4,463 matches
-
deținuților politic. În pofida faptului că era preot, era și om și te-ai aștepta ca măcar într-unul dintre versurile sale să descoperi cel puțin o undă de nemulțumire față de situația în care a fost pus, sau să caute un strop de vinovăție sau responsabilitate și în altă parte decât doar la propria persoană și în păcatele proprii. Ei bine, părintele Imbrescu a rămas egal cu el însuși în toate momentele dramatice ale mult prea scurtei sale vieți, constituinduse ca atâția
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
24 17. Viața Înseamnă libertatea tuturor Suntem Încântați, oricare dintre noi, de acrobațiile unei veverițe ori de cântecul privighetorii, În plin oraș chiar, și tocmai de asta, lucruri absolut normale pentru ele. Unii dintre noi prelungesc această satisfacție, oferită de stropul de Natură, Îngrijind un animal. Dar și greșesc, căci „drumul spre iad e pavat cu bune intenții“, de prea multă grijă. Iar uneori, pentru a nu ne Împărți afecțiunea - de parcă aceasta trebuie să fie finită - cu Încă unul și pentru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dezvoltare prea rapidă care, În cele din urmă, ar depăși posibilitățile Naturii de a repara consecințele inerente oricărei dezvoltări. Care nu se poate face decât degradând, transformând resursele În deșeuri. „Meridian“, 4 octombrie 2002, ora 12,50 CARTEA A ȘASEA. Stropul Accept Încă o mână Întinsă, a lui Nicolae Tomescu, redactor pe atunci, redactor șef acum; director, carevasăzică. Voi contribui la emisiunea pe care o inițiază, cu o rubrică În care un nou personaj, un strop de apă - strop cu strop
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
12,50 CARTEA A ȘASEA. Stropul Accept Încă o mână Întinsă, a lui Nicolae Tomescu, redactor pe atunci, redactor șef acum; director, carevasăzică. Voi contribui la emisiunea pe care o inițiază, cu o rubrică În care un nou personaj, un strop de apă - strop cu strop face marea - coboară din creierii munților până În mare; povestind. Dar „gangrena“ progresa: doar două episoade au ajuns la ascultător; restul, semnificativ mai multe - căci le-am pregătit În avans, să nu pierd firul, căci acel
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
A ȘASEA. Stropul Accept Încă o mână Întinsă, a lui Nicolae Tomescu, redactor pe atunci, redactor șef acum; director, carevasăzică. Voi contribui la emisiunea pe care o inițiază, cu o rubrică În care un nou personaj, un strop de apă - strop cu strop face marea - coboară din creierii munților până În mare; povestind. Dar „gangrena“ progresa: doar două episoade au ajuns la ascultător; restul, semnificativ mai multe - căci le-am pregătit În avans, să nu pierd firul, căci acel strop nu este
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Stropul Accept Încă o mână Întinsă, a lui Nicolae Tomescu, redactor pe atunci, redactor șef acum; director, carevasăzică. Voi contribui la emisiunea pe care o inițiază, cu o rubrică În care un nou personaj, un strop de apă - strop cu strop face marea - coboară din creierii munților până În mare; povestind. Dar „gangrena“ progresa: doar două episoade au ajuns la ascultător; restul, semnificativ mai multe - căci le-am pregătit În avans, să nu pierd firul, căci acel strop nu este Încântat cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de apă - strop cu strop face marea - coboară din creierii munților până În mare; povestind. Dar „gangrena“ progresa: doar două episoade au ajuns la ascultător; restul, semnificativ mai multe - căci le-am pregătit În avans, să nu pierd firul, căci acel strop nu este Încântat cu calea Întoarsă -, e la dispoziția doar a cititorului. Și, pentru că acele două episoade au fost difuzate pe sărite, nu va mai exista distincția Între „antume“ și „postume“; primele au Însă Înscrisă data difuzării. 1. Pe Siret
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
N’o fi oare vorba de chemarea unui trecut nu doar istoric, dar chiar geologic, care a legat un popor de o baștină deloc liniștită prin lanțuri de sare? Retoric, ca și vorba românească „ca sarea’n bucate“... 4. Un strop de vin Habar n’am ce-o fi cu turcul eponim locului În care am ajuns; știu cu siguranță oamenii, locului desigur. Dar, chiar de-o fi vreunul, n’am motiv de teamă că m’ar sorbi Însetat: cum ulciorul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
