5,507 matches
-
educaționale elevului, în același timp, solicitându-i-se acestuia să selecteze unul din cele două, utilizând un criteriu de apreciere. Această metodă îl face pe subiectul intervievat să aleagă una dintre cele două produse, considerând că dacă N este numărul stimulilor considerați, se realizează N (N-1)/2 comparații. În urma realizării unei anchete ce a avut ca scop studierea preferințelor elevilor pentru un produs educațional comercializat de firma X, pe un eșantion de 100 de elevi ai clasei a III-a
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
favorabil, fiecare răspuns are atașat valori numerice de la +2 la -2. În realizarea chestionarului se realizează un set de propoziții, enunțuri, judecăți de valoare legate de caracteristica ce trebuie măsurată, care reprezintă fie afirmații cu caracter favorabil fie nefavorabil la adresa stimulului care face obiectul investigației. Fiecăruia dintre respondenții ale căror opinii urmează să fie scalate i se face cunoscut setul de propoziții alcătuit și i se solicită acordul sau dezacordul în legătură cu afirmația cuprinsă în fiecare propoziție, încercuind una din cele cinci
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
intensitatea, înalțimea, direcția). b) Percepția auditivă a sunetelor verbale 1. Perceperea vocii umane; 2. Perceperea auditivă a fonemelor și a structurilor verbale asociate cu labiolectura; 3. Perceperea structurilor verbale silabice numai pe cale auditivă, fără labiolectură; 4. Detectarea, discriminarea și identificarea stimulilor sonori; 5. Ințelegerea auditivă; În ceea ce privește copiii cu implant cohlear, după realizarea operației, este necesară parcurgerea unui program de reabilitare auditiv-verbală, dr. Dan Mârțu (2006) considerând, că drumul de la efectuarea intervenției și până la obținerea rezultatelor efective prin folosirea implantului fiind lung
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
dezvoltare cognitivă și verbală a copiilor cuprinși în programul de reabilitare. În cadrul programului s-a urmărit: I Detectarea. În acestă etapă se urmărește focalizarea atenției copilului asupra sunetului, obținerea unui răspuns la prezentarea sunetelor și se observă răspunsul copilului la stimuli, intensitatea la care copilul semnalizează prezența sunetului. Materialul se poate prezenta fie de către profesor, fie utilizând înregistrări audio. Materialul verbal este alcătuit din vocale, consoane, onomatopee și vitează: 1. detectarea vocalelor 2. detectarea consoanelor 3. detectarea onomatopeelor 4. detectarea
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
consoanelor 3. detectarea onomatopeelor 4. detectarea vocilor masculine și feminin II Discriminarea. Această etapă presupune o activitate perceptivă importantă, implicând capacitatea de analiză auditivă. Scopul este acela de a-l învăța pe copil să detecteze diferențele sau similitudinile dintre doi stimuli. Se poate utiliza de la 4 ani, vârstă de la care copilul poate răspunde dacă doi stimuli sunt la fel sau diferiți. În această parte a programului se urmăresc 2 componente: a) discriminarea elementelor suprasegmentale; b) discriminarea elementelor segmentale. a) Discriminarea elementelor
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
o activitate perceptivă importantă, implicând capacitatea de analiză auditivă. Scopul este acela de a-l învăța pe copil să detecteze diferențele sau similitudinile dintre doi stimuli. Se poate utiliza de la 4 ani, vârstă de la care copilul poate răspunde dacă doi stimuli sunt la fel sau diferiți. În această parte a programului se urmăresc 2 componente: a) discriminarea elementelor suprasegmentale; b) discriminarea elementelor segmentale. a) Discriminarea elementelor suprasegmentale: • Discriminarea duratei vocalelor-se utilizează vocale lungi și vocale scurte; Discriminarea duratei silabelor: se
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
