4,209 matches
-
fiecare parte a camerei erau așezate băncuțe În spatele unor mese Închise la culoare, pătate de vin. Doi elvețieni stăteau lângă sobă, fumând pipă și vin nou, tulbure. Băieții Își scoaseră hainele și se așezară la perete, de partea cealaltă a sobei. Vocea din camera alăturată se opri din cântat și o fată cu un șorț albastru veni să vadă ce voiau să bea. — O sticlă de Sion, ceru Nick. E bine așa, Gidge? Sigur, spuse George. Tu te pricepi mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
buzunar. Avea prea multă hârțogărie prin care trebuia să se uite. Nu putea să citească liniștit până nu termina. Soarele se ascunse În spatele unui munte, așa că lumina nu se mai reflecta pe peretele cabanei. Un soldat intră și vârî În sobă niște crengi de pin ciopârțite. — Încet, Pinin, Îi spuse adjutantul. Maiorul doarme. Pinin era ordonanța maiorului. Era un băiat tuciuriu. Pregăti focul În sobă, punând cu grijă crengile de pin, Închise ușița și se-ntoarse În spatele cabanei. Adjutantul continuă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
munte, așa că lumina nu se mai reflecta pe peretele cabanei. Un soldat intră și vârî În sobă niște crengi de pin ciopârțite. — Încet, Pinin, Îi spuse adjutantul. Maiorul doarme. Pinin era ordonanța maiorului. Era un băiat tuciuriu. Pregăti focul În sobă, punând cu grijă crengile de pin, Închise ușița și se-ntoarse În spatele cabanei. Adjutantul continuă să se uite prin hârtii. — Tonani! strigă maiorul. — Da, signor maggiore? — Trimite-l pe Pinin Încoace. — Pinin! strigă adjutantul. Pinin intră. — Te cheamă maiorul, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cu un felinar. Carl și cu Nick descărcară lucrurile care erau În spatele căruței. Frank se urcase pe capră ca să bage căruța În hambar și să dezlege caii. Nick urcă scările și deschise ușa de la bucătărie. Doamna Garner făcea focul În sobă. Se opri din turnat gaz peste lemne și-și Întoarse capul. — La revedere, doamnă Garner, spuse Nick. Mulțumesc că m-ați luat. — Ei, vezi-ți de treabă, Nickie. M-am distrat de minune. — Ne face plăcere să te-avem În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
doar de asta. Pur și simplu, mă simt ca dracu’. Al doilea soldat roman: Stai de prea mult timp aici. Asta-i tot. CORTINA Poveste banală Deci mâncă o portocală, scuipând ușor sâmburii. Afară, ninsoarea se prefăcuse-n ploaie. Înăuntru, soba electrică nu părea să dea ceva căldură, așa că, sculându-se de la masa de scris, se rezemă de ea. Ce bine se simțea! Asta da, În sfârșit, viață! Se-ntinse după altă portocală. Departe, tocmai În Paris, Mascart Îl pusese pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și acum, că era deja Întuneric, se lăsase frigul și băltoacele de apă de pe stradă Înghețaseră pe la margini. La gară mai erau cinci curve care așteptau să vină trenul, șase bărbați albi și patru indieni. Era aglomerație și zăpușeală de la sobă și un fum rânced umplea Încăperea. Nimeni nu vorbea când intrarăm și ferastra de la ghișeul de bilete era Închisă. — Nu vrei să-nchizi ușa aia? spuse cineva. M-am uitat să văd cine vorbise. Era unul dintre albi. Purta pantaloni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Deschide doar ușa... A intrat în casă. Și-a ridicat privirile către icoane și a îngăimat: Mulțămesc Doamne că m-ai ajutat să ajung acasă! Apoi și-a rezemat ciomagul într-un ungher și s-a așezat pe laiță, în fața sobei. Maranda privea la el nevenindu-i să creadă și vorbindu-și în gând: „Tu ești, Toadere? Te-ai dus întreg și acum te întorci sprijinit în cârjă”... Toaibă i-a înțeles gândul și i-a răspuns tot în gând: „M-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
în jurul mesei - până și luna-i plină de Sărbători de Bobotează - pe crengi încovoiate stropi de lumină vânt printre stele - un clinchet de zurgălăi abia perceput ninge liniștit peste omul de zăpadă - batrân meditând pârtie goală - toate chicotelile la gura sobei mașina albă ca în visele mele - și tot mai ninge sat înzăpezit - visele copiilor în alb și negru magia iernii - într-o singură noapte dispar case-ntregi zăpezi între noi - din când în când doar vântul spulberă liniștea noapte cu
T?cerea iernii by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83682_a_85007]
-
