6,537 matches
-
că ar trebui luat în calcul. — Subscriu la ideea asta. Pune-l la America de Sud. Dar categoric trebuie luat în calcul. Adriana se întinse și o ciupi de Emmy de obraz. — Felicitări, querida. Unul la mână — doi, dacă îl punem la socoteală și pe Duncan la America de Nord — și mai ai cinci. Emmy simți un frison când auzi numele lui Duncan și aproape ar fi jurat că le-a văzut pe Adriana și Leigh schimbând niște priviri, dar nu luă în seamă. Emmy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
asupra sarcinii de a ghida acest camion Învechit spre acel lagăr de concentrare unde erau mama și tatăl lui. De zile Întregi erau pe drum, făcînd un circuit aleatoriu al provinciei aflate la zece kilometri nord-vest de Shanghai. Jim pierduse socoteala numărului exact de zile, dar cel puțin mergeau Înainte și, din fericire, japonezii nu erau defel descurajați de Înrăutățirea situației prizonierilor lor. În prima zi, după ce plecară din Woosung, un drum de trei ore prin cîmp deschis Îi duse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
erau albe și umflate, și nu le puteai deosebi de gărgărițele care Împînzeau aceste gunoaie din depozit. În primii ani de lagăr, toată lumea dădea deoparte gărgărițele sau le arunca pe cea mai apropiată fereastră, dar acum Jim le consuma cu socoteală. Adesea erau peste o sută de insecte, așezate pe trei rînduri, În jurul marginii farfuriei lui Jim, deși În ultima vreme chiar și numărul lor era În scădere. „Mănîncă gărgărițele“, Îi spusese doctorul Ransome, și el Îl ascultase, deși toți ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
coșciug și mi-a părut rău după ea și m-a dus Lixandru acasă cu căruța sasului și așa a Început vara. Și eu, neam de popă, a trebuit să mă bag slugă la popa. În sat n-am avut socoteală și În 1940, la douăzeci de ani, am plecat la Sibiu și am luat-o așa pe stradă cu o straiță În mână și umblam prin Sibiu și a venit un domn și m-a Întrebat dacă nu cumva caut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și Îți lasă bacșiș cinci lei. Până seara bați ștampile pe scrisori și scrii În chitanțier până te doare mâna. Pleci acasă cu vreo șapte lei În buzunar, nivelul bunăstării tale materiale s-a mai ridicat, fără a pune la socoteală și leafa de 750 de lei pe lună, În troleibuz citești nuvela Vuietul de Ion Lăncrăjan, publicată În ziarul Scânteia, iar acasă te Întâmpină privirea mută și Îndurerată a mamei tale. Răzbate către tine gândul ei chinuit. Când o să faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
se duce Bitancu la școală pe prima clasă și știe toate celea. Serile stă la lampă după ce Onica a muls vaca, „Ho, boală, du-te-n turbare că verși laptele!” și-nvață, el știe la citire și la geografie, la socoteli Îi prost rău, dar de frica joardei Învață socotelile. Ieșind de la școală o apucă pe drumul viilor și pasărea căzută din cer cu aripa ruptă i se așază În palmă cuminte, iar el o leagă și o oblojește și, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
știe toate celea. Serile stă la lampă după ce Onica a muls vaca, „Ho, boală, du-te-n turbare că verși laptele!” și-nvață, el știe la citire și la geografie, la socoteli Îi prost rău, dar de frica joardei Învață socotelile. Ieșind de la școală o apucă pe drumul viilor și pasărea căzută din cer cu aripa ruptă i se așază În palmă cuminte, iar el o leagă și o oblojește și, după câteva zile, cuibul În care a așezat-o el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
În burta pământului, ca Într-o vizuină caldă, Uraniul, acest minereu, strivit compact Între roci, Îmbătrânind, Îmbătrânind lângă aur și plumb. Cu o mie opt sute șaptezeci și trei de ani În urmă, la Roma, un Împărat Își face planuri și socoteli pentru iarnă. Ca și tine, acum. Cum să fugi În Italia. Vizita tovarășului Saddam Hussein În România reprezintă după cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu, o expresie a relațiilor de colaborare care s-au dezvoltat tot mai larg În ultimul timp. Dorim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mare teoretician și talentat organizator. Întreaga sa viață măreață și luminoasă a fost permanent pusă În slujba măreței cauze a lui Octombrie, partidului lui Lenin, intereselor poporului muncitor, construirii