silabe repetate/ diferite; -cuvinte paronime • Discriminarea propozițiilor -discriminarea propozițiilor cu număr de cuvinte diferit; -discriminarea propozițiilor simple cu același număr de cuvinte; -discriminarea propozițiilor în care se schimbă subiectul/predicatul/complementul III Identificarea. Identificarea presupune alegerea de către copil a unui stimul dintre 3-5-10-itemi (în funcție de vârstă) dintr-o listă închisă. Materialul verbal este format din vocale, foneme, onomatopee, cuvinte, propoziții care sunt prezentate în fața copilului. Pentru copiii preșcolari se utilizează imagini corespunzătoare cuvintelor și frazelor stimul. Cerința: copilul trebuie să aleagă/să
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
presupune alegerea de către copil a unui stimul dintre 3-5-10-itemi (în funcție de vârstă) dintr-o listă închisă. Materialul verbal este format din vocale, foneme, onomatopee, cuvinte, propoziții care sunt prezentate în fața copilului. Pentru copiii preșcolari se utilizează imagini corespunzătoare cuvintelor și frazelor stimul. Cerința: copilul trebuie să aleagă/să indice acel item (cuvânt/propoziție) pe care l-a pronunțat profesorul și pe care copilul l-a perceput doar pe cale auditivă. Se urmărește: • Identificarea vocalelor; • Identificarea onomatopeelor; • Identificarea cuvintelor cu conținut fonematic diver;. • Identificarea
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
diver;. • Identificarea cuvintelor paronime; Identificarea propozițiilor simple; Identificarea prepozițiilor: pe, la, în, cu, sub, lângă, de la etc; Identificarea propozițiilor dezvoltate cu lungime diferită; Identificarea propozițiilor la care se schimbă doar subiectul/predicatul/ complementul; • Identificarea numerelor. IV. Înțelegerea presupune înțelegerea sensului stimulilor verbali, urmărindu-se răspunsurile copilului la comenzi, întrebări percepute auditiv. Înțelegerea auditivă se află în strânsă legătură cu dezvoltarea cognitivă a copilului. Pentru a oferi un răspuns corect unei comenzi sau unei întrebări, copilul trebuie să audă și să înțeleagă
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
durată limitată (figura 6). Aceste vârfuri ale secreției sunt ceva mai frecvente și mai ample în perioada de creștere decât la maturitate, amplitudinea lor atingând un maxim de-a lungul pubertății. Vârfurile de secreție ale GH sunt ritmate de anumiți stimuli ce apar în timpul zilei, precum consumul de alimente (mesele) sau efortul fizic. Totodată, există și un bioritm secretor al GH, cu un vârf de secreție maxim nocturn, care apare în timpul somnului cu unde lente (somn fără vise). Amplitudinea vârfurilor secretorii
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
glucocorticoizi din sindromul Cushing. Catecholaminele și neuromediatorii centrali Stimularea alfa-adrenergică declanșează un vârf de secreție a GH prin stimularea eliberării de GHRH, concomitent cu inhibarea somatostatinei. Clonidina, agonist alfa-2 adrenergic central, poate fi utilizată pentru verificarea rezervei secretorii a GH. Stimulii serotoninergici, dopaminergici, cholinergici și histaminergici cresc amplitudinea secretorie a GH. Stimularea beta-adrenergică are efecte contrarii, prin stimularea secreției de somatostatină (planșa 10). Opioizii endogeni Endorfinele și enkefalinele stimulează secreția de GH, foarte probabil prin interacțiunea cu GHS-R. II. Hormoni implicați
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
deficitul parțial de GH și statura mică idiopatică . Recent s-a demonstrat existența mai multor haplotipuri ale regiunii-promotor a genei pentru GH. Aceste haplotipuri conferă o funcționalitate diferită a genei unele o fac mai sensibilă, iar altele mai rezistentă la stimuli decât haplotipul care caracterizează majoritatea populației. Indivizii care vor avea un haplotip sensibilizant vor răspunde exploziv la teste de stimulare ale GH, chiar dacă în mod real ar putea exista un deficit parțial de GH, în timp ce un haplotip care conferă rezistență
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
