5,963 matches
-
articolul despre muzicieni, completat cu variantele inedite. Geneza noilor concepte ale sociologiei memoriei în Memoria colectivă Curentul de memorie Curentul de memorie nu ocupa decît un loc secundar în Cadrele sociale. Ideea de curent de gîndire exista deja în Despre sinucidere de Durkheim, sub forma curentului de reprezentare și a epidemiilor, iar Durkheim folosea sporadic conceptul, fără a-l defini prea clar. În Cadrele, Halbwachs recurge la acesta mai ales în capitolul despre memoria colectivă religioasă, cînd vorbește despre curentele de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
evrei • Leonida Maniu, Dor și armonie eminesciană • Lev Șestov, Începuturi și sfîrșituri • Lord Acton, Despre libertate • Luca Pițu, Sentimentul românesc al urii de sine • Dan Botta, Unduire și moarte • Georges Bataille, Partea blestemată • Lev Șestov, Revelațiile morții • Émile Durkheim, Despre sinucidere În aceeași colecție vor apărea: • Michel Henry, Barbaria • Suzanne Lilar, Cuplul • Edgar Morin, Gînduri despre Europa • Otto Weininger, Sex și caracter Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ • Nichita Danilov, Apocalipsa de carton • Ovidiu Aniculăese, Cartea pentru cei mulți. Studiu cultural asupra romanului
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
întâi singular + perfectul simplu, însă în nenumărate rânduri "eu" este înlocuit cu porecla depreciativă dată personajului, "Piciul". Deși este o non-persoană, "Piciul" de-semnează aceeași persoană ca și "eu"). (În fragmentul următor, personajul tocmai a fost salvat in extremis de la sinucidere de către abatele Germane.) Piciul șade în colțul căminului. E foarte tulburat, vorbește mult, își povestește viața, nenorocirile și de ce a vrut s-o sfârșească. Abatele îl ascultă zâmbind. Apoi, după ce copilul a vorbit destul, a plâns destul, și-a descărcat
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de niște victime), Clara Mareș atrage atenția asupra unor circumstanțe atenuante: Negoițescu fusese șantajat din pricina homosexualității sale, iar Doinaș, din ambiția de a se afirma ca scriitor, îndemnat poate și de soție (celebra balerină Irinel Liciu - cât m-a impresionat sinuciderea ei!), acceptă inițial să colaboreze, pentru ca mai târziu, cuprins probabil de remușcări, să-și schimbe radical atitudinea. Doinaș va rosti, dealtfel, și discursul funebru, în care-i recunoaște fostului prieten excelența morală (raportul agentului prezent la înmormântare menționează că vorbitorul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
titlurile: învățături pentru regele Meri-ka-reMustrarea Profetului fpu-wer; Cântecul Harpistului; Dialogul unui om deznădăjduit cu sufletul său. Autorii lor evocă dezastrele provocate de prăbușirea autorității tradiționale și mai ales nedreptățile și crimele care mână la scepticism și disperare, și chiar la sinucidere. Dar aceste documente indică în același timp o schimbare de ordin interior. Anumiți demnitari, cel puțin, își pun întrebări asupra responsabilității lor în catastrofă și nu șovăie să se recunoască vinovați. Un anume Ipu-wer se prezintă în fața faraonului pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în primul rând semnificația vieții și, deci, realitatea postcxistenței de dincolo de mormânt. Cântecul Harpistului amintește alte crize de deznădejde - în Israel, în Grecia, în vechea Indie - crize provocate de prăbușirea valorilor tradiționale. Textul cel mai emoționant este, desigur, "Disputa asupra sinuciderii". Este un dialog între un om copleșit de deznădejde și sufletul său (ba). Omul se străduiește să-și convingă sufletul de oportunitatea sinuciderii. "Cu cine să mai stau de vorbă acum? Frații s-au umplut de cruzime, prietenii de ieri
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în vechea Indie - crize provocate de prăbușirea valorilor tradiționale. Textul cel mai emoționant este, desigur, "Disputa asupra sinuciderii". Este un dialog între un om copleșit de deznădejde și sufletul său (ba). Omul se străduiește să-și convingă sufletul de oportunitatea sinuciderii. "Cu cine să mai stau de vorbă acum? Frații s-au umplut de cruzime, prietenii de ieri s-au făcut vrăjmași. Inimile sunt lacome: fiecare apucă bunul aproapelui său. Nu mai există drepți. Țara este abandonată lucrătorilor nedreptății. Păcatul care
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