comunismului. Încerci să numeri câte ordine și medalii are Ceaușescu. Greșești socoteala. Nici o speranță. Domnișoarei fără nume chambre 231 Résidence Universitaire Montebello 96, avenue Valrose 06400 Nice - Cedex FRANCE Draga mea, Am primit Întâia scrisoare de la tine ieri seară În timp ce făceam ultimele aranjamente În vederea zugrăvitului. Nu am mai plecat la Weimar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de ușurare, a pășit Înăuntrul casei, unde nasul i-a fost asaltat instantaneu de aroma de delicatese proaspete. În ciuda mulțimii de oamenii adunați În sufragerie, a putut să Întrezărească bufetul. Era Încărcat cu munți de covrigei, fără a pune la socoteală platourile de aperitive, somonul afumat, salata de varză și heringul murat. Inițial, Ruby a avut impresia că invitații erau doar rudele evreiești vârstinice ale lui Saul. Doamne micuțe, văduve ușor aduse de spate, cu părul de culoarea vatei de zahăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
el gâfâind ca un motor cu aburi. Încercai să viu, da’ uitai flotoru’ În autobuz. Azi am unu’ nou. I-am cerut lu’ omu de la magazin dă-mi dea ăl mai bun flotor. A, și nu vi-l pui la socoteală pe ăl de-l pierdui. Foarte drăguț din partea ta, Ivan, spuse Ruby. CÎnd Îi dădu drumul În casă, Îi sări În ochi paloarea lui. —Ivan, gâfâi rău de tot. Nu pari deloc În apele tale. Nu vă faceți griji, rogu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
pacient? — Da. Trage apa, stinge lumina și iese din baie. Un cancer „important“?“și zâmbește. Nu-i ușor să trăiești cu un om care face o muncă atât de tristă, a ajuns să-mi accepte jargonul, să facă glume pe socoteala lui. Zâmbesc drept răspuns. — Cel puțin, nu te așeza cu pantofii pe pat, și iese din cameră. — Alo? — Unde erai? — Aici. Te-am sunat de mai multe ori. — Poate n-am auzit. Respiră greu și în receptor pătrunde un zgomot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
erotică, un erotism religios și un erotism metafizic, un belicism metafizic și altul religios și, pe de altă parte, o religie metafizică și o metafizică religioasă, un erotism războinic și un belicism erotic; toate acestea fără a mai pune la socoteală religia religioasă, metafizica metafizică, erotismul erotic și belicismul belicos. Ceea ce face șaisprezece combinații binare. Și nu mai vorbesc despre cele ternare: de pildă, o religie metafizico-erotică sau o metafizică belico-religioasă! Eu nu am însă nici inepuizabila ingeniozitate combinatoare a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
aceea ușa se deschise, apăru Liduvina și, exclamând „ah!“, o închise la loc. Augusto se tulbură mult mai mult decât Rosario, care, ridicându-se iute în picioare, își netezi părul, se scutură și, cu glas întretăiat, zise: — Bine, domnișorule, facem socoteala? — Da, ai dreptate. Dar ai să te-ntorci, nu-i așa, ai să te-ntorci? — Da, am să mă-ntorc. Și mă ierți pentru toate? Mă ierți? — Să vă iert... pentru ce? — Pentru astea, pentru toate astea... A fost o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
astea... A fost o nebunie. Mă ierți? N-am nimic de iertat, domnișorule. Și ce trebuie să faceți e să nu vă mai gândiți la femeia aia. — Dar tu ai să te gândești la mine? — Gata, trebuie să plec. Făcură socotelile și Rosario plecă. Și nici nu plecă bine, că intră Liduvina: Păi nu mă-ntrebați ieri, domnișorule, după ce se cunoaște dacă un bărbat este sau nu îndrăgostit? — Așa e. — Și v-am spus că după cum face sau spune prostii. Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
îi ieșise în întâmpinare, sărea, dădea să i se cațere pe picioare. Îl luă în brațe, și cățelușul începu să-l lingă pe mână. — Domnișorule - îi spuse Liduvina -, vă așteaptă Rosario cu lenjeria călcată. — Și de ce n-ai făcut tu socotelile cu ea? — Știu eu... I-am spus că domnișorul n-are cum să mai întârzie, că dacă vrea să v-aștepte... Da’ puteai să-i faci tu socoteala ca-n alte dăți... — Da, dar..., în fine, mă-nțelegeți... — Liduvina! Liduvina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
