5,527 matches
-
deplin a?a-zisa lege a lui Herring, dup? care adep?îi unei anumite discipline s�nt nuli exact �n domeniul lor de competen??: istoricii uitau de trecut, psihologii nu treceau de emo?îi, economi?ții dep??eau bugetul, iar sociologii erau incapabili s?-?i organizeze rela?iile lor sociale. W. Lepenies (�n Leș Trois cultures. Entre science et litterature l�av�nement de la sociologie, Ed. de la Maison des sciences de l�homme, 1990). Cu alte cuvinte, o vitalitate a activit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
empirice remarcabile, dar f?r? leg?tur? cu preocup?rile teoreticienilor ?i cu conceptele lor � �n contrast cu opera at�ț de puternic integrat? a lui Max Weber. Am spune a?adar c? este mai u?or s? identific?m sociologi dec�ț s? �ntrez?rîm o sociologie �n Germania pre-hitlerist? � cu at�ț mai mult cu c�ț profundă ambivalen?? a demersurilor lor face adesea dificil? distinc?ia �ntre sociologi ?i filosofi, chiar �ntre ace?tia ?i ideologi. Teoretiz?ri
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a?adar c? este mai u?or s? identific?m sociologi dec�ț s? �ntrez?rîm o sociologie �n Germania pre-hitlerist? � cu at�ț mai mult cu c�ț profundă ambivalen?? a demersurilor lor face adesea dificil? distinc?ia �ntre sociologi ?i filosofi, chiar �ntre ace?tia ?i ideologi. Teoretiz?ri sistematice pu?în fecunde Dintre cei trei �p?rin?i fondatori� � Simmel, Weber ?i Ț�nnies � doar ultimul ?i-a continuat opera sub Weimar elabor�nd o teorie a opiniei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Heidelberg, Marianne Weber anim? un salon influent ?i studios ?i dirijeaz? publicarea operelor postume ale șo?ului s?u care, �nainte de moartea survenit? �n 1920, participase la elaborarea noii Constitu?îi germane. Din lotul nenum?raț al constructorilor de �sociologii sistematice� [37], se deta?eaz? autori precum Alfred Vierkandt care �ncearc? s? exploateze mo?tenirea lui Simmel ?i Ț�nnies din perspectiva fenomenologiei lui Husserl, sau s? opera?ionalizeze, precum Leopold von Wiese, sociologia �formal?�. Al?îi, precum Hans Freyer
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
altor actori, dup? formulă: P = (H x E) x [Mx (H x E)] (Wiese, 1924-1929). Sociologia are deci un statut intermediar �ntre �?tiin?ele spiritului� ?i �?tiin?ele naturii�. F?c�nd din individ unitatea de observa?ie empiric? a sociologului, von Wiese d? demersului s?u o orientare pozitivist? cu at�ț mai original? (?i, �n acela?i timp, măi marginal?) �n epoc? (Wiese, 1926) cu c�ț ea este �nso?it? de veleit??i de cercetare empiric? ?i de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pe care o rectific?. Indivizii construiesc lumea social? că ?i sociologii Aportul esen?ial al lui Schutz este acela de a fi ar?tat c? cercetarea semnifică?iilor pe care le are ac?iunea pentru actor nu este proprie doar sociologului care dore?te s-o explice, ci c? ea este un demers constant al actorilor sociali �n via?a curent?, �n a?a fel �nc�ț, a?a cum bine v?zuse Weber, orice ac?iune este semnificativ orientat? de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s? se perpetueze. Lucr?rile sale ulterioare asupra na?ionalismului (1929) ?i asupra circulă?iei elitelor (1934) se �nscriu �n aceea?i arie tematic? de analiz? a fenomenelor critice ale democra?iei � la fel cu acelea pe care numero?i sociologi germani ai epocii le-au consacrat partidelor (Thurnwald, 1929), ac?iunii colective (Geiger, 1926), psihologiei maselor (Sulzbach, 1923; Lederer, 1940) sau imperialismului (Eckert, 1932; Schumpeter, 1951). ���n sf�r?it, un mare num?r de lucr?ri, pe nedrept neglijate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Instaurarea celui de-al treilea Reich pune cap?ț cu brutalitate acestui elan. DGS �?i ?ine ultimul congres �n 1934 sub controlul ideologilor nazi?ți ?i pune cap?ț activit??ilor prin grijă lui Freyer. Majoritatea revistelor de sociologie dispar. Sociologii de origine evreiasc? emigreaz? din Germania anului 1933, dup? Anschluss-ul din Austria (Mannheim �n Anglia, Oppenheimer �n Statele Unite via Paris ?i Ierusalim, Elias �n Anglia via Elve?ia ?i Fran?a). Theodor Geiger, care a criticat cu curaj politică rasial