vindecarea pentru un bolnav. ca parfumul de mirt. ca mireasma florilor de lotus. ca aroma (câmpurilor) după ploaie. ca dorul unui om de a se întoarce acasă, după o robie lungă și grea." Sufletul său (ba) îi amintește întâi că sinuciderea îi va interzice îngroparea și slujbele funerare; el se străduie apoi să-1 convingă să-și uite grijile căutând 43 Traducere de J. Wilson, ANET, pp. 414-418; Erman-BIackman, pp. 72 sq. 44 Traducere de Wilson, ANET, p. 467; cf., de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Mole, pp. 87 sq., 90, 126 sq. Etc. Zarathustra și religia iraniană expunerea cadavrelor într-un loc anume, unde erau devorate de către vulturi și câini 55. Iranienii din est practicau bocetele rituale și își administrau lovituri puternice, ajungând chiar până la sinucidere. Dar zoroastrismul interzice drastic "planșetele și bocetele", declarându-le născocirea lui Angra Mainyu 56. Cât privește experiențele sufletului după moarte, se regăsesc anumite motive familiare: traversarea unui pod, ascensiunea cerească, judecata, dar și tema întâlnirii cu Șinele. Un poem care
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și i se recită versuri "de largă respirație lirică": "Și tu nu veneai, și eu eram trist/ Și vedeam stele verzi, ca un Christ/ Între făclioarele ca niște licurici", actele de eroism se rezumă la sărutarea fetei sau la împiedicarea sinuciderii acesteia prin cuvintele "Malec, dacă te sinucizi, nu mai vorbesc cu tine!...". Dacă în numărul anterior se conturase portretul scriitorului/publicistului "naționalist", Malec se vrea o replică, pe tărâmul literaturii, un exercițiu stilistic menit să evidențieze scăderile prozei "imperialiste". Numărul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
chiar și de schizofrenie 186, ținând cont că delațiunile alternează cu note care sunt direct pledoarii pentru o reconciliere a statului cu oamenii de cultură. În 1967, Ion Caraion cerea într-o scrisoare să fie scos din rețea, amenințând cu sinuciderea. S-a remarcat faptul că unei asemenea note nu i se consemnează niciun răspuns și explicația care pare să fie credibilă este că ce a urmat e atât de crunt, încât nu-și are locul în documentele oficiale. Cert este
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în volumul memorialistic Dimitrie Stelaru - așa cum l-am cunoscut. Descoperim aici un om extraordinar de sensibil care suferă enorm în anii în care opera i se retrage din librării și nu mai poate publica, un om care se gândește la sinucidere pentru că singura modalitate de a suporta societatea aceasta era literatura și tocmai dreptul de a visa și de a-i face și pe alții să viseze îi este luat. Dacă tinerețea lui Dimitrie Stelaru este sub semnul boemei, mai târziu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poetul pare diferit de imaginea pe care a lăsat-o (existența sa fiind marcată și de singurătate, suferință). Singura evadare a lui Dimitrie Stelaru pare să rămână în spațiul literaturii și când aceasta îi este refuzată, îl încearcă gânduri de sinucidere. Analiza propriu-zisă a poeziei albatrosiste s-a făcut pe două coordonate, una tematică și una formală. Cele două nu au putut fi strict delimitate. Am identificat astfel o rețea de simboluri care revin în opera acestor poeți. Iubirea este una
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a doua jumătate a secolului al XIX-lea și la începutul celui următor, întrebuințarea cuvîntului oscilează între serios și umoristic. La Eminescu, el evocă sfințenia: „Făcui.../ Din ochirile ți murdare ochiu-aurorei matinal” („Venere și Madonă”), în timp ce la Caragiale (v. „Groaznica sinucidere din strada Fidelității”) e denumirea unei publicații avidă de senzațional. Bacovia revopsește, dacă pot spune așa, cuvîntul (reamintesc: aurora e „șofranie” la Homer, „roză”/ „trandafirie” la mai mulți autori, „roză verde” la Baudelaire, „portocalie” în cîteva dicționare), și cînd îi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
l-au determinat să se comporte decent chiar și în cele mai disperate situații. Un exemplu e cererea adresată lui I. Valerian și publicată de acesta în „Viața literară”, reprodusă apoi și comentată de Em. Sîrghie, sub titlul „Candidat la sinucidere!”, în „Lumea” (Iași) din 25 iulie 1932: „Stimate d-le Valerian,/Stăruința d-voastră, a d-lui Corneliu Moldovanu, sau alte[i] persoane, ar putea face să obțiu o slujbă (ca o concesie) pe lîngă talentul meu de poet./ Al
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Jünger releva, în „Primul jurnal parizian”, la 29 aprilie 1941: „Nehotărît, între Pont Neuf și Pont des Arts, am înțeles dintr-odată că starea labirintică se află în noi înșine. Oriunde am dezerta, purtăm înnăscutul în noi; nici chiar prin sinucidere nu putem evada din Eu”. (Traducere de Hans Mokka, în „Orizont”, nr. 14, 3 aprilie 1980, p. 8) Mai încoace, James Burke, în filmul Lumea reală, susținea, bazat pe concluziile neurologului Vernon B. Mountcastle, că sîntem prizonierii propriului nostru creier
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ce atrage totuși întrebarea: ce succes poate avea cartea în domeniul jurnalismului literar? În orice caz, având în vedere ambivalența lui Hemingway în ceea ce privește jurnalismul, este ironic faptul că una din ultimele sale cărți publicate (cartea a apărut în 1964, după sinuciderea sa în 1961) aparține jurnalismului. În conflictul său se reflectă relația problematică dintre jurnalism și literatură. Această relație problematică îi dă în continuare un caracter istoric jurnalismului literar, definindu-l prin ceea ce nu i se permitea să fie. O lucrare
