5,099 matches
-
conștiința modernă”. Și exemplele pot continua... Într-o secțiune a eseului despre Urmuz din volumul Formă și deschidere, Editura Eminescu, București, 1980 („Fotografia mișcată sau împărăția semnelor motivate”, pp. 41-59), semioticianul și hispanistul Victor Ivanovici avansa, între altele, o „abordare sintactică” a creației urmuziene, în care hermeneutica freudistă ocupă un loc central. Din unghiul „viselor infantile” sînt discutate elemente ale imaginarului operei precum „obiectul interzis”, refulările unor „dorinți antropofagice” sau ale unor „copule bestiale”, în fine — recurența „imaginii atroce a păsării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
stare să ducă pînă la capăt banalitatea. În acest sens, „panica propriului loc comun ori numai oroarea față de al celorlalți (...) atestă scriitorul cu un paroxistic simț critic” (p. 318). În opinia lui Eugen Negrici, textele urmuziene ilustrează o „inadecvare a sintacticului la semantic”, o „ciocnire” între pedanteria clasică a sintaxei și anarhica libertate semantică. Este reafirmată natura subversivă, duplicitar-hibridă a identității scriitorului: „Un contur formal academic ascunde o mezalianță inacceptabilă spiritului comun, veșmîntul de noblețe ascunde hipertrofii” care „desfrînează fantezia în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în acest spațiu al tuturor posibilităților” (p. 320). Amendînd prejudecata călinesciană a unui „Urmuz parodist”, Negrici consideră că „autorul parodiază parodia” și că „Din tendința de parodiere va rămîne constantă numai înlănțuirea pedantă a subordonărilor și distincția ostentativă a construcțiilor sintactice”. Concluziile sînt altminteri foarte în spiritul „modernismului tîrziu”: „consecințele acestei patologice terori a rostirii cuvîntului nu puteau fi decît opțiunea absurdului și tăcerea” (p. 321). Critica lingvistică - aplicată „didactic” în volumul din 1983 al Sandei Radian (Măștile fabulei. Etape de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
bizare și o proză din 1966 a lui J. Cortazar, Historias de Cronopios y Famas, văzînd în ele două „modalități ale aceleiași strategii narative, dominate de categoria absurdului”. Interpretarea este, în general, semiotică, axată pe o „abordare semantică”, o „abordare sintactică” (motivată psihanalitic) și una „pragmatică” a celor două tipuri de scriere. Eseul începe însă printr-o critică vehementă a „complexelor criticii” noastre. Ținta polemicii este „ceea ce Edgar Papu numea cu o frumoasă, însă puțin pertinentă metaforă, «protocronism românesc»”. În bătălia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
doar propriul drum, ci și pe cel al lumii, în general, reamintind că De milenii / Eroarea este aceea / Că fiecare învins / Se luptă cu trecutul. / Astfel și popoarele / Astfel și civilizațiile / Astfel Specia. Referitor la versul clasic, acesta, alături de inversiunea sintactică (de pildă: N-ai drept la moarte, veșnic ostatic / Partea din mine a o implora...), conferă o notă ușor desuetă unor texte din volum și revelează trăiri nostalgice ale poetului, creator al unor imagini artistice al căror insolit le păstrează
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
conferă o notă ușor desuetă unor texte din volum și revelează trăiri nostalgice ale poetului, creator al unor imagini artistice al căror insolit le păstrează, totuși, prospețimea: Tu mușcătura, eu plinătatea / Cea suspinată din paradis), în ciuda faptului că unele structuri sintactice aduc nu ermetism, ci ambiguitate enunțului: Încă pulsează-n ascuns jumătatea / Fructul să cadă neinterzis... În alte poeme însă (Autumnală, de exemplu), cu o delicatețe care traduce o sensibilitate accentuată de melancolie, se compun, din elemente care creează chintesența imaginarului
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
să copieze realitatea, care, așa cum s-a demonstrat În emisiune, e mai falnică decît orice imaginație, și au inventat un text ce surprinde existența obiectivă, materia ce există În afara conștiinței omenești și independent de ea pentru Pintilie, scriind un scenariu sintactic ca o găletușă. Filmul Începe cu o Înmormîntare de douăsprezece minute. Nu-i iertat nici un amănunt, vedem tot, inclusiv mortul, pe Mihăiță. SÎntem inundați cu tradițiile noastre populare de Înmormîntare la bloc. Doar la groapă, simțind pericolul ca atîtea minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de fond mai mic de 100 dB (referință 1 f2æPa, 1 Hz) în gamă de frecvențe de la 0 la 500 Hz, concepute pentru măsurarea câmpurilor acustice generate de un flux hidraulic în jurul modelului sistemului de propulsie. 8C MATERIALE 8C001 'Spumă sintactica' pentru uz subacvatic, având toate caracteristicile următoare: a. Concepută pentru adâncimi submarine ce depășesc 1.000 m; și b. Cu o densitate mai mică de 561 kg/mc. Notă tehnică: 'Spumă sintactica' constă din sfere goale în interior, din plastic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171459_a_172788]
-
modelului sistemului de propulsie. 8C MATERIALE 8C001 'Spumă sintactica' pentru uz subacvatic, având toate caracteristicile următoare: a. Concepută pentru adâncimi submarine ce depășesc 1.000 m; și b. Cu o densitate mai mică de 561 kg/mc. Notă tehnică: 'Spumă sintactica' constă din sfere goale în interior, din plastic sau sticlă, incluse într-o matrice de rășina. 8D SOFTWARE 8D001 "Software" special conceput sau modificat pentru "dezvoltarea", "producția" sau "utilizarea" echipamentelor sau materialelor supuse controlului prin 8A, 8B sau 8C; 8D002