primul vis din an - strălucind ca niciodată piatra unui inel iarnă uscată - crengi de brad tresărind sub mănușa albă lebede pe lac - nori albi împrăștiați pe cerul tăcut acoperite toate datoriile - ascult cum ninge ninge liniștit - freamutul pădurii doar în soba-ncinsă curs de chitară - în insectarul clasei greierii tăcuți note de pian - țurțurii copacilor numără clipe “El dă zăpada ca lâna, El presară bruma albă ca cenușa.” (Biblia, Psalmul 147:16)
T?cerea iernii by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83682_a_85007]
-
pîlpîi o jucăușă, disperată flacără albăstruie. 23. Începură ploile de toamnă, morocănoase, subțiri, lungi, se auzeau lovind În burlanul de lîngă fereastră, zilele treceau apăsătoare. În asemenea zile proprietarii mei Își treceau vremea la bucătărie, unde-și făceau focul la soba mare cu plită de tuci ce răspîndea o căldură dulce uneori copleșitoare, tot aici așteptau răbdători și stenici venirea și plecarea iernii ale cărei zile le numărau după scăderea și apoi, Încrezători, după creșterea, minut cu minut, a luminii pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
meu, era Înveselit, - părea numai, În realitate era trist, o nostalgie stîrnea țărmurile ființei lui. Spuse: - Ia ghiciți de la cine am scrisoare. Să v-o citesc, aveți complimente. Ghiciți! - și mă pofti la o cafea În bucătăria lui Încălzită de soba cu plită de tuci. Coborîrăm treptele de la intrare și ne duserăm la el. Luați loc, luați loc, continuă de cum deschise ușa. Ne așezarăm În fotoliile de răchită aduse special, - bucătăria era pe o lărgime parcă anume pentru taifas. - De la cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
ea stătea supusă ușoarei adieri dinspre Muntele Sinai și dealul Căpățînii, În timp ce domnul Pavel ne căuta În vis lîngă tufele de măslini, să venim să vedem fantasticul răsărit de soare dinspre Marea Roșie... În seara aceea - căci mă prinse Înserarea acolo - soba bucătăriei iradia o dulce căldură, mîngîietoare; doamna Pavel, În sărbătoarea născută de epistola domnului Davidsohn pregăti și ne servi nemuritoarele ei rulade, iar eu, mîncîndu-le, mi-adusei aminte deodată de serile petrecute asemeni cu Anna Viaceslava În anul Începutului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
n u nu mai în școli, ci și în biserică se intensifică în persecutare. Toate cărțile vechi bisericești sunt strânse din sate, trimise la Arhiepiscopia din Chișinău, fidelă rusificării și timp de 6-7 ani servesc drept lemne de foc pentru sobele din palatul mitrop oliei. Procesul de rusificare nu are succesul dorit însă - în 1834 populația românească se menținea în Basarabia la cota de 86%, în 1862 la 66,4%, în 1871 la 67,4 % iar în 18 97 la doar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
urmă, cu camionul duduind de mobile aproape complet dezmembrate și praf de farfurii de nuntă, Înapoi la București. Și aici emiteam onomatopee: nu vedeam decît blocuri. Erau frumoase și luminoase.) Sau ar putea fi ziua cînd am băgat canarul În sobă. L-am scos mult mai tîrziu, printr-un efort mental retroactiv. Era mai viu decît Înainte, mai grăsuț, și de altă culoare. Probabil din pricina carbonizării. Ori ziua cînd, după ce-am picat primul examen la facultate, am venit acasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
banane. Ia să vedem ce mai vînd românii În prag de sărbători și-n Anunț de la A la Z. „Scurtă iepure beige, camion 3,5 tone, proteză auditivă, punte față, punte spate, congelator, plapumă nouă, compresor, ușă tablă, trenuleț electric, sobă japoneză cu ardere de tot, statuie clasică. Privesc statuia de gunoi din fața blocului și-mi amintesc o emisiune TV unde Florin Diaconu, de la Azi, a susținut că președintele Iliescu nu este vinovat, În particular, În general, În orice, de nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Pavel. Dar daci a fost sau nu a fost așa, nu voi ști niciodată. Pentru că niciodată nu voi putea fi sigur că binecuvântarea sau dragostea lui a avut sau nu vreo importanță în existența noastră... Doamna Machedon se apropiase de soba de zid, o deschise cu grijă și zvârli ce mai rămăsese din butucul despicat în după-amiaza aceea. - Parcă s-a lăsat deodată frig, spuse. - Nu ne întrerupeți! strigă Laura întorcînd capul. Să vedem ce spune doctorul. Căci ideea aceasta cu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