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
aventură este o formă a trăirii frenetice și o deschidere spre necunoscut. Ea se caracterizează printr-o anumită tensiune a sentimentului de viață și, uneori, printr-un risc maxim. Neputând inspiră sentimente adevărate, pare disproporționat prețul plătit prin dueluri și sinucideri 312. Aventură este interesantă prin așteptarea unei schimbări: "attendant, pour se donner leș soucis d'un changement, de rencontrer quelque aventure extraordinaire" [Zola, La Сurée, p.163]. Femeia pariziana se caracterizează prin nesăbuința aventurii. Pariziana flirtează mai virtuos și mai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în căsătorie pe care o face lui Nana și fratele mai mic: "C'est moi que tu vas épouser..." [ibidem, p.416]. Acest paralelism și aceasta indiferență duce la catastrofă familiei, dezonorându-l pe unul dintre frați, aducându-l la sinucidere pe celalalt: "L'un déshonoré, l'autre assassiné" și distrugând-o pe mama lor. 351 Scenele unde se simte un anumit dezgust al lui Zola sunt cele unde femeia are un rol activ în raporturile sexuale: Renée în La Curée
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în timp, dacă vor generaliza sistemul de selecție de personal descris într-un cotidian central: "Angajăm absolvenți de învățământ superior, exclus Spiru Harem!" 24 iulie 2009 Zilele trecute s-a încheiat actul I din cea mai mediatizată și de neînțeles sinucidere politică de până acum: doamna Monica Iacob-Ridzi, vremelnică ministresă a unui minister fantomatic și inutil, a fost împinsă de colegii ei de partid în ghearele inchiziției penelisto-pesediste din Parlament. Cu o eficiență care ar fi de lăudat dacă nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nu poate fi substanța unui reproș, această discontinuitate i-a tulburat pe mulți. Eu nu sunt atât de drastic, iar micile lui cochetării, poza sau strategiile de self marketing, defectele omenești (era amuzant de ipohondru pentru cineva care făcea apologia sinuciderii!) mi l-au făcut, dimpotrivă mai cald și mai uman. Mai simpatic. Îmi aduc aminte cum, în septembrie 1989, colegul meu de cancelarie de la Liceul mecanic din Botoșani, distinsul traducător și om de carte Emanoil Marcu, îmi povestea, mesmerizat, cum
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
prefăcătorie prin participare la târgul jalnic al pământului, șantajând pe viitorul socru și batjocorind-o fără scrupule pe Ana. Căpătuiala prin orice mijloace, pune În pagină un individ de o rară cruzime, menite să o determine pe Ana la actul sinuciderii. Grija față de fiu nu pornește din sentimente paterne, ci din instictul josnic al păstrării pământului. Când s-a Întors de la cimitir, a zmuls copilul din brațele Zenobiei, să nu-l răpească cineva. „Petrișor se scâncea, iar el Îl ogoia ca
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Îl Îmbrățișează și Îl sărută Într-o manifestare vecină cu alienarea. Ion este mai dezumanizat decât Vasile Baciu care, obținând În chip asemănător pământul, cu o femeie bogată, s-a purtat blând cu ea, pe când Ion se face vinovat de sinuciderea Anei, față de care nu a nutrit nici respectul cuvenit unui animal. Moartea copilului a provocat manifestări violente, din nou vecine cu nebunia. Ion Își lovește brutal părinții. Doctorul Filipoiu Îl face vinovat de moartea soției și a copilului. Prin faptele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Doctorul Filipoiu Îl face vinovat de moartea soției și a copilului. Prin faptele sale, Ion a devenit un personaj condamnabil pentru fapte deosebit de grave. Acestea ar fi: - Încălcarea proprietății lui Simion Lungu;Înșelarea Anei și a lui Vasile Baciu:determinarea sinuciderii Anei; - adulterul (față de George Bulbuc); - Înșelăciunea În dauna lui Herdelea care Îi făcuse bine În mai multe rânduri. Ion se află dincolo de normele morale ale satului. Faptele narate de liviu Rebreanu reflectă lumea satului ardelean unde forța educativă a intelectualului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sugerând Încrederea dată eroului de regăsirea sinelui, fiindcă „e greu să fii singur”, simbolizând un nou Început: „Razbim noi cumva la lumină”. Acest ultim gest al lui Iona, de a-și spinteca propria burtă, poate fi un reflex ori o sinucidere, o părăsire voită a lumii și o retragere În sine Însuși, aceasta fiind unica salvare posibilă. Iona, pescar pasionat, simbolizează pe omul ce aspiră spre libertate, speranță și iluzie, idealuri fascinante.A Încearcat să-și controleze destinul, să-l refacă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]