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171459_a_172788]
-
mare deosebire între română și albaneză este din punct de vedere al accentului, acesta se pierde cel mai greu. Sunt înrudiți românii cu albanezii, mai mult decât cu italicii ori celții, dar înrudirea este foarte îndepărtată. Sunt asemănări morfologice și sintactice între cele două limbi, ce ne-ar îndreptăți să stabilim o apropiere, însă deosebiri mult mai mari ne obligă să despărțim aceste popoare, ce au și o "structură sufletească deosebită". Concluzia lui Philippide, împărtășită și de alți lingviști, precum Th.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lingviști, precum Th. Capidan: este neîntemeiată teoria "legăturilor" strânse, lingvistice și etnico-sociale, între români și albanezi, ca și "dependența" limbii române față de albaneză.43 Pe de altă parte, româna are comun cu albaneza o serie de trăsături fonetice, morfologice și sintactice, iar ca lexic, ambele limbi prezintă două categorii de elemente, dăinuind din perioada veche: romane (latine) și preromane (autohtone). Dar elementele latine comune albanezei și românei sunt foarte puține, iar dovezile din care să rezulte că acestea provin dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
susține Al. Rosetti, pe urmele lui Hasdeu, Philippide, Capidan, Pușcariu. Această realitate infirmă teza privitoare la "simbioza româno-albaneză", la sfârșitul antichității și începutul evului mediu, și "conviețuirea" celor două popoare, sursa "împrumuturilor" din albaneză în română. Elementele fonetice, morfologice și sintactice în română și albaneză nu justifică o "comunitate" între cele două limbi, iar cuvintele indo-europene comune prezintă aspecte de mare vechime în limba română, pătrunse într-o perioadă anterioară începuturilor influenței slave (secolul VI). Concluzia fermă este că elementele comune
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la intersecția dintre comunicare si reprezentarea realitații. Poate fi alcătuit din cuvinte, imagini vizuale, muzică, zgomote, semne, simboluri, culori, gesturi etc. Originalitatea mesajului este dată de informație. O analiză a informației trebuie să facă referiri și la urmatoarele aspecte: - aspectul sintactic: succesiunea semnelor impusă de emițător; - aspectul semantic: semnificația acordată semnelor pe baza convențiilor sociale; - aspectul pragmatic: efectul informaței asupra receptorului. Adler (1991) distinge mai multe etape în construirea mesajului: - identificarea de către individ sau grup a mesajului de transmis; - descrierea mesajului
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
se adaugă sensul gramatical, provenit din reguli sintactico-semantice. Totalitatea posibilităților combinatorii ale unității lexicale, cu diferitele sale sensuri și forme stabilite de vorbitori, alcătuiește paradigma cuvântului. Semantica distribuțională sau o semantica interpretativă consideră că sensul este obținut din interpretarea structurilor sintactice. De exemplu, același cuvânt casă, implicat în nexul Melcul s-a ascuns în casă, are ca trăsătură diferențiatoare sensul de cochilie. Dacă procedăm la substituția cuvîntului melc cu substantivul băiatul, sensul este de locuință; înlocuirea aceluiași substantiv melc cu termenul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Saussure (1916) ca un sistem de semne în care “nu este esențială decât unirea dintre sens și imaginea acustică și unde cele două părți ale semnului sunt în egală măsură psihice”, având ca niveluri constitutive sistemul fonetico-fonologic, sistemul morfologic, sistemul sintactic și cel lexical. Realitate supraindividuală, limba se impune obiectiv vorbitorilor unei comunități, ca un produs înregistrat pasiv, și se constituie ca un ansamblu de convenții necesare care reprezintă modele după care se realizează comunicarea. Proces complex de comunicare, limba este
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
unei anumite emoții fie adevărate, fie simulate. Stratul pur emotiv al limbajului este reprezentat prin interjecții. Ele se deosebesc de vorbirea referențială atât prin caracteristica sunetelor (secvențe speciale și chiar sunete neobișnuite în alte cuvinte), cât și prin rolul lor sintactic (nu sunt componentele frazelor, ci echivalează cu ele). Alte mărci ale acestei funcții se găsesc atât la nivel fonetic - intonație, accent, tempo- ul vorbirii, lungirea sau eliminarea unor sunete - cât și la nivel morfologic, sintactic sau lexical. Vendryes remarca faptul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cât și prin rolul lor sintactic (nu sunt componentele frazelor, ci echivalează cu ele). Alte mărci ale acestei funcții se găsesc atât la nivel fonetic - intonație, accent, tempo- ul vorbirii, lungirea sau eliminarea unor sunete - cât și la nivel morfologic, sintactic sau lexical. Vendryes remarca faptul că afectivitatea poate marca structura frazei. în limbaj afectiv, ordinea ideilor este alta decât în limbajul logic. Același autor arată că și categoriile gramaticale sunt exprimate uneori prin mijloacele limbajului afectiv. Preferința pentru un anume
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