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pe care criza din 1929 le va �nt?ri. Deziluziile provocate de spectacolul marelui r?zboi �n Europa, instaurarea comunismului, apoi dezorganizarea ?i �anomia� din societatea american? contribuie la ruinarea creditului filosofic ?i ?tiin?ific al evolu?ionismului preferat de sociologii primei perioade. Comportamentele umane nu erau deloc at�ț de ra?ionale precum fuseser? g�ndite, iar �progresul moral� al societ??îi p?rea s? releve din ce �n ce mai pu?în progresul cunoa?terii. Pragmatismul american (Pierce, Dewey
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
culturalismului de la Columbia � tot a?a cum, măi ț�rziu, modelul organicist va orienta func?ionalismul, iar teoria jocurilor interac?ionismul [55]. Este manifest?, �n fapt, dorin?a sociologiei de a o rupe cu trecutul filosofic pur speculativ al disciplinei. Sociologii europeni de la sf�r?ițul secolului al XIX-lea s�nt par?ial ignoră?i. S�nt preferă?i Le Play ?i Tarde, lui Comte ?i Durkheim, este preferat Simmel lui Marx ?i lui Weber. Studen?ilor li se recomand
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
torii de la Columbia se vor ilustra prin tehnologia sondajelor preelectorale ?i prin anchetele de marketing. Aceast? genera?ie de cercet?tori poate fi descris? ca fiind cea a primilor profesioni?ți ai sociologiei: Se poate spune c? europenii s�nt sociologi supu?i regulilor, �n timp ce americanii s�nt primii sociologi laici [55:8]. �n timpul acestei perioade, dou? �?coli� domin? succesiv �n sociologie: cea zis? �de la Chicago� �n cursul anilor dou?zeci, ?i cea � cu mai pu?în caracter
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
prin anchetele de marketing. Aceast? genera?ie de cercet?tori poate fi descris? ca fiind cea a primilor profesioni?ți ai sociologiei: Se poate spune c? europenii s�nt sociologi supu?i regulilor, �n timp ce americanii s�nt primii sociologi laici [55:8]. �n timpul acestei perioade, dou? �?coli� domin? succesiv �n sociologie: cea zis? �de la Chicago� �n cursul anilor dou?zeci, ?i cea � cu mai pu?în caracter institu?ional � care se dezvolt? �n jurul Universit??îi Columbia �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu importante �probleme sociale� explic? de ce s-a dezvoltat aici o tradi?ie sociologic? urban? ?i, mai larg, de ce s-au �nmul?it cercet?rile asupra ac?iunilor reciproce �ntre indivizi ?i mediu. Oră?ul este considerat de c?tre sociologi nu numai ca un laborator privilegiat de analiz? a schimb?rîi sociale ?i a fenomenului de dezorganizare ?i reorganizare morfologic? ?i cultural? c?rora le d? na?tere, dar ?i că o �comunitate ecologic?� ce adun? elemente eterogene (spa?iale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
îi) care aduc disciplinei resurse �n progresie exponen?ial?, fapt ce permite �nmul?irea centrelor de cercetare, a societ??ilor savante ?i a revistelor, învestirea �n noi domenii ?i ocuparea unui num?r din ce �n ce mai mare de sociologi profesioni?ți [70]. A?a se nasc Biroul de Cercetare Social? Aplicat? (BASR) de la Columbia, Institutul de Cercetare Social? (ISR) din Michigan, Laboratorul de Rela?îi Sociale (LSR) de la Harvard sau Centrul Na?ional de Cercetare asupra Opiniei (NORC) din
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aderen?i �ntre 1945 ?i 1970. Este un fapt semnificativ c? �n 1963 ea ?i schimb? numele �n American Sociological Association, dup? ce-?i schimbase ?i sediul la New York (1953), apoi la Washington. �ntr-un context de criz? de recrutare (majoritatea sociologilor genera?iei de dinainte de r?zboi iese la pensie), universit??ile ?i centrele de cercetare fac apel fie la colegii foarte tineri (este cazul lui Robert K. Merton, numit profesor titular la treizeci ?i doi de ani), fie la cercet
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de analiz? a datelor (panel, analiza multivariat?) f?r? a neglijă reflexia epistemologic? aprofundat? [29]. Foarte repede, numele s?u apare indisociabil legat de reprezentarea ce avea s? se impun? �n mod abuziv �n toat? lumea, ca esen?? a unei �sociologii americane� la exportarea c?reia a contribuit activ [64]. �nainte de toate, Lazarsfeld a vrut s? demonstreze c? era posibil s? se confere cunoa?terii sociologice toate caracteristicile cunoa?terii ?tiin?ifice, c? demersul practicianului respect? anumite norme. Mai �nt
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la conflict (Dahrendorf, 1957) ?i dac? trebuie s? li se propun? o interpretare func?ionalist? (Coser, 1956). Chiar la Columbia, unde se afl? Merton, �sociologia critic?� �?i va afla principalul inspirator: C. Wright Mills. Originea universitar? periferic? (Wisconsin) a acestui sociolog (mort prematur �n 1962) �l autorizeaz?, f?r? �ndoial?, s? �nfrunte un establishment c?ruia �i stigmatizeaz? ?i teoretiz?rile sistematice (de la Harvard) ?i practicile empiriste (de la Columbia), denun?�ndu-le ezoterismul ?i falsă neutralitate ideologic?. Mills cheam? la punerea �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