testului și se administrează intravenos glucoză/dextroză. 2) Testul la efort măsurarea GH înainte și după 10 minute de efort fizic intens (alergare) poate fi utilizată ca test screening inițial, în vederea continuării sau abandonării investigațiilor ulterioare. Efortul e considerat un stimul fiziologic al secreției de GH, iar dacă nivelul de GH după acest test crește semnificativ, atunci șansele ca acel copil să aibă un deficit secretor de GH sunt foarte mici. 3) Testul la arginină perfuzia cu arginină (0,5 g
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
ore, cu efecte secundare de tipul hipotensiunii arteriale și amețelilor. 6) Testul la GH releasing peptide (GHRP) hexapeptide sau heptapeptide sau la produși nonpeptidici cu administrare orală (de exemplu, MK 0677), care stimulează receptorul pentru GH relină. 7) Combinații de stimuli (arginină și GHRH, GH relină și GHRH, arginină și GH relină, cu răspunsuri mai explozive, crescând specificitatea testelor, dar scăzându-le sensibilitatea pentru diagnosticul deficitelor moderate de secreție a GH). GH relina are o acțiune de facilitare a stimulării secreției
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
stimulare, astfel încât în copilărie ei sunt diagnosticați cu nanism hipofizar idiopatic prin deficit parțial de GH, iar atunci când ajung la pubertate, retestarea indică un răspuns normal . O explicație a variabilității răspunsului la testele de stimulare este sensibilizarea axei somatotrope la stimuli de către creșterea pubertară a hormonilor sexoizi . Se cunoaște totodată că anumite situații (prânzurile recente sau hipotiroidia) aplatizează răspunsul axei somatotrope la testele de stimulare . De aceea, testele de stimulare trebuie efectuate dimineața pe nemâncate, iar funcția tiroidiană trebuie testată de
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
sau hipotiroidia centrală) se întâlnește relativ frecvent și trebuie exclusă în momentul testării axei somatotrope. Dacă hipotiroidia este prezentă, se recomandă retestarea axei somatotrope după ce nivelul hormonilor tiroidieni s-a normalizat . Axa somatotropă nu e supusă în condiții naturale unor stimuli cum sunt cei utilizați în multe teste dinamice. Toate limitele descrise mai sus sunt elocvente în demonstrarea caracterului întrucâtva artificial și arbitrar al testelor de stimulare a secreției de GH. Dacă testele respective sunt efectuate unor pacienți cu deficit sever
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
Endocrinology, ediția a XI-a, 2008). Planșa 10. Reglarea secreției de GH. Influențe periferice: creșterea acizilor grași liberi (agl) și a aminoacizilor circulanți (nereprezentați în figură) stimulează secreția de GH, în timp ce creșterea glicemiei (glu) inhibă secreția de GH. Influențe centrale: stimuli neuronali alfa 2 adrenergici și dopaminergici stimulează indirect secreția de GH prin activarea secreției de GHRH, în timp ce stimulii beta adrenergici inhibă secreția de GH prin stimularea secreției de somatostatină (SRIF). Diverse acțiuni care implică modificări la nivelul sistemului nervos central
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
agl) și a aminoacizilor circulanți (nereprezentați în figură) stimulează secreția de GH, în timp ce creșterea glicemiei (glu) inhibă secreția de GH. Influențe centrale: stimuli neuronali alfa 2 adrenergici și dopaminergici stimulează indirect secreția de GH prin activarea secreției de GHRH, în timp ce stimulii beta adrenergici inhibă secreția de GH prin stimularea secreției de somatostatină (SRIF). Diverse acțiuni care implică modificări la nivelul sistemului nervos central, precum hipoglicemia, stresul, somnul, efortul fizic, acționează prin mecanisme centrale de activare a secreției de GH prin intermediul stimulării
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
publicație „pentru interviurile excelente“ din interiorul coperților și nu, ferească...!, pentru alte chestiuni „arzătoare“ de pe-acolo. Drept urmare, având un public care „condamnă“ violența cu mânie proletară, dar care stă pironit în fața Știrilor de la ora 5, televiziunile românești reacționează la stimuli mai ceva ca broasca la disecție: ele difuzează, zilnic, cam o oră de agresiuni verbale sau fizice în jurnale. Povestea cea mai elocventă, care arată succesul acestui trend, este cea a emisiunilor pentru copii. Un studiu comandat la începutul anului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