constantă. Nu-și putea ascunde niciodată lacrimile, suferise mult prin pierderea unchiului la numai 17 ani, fratele cel mai mare al mamei și oricât s-au străduit bunicul și ceilalți copii, parte din sufletul ei murise atunci, apoi încă un strop prin pierderea unui copil la numai două luni. Nu existau probleme la naștere în rândul femeilor, cât mai ales în primele luni de viață ale bebelușilor deoarece lipseau medicamentele, nu se produceau vaccinuri, cât despre medici, doar în oraș puteai
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
pe fund și o felia totdeauna cu ață de papiotă. Indiferent ce am fi avut la masă, brânzeturile erau nelipsite la masa de seară și prânz. Doamne, mi-aduc aminte de ciulamaua de porumbel a Maiei și înghit gradual fiece strop de salivă. Aveam pe atunci podul casei mari plin cu porumbei și era suficient doar să întinzi mâna pentru a prinde din prima încercare 2-3 codalbi<footnote (Despre animale) Care are coada sau vârful cozii de culoare albă, iar restul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
și nu întâlnea pe nimeni, atunci sigur se va mărita în streini. În seara de Anul Nou, se tăia o ceapă în două și se alegeau 12 găoci, fiecăreia dându-i-se numele unei luni. Se punea în fiecare un strop de sare. Funcție de cantitate de apă ce se acumula în găoacea fiecărei luni, a doua zi se știa care lună va fi mai mult sau mai puțin ploioasă, care va fi secetoasă. Dintre tradițiile de peste an merită a mai fi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
trebuie înfrumusețată. Este oglinda neamului. Halul de murdărie și aspectul detestabil al străzilor ne-a făcut mult rău pe plan internațional..." Mă tem că anumite cereri de îndemnizări, protocoale și cheltuieli externe ar primi, de-am avea parte de-un strop de dictatură antonesciană, cu totul alte rezolvări. Ca în cazul alteței sale regale principele Nicolae, care cerea, în 1940, 60.000 de franci elvețieni "pentru cheltuieli curente". S-a ales cu o rezoluție mustrătoare: "Nu pot risipi banul pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
egeaba stăm cu Dicționarul Academiei pe masă: fiecare vorbește cum poftește! Ce ați zice despre următoarea scenă: unei persoane i se face rău, se clatină, se sprijină de ziduri, cade, se ridică, iar cade și nimeni nu-i acordă un strop de atenție, nimeni nu-i întinde o mână de ajutor? Cam asta-i situația în care se află limba română actuală. Bolile i se cronicizează, mereu apar afecțiuni noi și... nu interesează pe nimeni! Dintr-un papagalicesc și comod spirit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Eminescu, român neaoș, i s-a pus mai întâi la îndoială apartenența la propriul neam, fiind suspectat de a fi (Călinescu, p. 443) "turc, albanez, persan, suedez, rus, bulgar, sârb, rutean, polon, armean" numai român, nu! Maghiarii n-au acordat strop de relevanță faptului că tatăl lui Petöfi era sârb și mama, slovacă (nici nu prea știa ungurește). Pe vecinii noștri nu-i deranjează deloc titulatura de "poet național" acordată lui Petöfi; dimpotrivă, au promovat-o în enciclopedii ("Goodreads" ș.a.) alături de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
tu vei dormi mereu. Când voi muri, iubito, la creștet să nu-mi plângi; Din teiul sfânt și dulce o ramură să frângi, La capul meu cu grijă tu ramura s-o-ngropi, Asupra ei să cadă a ochilor tăi stropi; Simți-o-voi odată umbrind mormântul meu... Mereu va crește umbra-i, eu voi dormi mereu. Iar dacă împreună va fi ca să murim, Să nu ne ducă-ntriste zidiri de țintirim; Mormântul să ni-l sape la margine de râu, Ne
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
dreptul prin apă, săream ca un bezmetic dintr-o motoașcă de rogoz într-alta, încât m-am udat leoarcă, până-n brâu; opincile-mi clefăiau, încărcate de apă și de noroi, îmi clefăiau ca niște scroafe flămânde, scăpate la troaca plină; stropii de glod mă împroșcau pe haine, pe obraz, în ochi și-n gură; dar nu-mi mai păsa de nimic. Trebuia să ajung acasă teafăr. Da! Teafăr! Iar lupul? Să rămână și de data asta cu labele pe bot. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ne înmânează diplomele și ne strânge fiecăruia mâna, îndemnându-ne să ciocnim împreună un pahar cu șampanie. Vreo doi dintre cei prezenți ridică paharul, îl ciocnesc cu domnul prorector, dar îl reașează pe tavă, fără să se atingă de nici un strop din licoarea îmbietoare. Ăștia-s pocăiți... zice cineva, glumind. Poate e vorba de o virtute, în atitudinea aceasta față de Bachus, deși suma viciilor rămâne constantă, adaugă un altul, drept comentariu. Câteva minute ne strângem în jurul prorectorului Corduneanu, cu paharele în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