un semn de reu?it? at�ț de important � pe c�ț de radicale se anun?? Marile rele ale sociologiei americane ���Istoria recent? a teoriei sociologice poate fi rezumat? �n dou? mari tendin?e opuse. Pe de o parte, vedem sociologi c?ut�nd �nainte de toate s? generalizeze ?i s? ajung? c�ț mai repede posibil la formularea de legi sociologice. Vr�nd s? dea un sens activit??îi sociologice, ei prefer? s? analizeze domeniile formale ale generaliz?rilor dec
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ile ce-i s�nt inerente s�nt pe cale s? devin? denominatorul comun al vie?îi noastre culturale ?i �n sf�r?it, dincolo de aspectele lor derutante, �n ciuda impreciziei lor, ele devin o necesitate. Un mare num?r de sociologi, mai ales din Statele Unite, pare pu?în dispus s? releve sfidarea care le e lansat?. Mul?i se sustrag sarcinilor politice ?i intelectuale ale analizei istorice. Al?îi, e clar, nu s�nt la �n?l?imea rolului care le
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1967: 25-26) 2. Reconstruc?ia sociologiei franceze La Eliberare, sociologia francez? �?i face bilan?ul: pe planul organiz?rîi universitare ?i a �nv???m�ntului nu s-a schimbat practic nimic de la �nceputul secolului; �nc? nu s�nt formă?i sociologi; cercetarea, care a cunoscut o re�mprosp?tare ?i o orientare nou? �n cursul deceniului precedent, r?m�ne �n seama unor oameni exteriori Universit??îi, izola?i institu?ional ?i cu referin?e teoretice dispersate. Se mai impune o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
finan??rile americane venite de la Ford, Rockefeller sau Kodak. Aceast? reconstruc?ie este �ns? departe de a beneficia de un mediu intelectual favorabil. Foarte influentul Partid Comunist, la care ader? sau cu care simpatizeaz? (p�n? �n 1956) numero?i sociologi, condamn? la oprobriu sociologia a c?rei tripl? crim? era de a concura marxismul � considerat singură ?tiin?? social? posibil?, de a fi de inspiră?ie nord-american? ?i de a pune practici �poli?iene?ți� �n serviciul clasei conduc?toare. Sociologia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
manifestat mult timp dec�ț dispre? pentru o disciplin? ambi?ioas? care pretindea s? se emancipeze fă?? de filosofie ?i istorie. �n acest context de �ignoran?? hr?nit? de presupuneri� (Heilbron, �n 41:368), nu este exagerat s? spunem c? sociologii au f?cut mult timp figură unor rata?i, naivi sau tr?d?tori. Nu este de mirare deci c?, dup? r?zboi, activitatea sociologic? institu?ional? s-a concentrat pe trei aspecte mai pu?în academice: muncă ?i rela
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n serviciul unei clase muncitoare pe care mul?i o ignor? (Chapoulie, �n [41]). Aceste cercet?ri au fost conduse prin grijă eficient? a lui Friedman ?i a tinerilor talenta?i pe care i-a atras la CES. A fi sociolog �n 1950 A?a cum �mi promisese Friedmann, am intrat �n CNRS. Eram c�?iva la sec?ia de sociologie. Aproape to?i apar?ineam Centrului de Studii Sociologice (CES), prima celul? mic? ce fusese creat? de c?tre CNRS
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Acest Centru de Studii Sociologice se compunea dintr-o camer? mai mare, desp?r?it? �n jum?țațe de o perdea ?i dou? trepte, situat? �ntr-o cas? de pe bulevardul Arago, aproape de �nchisoarea Șanț�. Doamna Halbwachs, al c?rei șo?, marele sociolog, murise �n lag?r, ?i fiica lui Victor Basch, ?i el asasinat �n timpul r?zboiului, prezidau maternal activit??ile noastre. Sub Georges Friedmann, acest mic centru era condus de un grup de patru persoane: Edgar Morin, Paul-Henri Chombart de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
te pu?în sindicatele au reu?it s? ob?în? ceva amelior?ri. �n aceast? perioad? am locuit aproape de podul Billancourt, �ntr-un cartier muncitoresc, al?turi de Renault, ceea ce n-a fost cu totul �nt�mpl?tor�. [�] Mică lume a sociologilor era la marginea universit??îi. A fi sociolog era � ?i este �nc? � mai pu?în decent dec�ț a fi istoric, filosof sau latinist. Noi eram marginali sau atipici. Maucorps, care a murit prea devreme, era un ofi?er de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]