din măduva osoasă, trebuie să străbată endoteliul, spre a fagocita materialul nonself. Fagocitele sanguine au proprietatea de a migra din patul vascular, în țesuturi, unde devin macrofage rezidente, dar mobilizabile în interiorul țesutului. Deplasarea tisulară a macrofagului este întâmplătoare (neorientată de stimuli chimiotactici) și se numește chimiokineză sau este orientată de asemenea stimuli și se numește chimiotaxie. Deplasarea orientată este ușurată de enzimele active la pH-ul acid tisular, pe care macrofagul le secretă în condițiile procesului inflamator. 1.2.4.1
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
nonself. Fagocitele sanguine au proprietatea de a migra din patul vascular, în țesuturi, unde devin macrofage rezidente, dar mobilizabile în interiorul țesutului. Deplasarea tisulară a macrofagului este întâmplătoare (neorientată de stimuli chimiotactici) și se numește chimiokineză sau este orientată de asemenea stimuli și se numește chimiotaxie. Deplasarea orientată este ușurată de enzimele active la pH-ul acid tisular, pe care macrofagul le secretă în condițiile procesului inflamator. 1.2.4.1. Receptorii membranari ai macrofagului Sistemul fagocitar mononuclear are capacitatea de a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
000-15 000, în formele ușoare, până la 50 000, în formele grave), în reumatism, în cazul tuturor distrugerilor tisulare (de exemplu, infarctul miocardic). Creșterea este moderată în infecțiile dentare, amigdaliene, urinare. Numărul leucocitelor crește în neoplazii. Necroza țesutului tumoral reprezintă un stimul pentru afluxul de leucocite. Creșterea numărului de PMNN este frecventă în infecțiile cu localizare periferică. Creșterea este deopotrivă rezultatul unei descărcări din depozite și al hiperfuncției medulare. Hiperfuncția medulară se manifestă prin creșterea numărului de celule tinere (nesegmentate) în sânge
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
acționează asupra sistemului imunitar, îi declanșează reacția care se finalizează cu construirea unei gene active imunoglobulinice sau pentru receptor de antigen din celula T. Ar fi interesant de identificat în sistemul imunitar echivalentul pentru sistemul senzorial de la animale care recepționează stimuli și declanșează transformarea de tip lamarckian a organismului, sub acțiunea mediului. De aceea, pe verticală, de la genitori la descendenți, prin celulele germinale sunt transmise doar seturile bazale înscrise în patrimoniul ereditar al speciei, pentru răspunsul imun la diferitele antigene care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de starea intracelulară a proteinei NF-kB și prin aceasta de stimularea antigenică a unor asemenea celule latent infectate. Activarea NF-kB nu este cu specificitate intrinsec limfoidă. De fapt, aceasta poate fi indusă în diferite tipuri de celule și de către variați stimuli. Astfel, inducerea sintezei interferonului β, ca urmare a infecției virale a fibroblastelor, implică activarea și legarea NF-kB și prin acestea stimularea transcripției genei pentru acest interferon. Activarea - inactivarea reversibilă a NF-kB permite reglarea rapidă a răspunsurilor celulare la o varietate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cei genetici în apariția bolilor autoimune este specific fiecărei afecțiuni, și desigur fiecărui pacient. A. Factorii de mediu. Traumatismele masive, agenții chimici (medicamente, inclusiv toxine) și biologici au fost frecvent asociați cu un răspuns tranzitoriu al sistemului imunitar. Dacă acești stimuli se mențin un timp îndelungat, atunci ei pot grăbi debutul bolilor autoimune. În numeroase studii a fost raportată relația dintre bolile autoimune și agenții infecțioși sau factorii alergeni din mediu. Infecțiile pot modifica riscul de apariție a bolilor autoimune prin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]