-i dormitor, ai să vezi. Cealaltă-i birou’ lu’ moș Victor și aicea-i birou’ meu. Doar c-ațipisem nițel, sfinte Dumnezeule, nu mai știu ce dracu’ visam când m-au trezit câinii... Puloverul lui negru are piepții ciuruiți de stropi de sudură, iar blugii Îi sunt Înroșiți de rugină și cu fermoarul rupt, lăsând să se vadă șortul negru prin gaura căscată a prohabului. Da’ fă-te comod, prietene. Stai o secundă. Iese, se Întoarce numaidecât cu un ibric pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pe gaura din care deșurubase furtunul, mut și surd la tot ce se punea la cale pe seama lui. Înșuruba furtunul la loc și pornea polizorul ținându-l la depărtare și Într-o parte, Încercând să se ferească de perdeaua de stropi de motorină Împroșcați o dată cu jalea isterică, pornită cu suflu reînnoit. Porția de motorină dregea Într-adevăr glasul polizorului și-i sporea viteza de turație, pulverizându-se și Îmbibându-i hainele de lucru. Trecea prin haine și prin piele și dădea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu dalta și ciocanul zdrelindu-ne mâinile până la os prin toată mizeria aia de fiare năclăite de uleiuri și pământ pietrificat. Înaintând la pas cu demontatul, vedeam tot mai limpede cu ce avem de-a face. Orice meseriaș cu un strop de experiență ar fi Înțeles Însă din capul locului și dintr-o privire cu ce nenorocire se Încurcase moșu’, pe ce-și aruncase banii și cât o să-i mai dea de cheltuială grămada aia de fiare vechi. Păi nu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de târfă cretină. Moșu' era Îmbrăcat În cămașa albă și-n pantalonii sidefii cu care plecase la nuntă și avea doar un semn mic la tâmplă, cât o cireașă, iar În rest nu vedeam nici o urmă de zdrelitură și nici un strop de sânge pe el sau pe lângă el, În timp ce Andrei Îl pipăia la gât. E bun de doctor ăsta, da, moșu' a murit. Fusese parcă operat fără să simtă și vindecat definitiv de durerea lui de șale și de orice fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu câte o sticlă din băutura femeii, care la o adică Înfiase brotacul ăla jegos până i s-o face Steluței să se Întoarcă acasă, iar Carol zor-nevoie că urcă la ea s-o fută. După ce am prăduit până la ultimul strop coniacul, ne-a luat somnul câteva ceasuri, și pe urmă n-a mai fost timp nici pentru futut și nici ca să ne amăgim foamea prin vecini. Am tras În fugă pe noi ce ne-a venit la-ndemână. Abia afară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
au trecut șase luni de când doctorul i-a spus că o mai duce cel mult șase luni dacă nu termină definitiv cu băutura. Însă dacă-și aduce el bine aminte, atunci i-a fost frică și n-a mai pus strop pe limba lui trei sau patru săptămâni. Are puțin avans carevasăzică, da’ mult n-ar mai fi până să dea colțu’, și-atuncea la boscheți cu voi, futu-vă-n gură de cioroi. Avea dreptate, spurcăciunea, știam că are o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-i asculte seară de seară, până după crucea nopții... Dar, în seara aceea era altceva... Cântul lor, parcă întărea zvonurile... „vin rușii !.. vin rușii..!”. Cântecul era plânsul inimii omenești pe care o sfâșia durerea. Sunetele continuau să picure, abia auzite, stropi de tristeți sfâșietoare. Nu există ceva mai înălțător decât muzica... E ca și cum Dumnezeu ar coborâ pe pământ... E purtătoarea tuturor patimilor, cuprinde binele și răul, bucuria și nefericirea... dar, mai ales nefericirea. Seminariștii își cântau, în seara aceea... nefericirea lor
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
vin ei... americanii..!”, flutura pe buzele multora. Realitatea era... că eram abandonați sub ocupație rusească și comunistă. A intervenit și seceta... Ce vară fierbinte... vara lui 1946!.. De la Paști și până la Rusalii, o dată s-a îndurat Cerul să zvârle câțiva stropi, și de atunci vremea se chinuia și se zbuciuma zile și nopți întregi, dar degeaba... Văzduhul rămânea mai departe încremenit. Soare fierbinte.. nici o adiere de vânt, nici o fărâmă de nor.. Luna lui Cuptor decolora văzduhul... Nici o undă de vânt nu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]