o clipă îi fu teamă că are să leșine. Dar poate ar fi mai bine așa, își spuse. Dacă leșin, mă trezesc pe loc..." - Am cerut o sanie, să vă ducem acasă, domnu Matei, spuse cineva. Veta a aprins focul în sobă... - N-am nevoie de sanie, izbuti să spună ridicîndu-se. Mă duc pe jos. Când se va pune problema, am să știu ce să răspund! - Care problemă, domnu Matei? îl întrebă Nicodim. Ar fi vrut să răspundă: Problema care ne frământă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
un revolver Smith & Wesson de calibrul 38. Acum, că se trezise, Își căută pistolul, Își feri ochii de lumina soarelui și se duse-n bucătĂrie, unde bău niște apă din găleata de lîngă masă. Fata-n casă făcea focul În sobă și pădurarul o Întrebă: — Ce-i la micul dejun? — Nici un mic dejun, spuse ea. Fata dormea Într-o colibă din spatele casei și venise-n bucătĂrie cu o jumătate de oră mai devreme. VĂzîndu-l pe pădurar cum doarme pe podeaua verandei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
După ce hangița a plecat, s-a îmbrăcat și el și pe urmele proaspete ale femeii a ajuns la bordeiul din poiană... Ușa era numai înțânată. Așa că a deschis-o ușor. A coborât pe gârlici cu pușca pregătită... Focul duduia în sobă... Când a dat cu ochii de ei, despuiați și aproape că nu-ți dădeai seama de-i unul sau de sunt doi și pe deasupra în încăpere pluteau doar șoapte de dragoste și sărutări, i s-a făcut negru în fața ochilor
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
îndrăznit Mitruță Ogaș. Măi Mitruță! Tu ești însurat, ori fimeia te ține doar să-i mături ograda? l-a întrebat provocator Pâcu. Să știi matale, moș Pâcule, că îs însurat și că, pe lângă măturatul ogrăzii, mai bag și lemne în sobă, când sunt pe acasă - a răspuns Mitruță, apăsând anume cuvintele, ca să iasă mai bine la suprafață înțelesul lor. Dar dacă în lipsa ta bagă altul o cioată și îți strică soba? Ce te faci? nu l-a slăbit Pâcu. Nu te
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și că, pe lângă măturatul ogrăzii, mai bag și lemne în sobă, când sunt pe acasă - a răspuns Mitruță, apăsând anume cuvintele, ca să iasă mai bine la suprafață înțelesul lor. Dar dacă în lipsa ta bagă altul o cioată și îți strică soba? Ce te faci? nu l-a slăbit Pâcu. Nu te teme matale! Am eu grijă să umplu bine bine soba cu lemne, ca să țină până mă întorc eu - și-a întărit Mitruță spusa, roșindu-se până în vârful urechilor. Brava,băiete
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cuvintele, ca să iasă mai bine la suprafață înțelesul lor. Dar dacă în lipsa ta bagă altul o cioată și îți strică soba? Ce te faci? nu l-a slăbit Pâcu. Nu te teme matale! Am eu grijă să umplu bine bine soba cu lemne, ca să țină până mă întorc eu - și-a întărit Mitruță spusa, roșindu-se până în vârful urechilor. Brava,băiete! Așa gospodar zic și eu - l-a aprobat în cele din urmă Pâcu, dar tot cu un aer de zeflemea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
lui Pâcu. Trezește-te, Mitruță, că ai rămas de cârd. Au să dea lupchii peste tine. Hai fuguța, băiete, că de oboseală îi cădea într-un șanț și pe gerul ista acolo rămâi. Unde ți-i gândul? La lemnele din sobă puse de tine sau la cioată?... Mai lasă-mă și matale în pace, moș Pâcule! i-a răspuns Mitruță, cu un început de necaz în glas. Dacă vorbesc, înseamnă că încă mai trăiesc. Dacă tac, se cheamă că îs mort
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
picioare. Buimac, își căuta hainele, bâiguind: - Este alarmă, ce s-o fi întâmplat? - Nu, este cutremur! Hai repede afară! - Ba nu... Eu mă culc la loc! - N-auzi, este cutremur! îi strigă Ioan, ieșind precipitat pe ușă. Imediat se prăbuși soba mare, cu patru coloane din teracotă, dar studentul se întinsese la loc pe pat. A doua zi povestea, oarecum amuzat: - Eu reacționez doar la auzul cuvântului magic “alarmă“. Nu-mi este frică de cutremure, nu mă tem de apă... însă
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
pe pat. A doua zi povestea, oarecum amuzat: - Eu reacționez doar la auzul cuvântului magic “alarmă“. Nu-mi este frică de cutremure, nu mă tem de apă... însă recunosc, aseară m-am purtat ca un dement. Mă speriase groaznic căderea sobei, dar din fericire acela a fost punctul de maxim al cutremurului, nu mă așteptam la alte replici, și m-am culcat la loc. Nu se produseseră pagube majore. Ioan reveni în cameră, dar nu mai adormi, cu gândul la ai
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]