și m-au invitat, ca unul care am fost de 2 ori la Weimar, să conferențiez. Prof. Roman, Îmi spune d-na Ungureanu, primește felicitări pentru reușita acestui simpozion, iar eu reproșuri de la rudele din Buc. și prieteni, că nu i-am anunțat, dar, pe de o parte nu era asta datoria mea (publicitate) și apoi nu eram sigur, că voi putea merge la București, să țin referatul, care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
atmosferă; atât de copleșit Încât struna răscolită și pusă În vibrație, Îmi determină dorința de a fi alături de acei activi și binevoitori intelectuali, care se Îngrijesc de soarta tradiției acelui loc. Aici, mi-a venit ideea de a provoca un „simpozion”, la scară clujeană, pe tema „concentrării de cultură” a Fălticenilor, la care aș vedea ca primi conferențiari și invitați, pe câțiva dintre păstrătorii de herald al culturii din Fălticeni și Suceava. Desigur, Dvs. ați avea un cuvânt greu de spus
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
după aceea a mirosit excelent. Noutăți culturale de pe aci: 1) Iorgu Iordan, a Împlinit În vară, 90 ani, ocazie cu care face un periplu pe la facult. de filologie din țară. În 10-11 nov., s-a organizat și În Cluj un simpozion În cinstea lui, pe teme filo-lingui stilistică. A prezidat; a avut interview cu studenții, a benchetuit; se ține zdravăn; a treia zi, la discuții, ca să flateze „școala clujeană” de lingvistică și semiotică, a elogiat accentuat personalit. lui Sextil Pușcariu. În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu studenții, a benchetuit; se ține zdravăn; a treia zi, la discuții, ca să flateze „școala clujeană” de lingvistică și semiotică, a elogiat accentuat personalit. lui Sextil Pușcariu. În aceleași zile și tot la „Filo”, a avut loc și „Al doilea simpozion național (colocviu) de filologie, lingvistică, stilistică, poetică și semiotică, cu 68 participanți din țară (alte Universități printre care: prof. M. Nasta, Csisek A., etc., pe care i-am cunoscut prin intermediul fratelui meu și ală Elenei din Troiaă Livia Bote (soția
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]