către context (referent) și este dominantă în textele științifice. Prin intermediul acestei funcții, datele obținute prin percepții de la realitatea înconjurătoare sunt fixate de gândire prin cuvintele care denumesc noțiuni (substantive, pronume, numerale, adjective, verbele predicative, adverbele care pot îndeplini funcții sintactice) și se realizează transmiterea de date, de informații de la individ la individ, dar și, în timp, de la o generație la alta, asigurându-se, astfel, progresul cunoașterii. Fără expresia sa în limbă - afirma Saussure - „gândirea noastră nu este decât o masă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și cunoașterea - componenta enciclopedică; e) limba și doxa - componenta ideologică; f) limba, cultura și sentimentele - componenta socioafectivă. - Componenta verbală - corespunzătoare tuturor componentelor limbii - se definește prin trei dimensiuni: O dimensiune lingvistică (cunoașterea și utilizarea aspectelor de ordin fonetic, lexical, morfologic, sintactic); O dimensiune textuală, care constă în cunoașterea și utilizarea regulilor și procedeelor de organizare generală a unui text - conexiunea între fraze, coerența, structura textuală narativă/descriptivă/argumentativivă/explicativă etc.; O dimensiune discursivă (cunoașterea și utilizarea regulilor care determină folosirea limbii
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ability to learn). În acest context, competența de comunicare lingvistică se definește prin relația a trei componente specifice: componenta lingvistică, componenta sociolingvistică și componenta pragmatică, realizând o sinteză între cunoștințe, aptitudini și deprinderi. Componenta lingvistică urmărește formarea deprinderilor lexicale, fonetice, sintactice; componenta sociolingvistică valorifică parametrii socioculturali ai utilizatorului limbii, iar componenta pragmatică se realizează în utilizarea funcțională a resurselor lingvistice. Competența de comunicare lingvistică se concretizează în actele comunicative, care implică: receptarea, producerea, interacțiunea, realizate fie în formă orală, fie în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
comparație, enumerație, repetiție, epitet; comentarea rolului arhaismelor, al regionalismelor și al neologismelor;) 3.3. Formarea și dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul gramatical impune cunoașterea și respectarea normelor gramaticale prin care se asigură corectitudinea formelor flexionare și corectitudinea organizării structurilor sintactice în construcția comunicării. Limba își îndeplinește funcția de comunicare atunci când elementele vocabularului sunt îmbinate între ele cu ajutorul gramaticii, definită ca “ansamblu de reguli privitoare la modificările cuvintelor și îmbinarea lor în propoziții și fraze”. Competențe specifice la nivelul morfologic - sesizarea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
adjectiv, verb, adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție - și categoriile lor gramaticale (folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părților de vorbire învățate b) Acordul gramatical - utilizarea categoriilor gramaticale învățate, în diverse tipuri de propoziții; - sesizarea organizării morfologice și sintactice a textelor citite (nonliterare și literare); - respectarea normelor morfosintactice în propoziții și în fraze; - utilizarea corectă a flexiunii nominale și verbale în textul scris, utilizând corect semnele ortografice și de punctuație; -sesizarea particularităților lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat; - sesizarea valorii
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în diverse situații de comunicare;) b) Aspecte ortografice, ortoepice și de punctuație d) Expresivitatea comunicării orale și scrise la nivelul morfologic (utilizarea corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile învățate; construirea corectă a unor enunțuri din punct de vedere sintactic; construirea unui monolog sau a unui dialog; descrierea unor obiecte, a unor tablouri din natură, a unor fenomene; construirea unor narațiuni simple; utilizarea expresivă a limbii; - - realizarea expresivității cu ajutorul semnelor de punctuație; aplicarea cunoștințelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a unui dialog; descrierea unor obiecte, a unor tablouri din natură, a unor fenomene; construirea unor narațiuni simple; utilizarea expresivă a limbii; - - realizarea expresivității cu ajutorul semnelor de punctuație; aplicarea cunoștințelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă;) Competențe specifice la nivelul sintactic - alcătuirea unor propoziții și fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind correct semnele ortografice și de punctuație; - propoziții simple și dezvoltate; propoziție principală și prepoziție secundară; fraza formată din propoziții principale și propoziții secundare; propoziția afirmativă și propoziția negativă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
principală și prepoziție secundară; fraza formată din propoziții principale și propoziții secundare; propoziția afirmativă și propoziția negativă; propoziția enunțiativă și propoziția interogativă; fraze construite prin coordonare (copulativă și prin juxtapunere) și prin subordonare; - dezvoltarea unei propoziții simple; - relații și funcții sintactice; - propoziția principală și propoziția secundară; fraza; - înlănțuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice și de punctuație; - utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație; elemente de relație
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]