vă așteaptă Rosario cu lenjeria călcată. — Și de ce n-ai făcut tu socotelile cu ea? — Știu eu... I-am spus că domnișorul n-are cum să mai întârzie, că dacă vrea să v-aștepte... Da’ puteai să-i faci tu socoteala ca-n alte dăți... — Da, dar..., în fine, mă-nțelegeți... — Liduvina! Liduvina! — E mai bine să faceți dumneavoastră socotelile cu ea. — Mă duc acum. XVIII — Bună, Rosarito! - exclamă Augusto de cum o văzu. — Bună ziua, don Augusto - și glasul fetei era senin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
spus că domnișorul n-are cum să mai întârzie, că dacă vrea să v-aștepte... Da’ puteai să-i faci tu socoteala ca-n alte dăți... — Da, dar..., în fine, mă-nțelegeți... — Liduvina! Liduvina! — E mai bine să faceți dumneavoastră socotelile cu ea. — Mă duc acum. XVIII — Bună, Rosarito! - exclamă Augusto de cum o văzu. — Bună ziua, don Augusto - și glasul fetei era senin și limpede, și nu mai puțin limpede și senină privirea ei. — De ce n-ai rezolvat cu Liduvina, cum faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
mamei sale și altul surorii ei. Nu am fost de față când s-a întâmplat, dar mi-o pot imagina zâmbind, mieroasă și mulțumită ca o pisică lingându-și laptele de pe mustăți. Deși nimeni nu voia să recunoască, familia ținea socoteala. Norman făcuse Facultatea de Medicină, dar eu citisem Goethe și Schiller „în original“. El era un specialist, dar eu făceam mai mulți bani. Prima persoană pe care Madeleine a sunat-o când a aflat de premiu a fost tatăl ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
se dădu jos din pat, hotărât să se Îmbrace și să coboare să verifice ce se Întâmpla cu adevărat În Ierusalim când nimeni nu vedea. Simțea cu un fel de luciditate nocturnă că În viitor avea să aibă de dat socoteală pentru tot ce se petrecea acum În Ierusalim. Expresia răsuflată „viață de noapte“ Își pierdu brusc banalitatea. Se detașă În mintea lui Fima de cafenele pline, străzi luminate, teatre, piețe, cabarete. Viața de noapte căpătă brusc un alt sens, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
cariera din Carrara. Onkel Ralph dădu bucuros din cap, când cei doi căzură de acord să-i ia pe tante Doro și pe copii cu ei în excursie. Aperitivul de azi - nu, nu, vă rog, așa e normal - trecu în socoteala lui. Zăpada nu era zăpadă și tata râse când fratele meu arătă în sus spre munte și exclamă, uite, acolo sus e zăpadă, dar cum e posibil în plină vară, când vârfurile nu sunt atât de înalte ca cele de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
face cunoscută. Și ar fi și un mod lipsit de orice presiune de a cunoaște bărbați noi. Chiar nu mă puteam imagina ducându-mă la întâlniri, după ce nu fusesem la nici o întâlnire în viața mea, asta dacă nu punem la socoteală primele dăți când am ieșit cu Mark. Care s-au petrecut în timpul unei excursii cu ocazia Premiului „Ducele de Edinburgh“ când ne-am fofilat și am fost să mâncăm cozonac într-o ceainărie, deci, tehnic vorbind, se poate ca acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
vorbi cu el. Întoarce-te doar, spune-i că-l iubești și iartă-l. Te rog. Am pupat-o și am plecat în grabă. Cel puțin o persoană își va pune ordine în viață azi. Două, dacă-l punem la socoteală și pe Harry. Alfie mă aștepta afară. Nu-mi plăcea să-l chem așa de des, dar nu aveam timp și nu voiam să întârzii la primul proiect plătit din noua mea viață profesională. După ce mă lași pe mine, poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
lipsa mea de experiență distorsiona totul, că nu era decât o pasiune trecătoare. Dar eu nu credeam. Era prea real ca să fie doar o iluzie. Chiar dacă eram îmbuibată cu toate pastilele pe care le înghițisem fără să mai țin vreo socoteală, mi-aș da seama dacă totul ar fi doar o iluzie. Am încercat din răsputeri să-mi amintesc primele zile cu Mark. Aveam o imagine despre lucrurile pe care le făceam, primul sărut, cum ne țineam de mână. Îmi aminteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Sony. L-am lovit cu tava și l-am tras cu mine sub pătură, râzând. Am primit și câteva felicitări, toate într-o notă foarte rezervată, având în vedere circumstanțele, și un singur cadou, ei bine două dacă pui la socoteală și cecul de o sută de lire de la mătușa Lynn și de la Harry. Mark scutură cu putere ultimul plic căptușit. —Nu mă așteptam de la Tally să ne trimită ceva. Doar nu crezi că s-a apucat să producă antrax în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]