4,158 matches
-
Această modalitate venea în întâmpinarea credincioșilor care nu cunoșteau psalmii pe dinafară. Scrierile sfinților părinți ne permit să ajungem la o caracterizare formală clară a folosirii psalmilor și a imnodiei. Se constată astfel, în celebrările liturgice ale creștinismului primar, o structurare progresivă a psalteriumului în forme tot mai diversificate și mai atrăgătoare. 1.1 Psalmodia Studiile modale asupra repertoriului vechi schematizează mai multe forme fundamentale: forma directă (in directum), directă colectivă, alternantă și intercalară. Forma in directum, cea mai veche, solistică
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
furat din stele petalele izbândei”. Pare o lume nedefinită, tiranică, cu care „șlefuitorul de lacrimi” nu poate comunica. Dar își poate recrea un microcosmos al lui, colorat de afectivitate. Cu Inimă de iepure (1998) M. face un pas decisiv în structurarea liricii sale, în care se percep ecouri din poezia europeană, din Eugenio Montale, de pildă. Cu aceeași îndreptățire s-ar putea face referire la T.S. Eliot sau la Giuseppe Ungaretti, pentru anumite tendințe spre hermetism, spre ezoteric. Dincolo de tristeți, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
numai static, ca mod deorganizare, dar și dinamic, ca strategie de organizare promovată în cadrul sistemului de către membrii săi. Din cauza complexității sistemelor sociale, a pluralității de interese, într-un sistem social, diferitele subsisteme, grupuri, persoane tind să promoveze strategii diferite de structurare a sistemului, fiecare cu cerințele sale funcționale specifice. Într-o întreprindere, directorul poate să promoveze un mod de organizare și conducere autoritar personal; inginerul-șef poate presa spre un stil de conducere democrat-consultativ, în timp ce șeful serviciului cercetare, pentru unul democrat-participativ
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
totodată, de o știință a individului care să-l înarmeze cu instrumentele necesare înfruntării hazardului și a accidentalului. În fine, este nevoie să se ia în considerație un ultim aspect. Sistemele sociale nu prezintă un grad complet de organizare și structurare. În ele sunt mereu prezente procese contradictorii, care se pot cumula treptat, putând duce în acest fel la modificări semnificative. Într-o epocă de obscurantism religios pot apărea tendințe timide spre o gândire raționalistă, științifică. Aceste tendințe sunt absolut contrare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să se selecteze între cunoștințele contradictorii, să se fixeze priorități. b) La această imagine structurată provizoriu sunt aplicate metodele calculului rațional. c) Se asumă caracterul incert al deciziei luate pe baza acestui calcul. Chiar la nivelul cunoștințelor existente, o altă structurare a imaginii cognitive ar fi putut duce la o altă decizie. Acest punct este deosebit de important. Incertitudinea specifică acestei proceduri nu se referă numai la „viitor”: s-ar putea să apară noi cunoștințe în lumina cărora va fi preferabilă o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
analitice clasice sunt aplicabile doar în condițiile în care imaginea cognitivă, chiar dacă incompletă și incertă, este coerentă logic. Altfel, ele devin inoperante. Metodele analitice actuale, abandonând o asemenea presupoziție, caută să se adapteze acestei situații. Ele includ deci modalități de structurare provizorie a imaginii cognitive, de completare și organizare a ei până la nivelul la care devine tratabilă analitic. Dar, din acest motiv, este asumată explicit incertitudinea, cu toate consecințele ei. Pentru a fi realiste și operante, metodele de tip analitic trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ele se modifică structural. A explica socialul înseamnă a explica modul în care se constituie interesele sociale, se amplifică și se reproduc în timp sau se restructurează. Istoria societății umane este istoria evoluției sistemelor sociale, într-un proces continuu de structurare și restructurare. Viziunea sa sistemică se combină, prin urmare, cu considerarea unui sistem al vieții sociale care are un caracter determinant în ultimă instanță. Acest element ce are un loc privilegiat în sistemul social este economicul. Sublinierea caracterului în ultimă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ALE IMPOZITULUI ÎN CADRUL SISTEMELOR FISCALE ȘI FISCALITATEA ÎN SOCIETATEA MODERNĂ ......................................... 74 2.1 Forme tipice ale impozitelor și mutații survenite În evoluția sistemelor fiscale .................................................................. 74 2.1.1 Forme tipice ale impozitului promovate prin sistemele fiscale ........................................................................................... 74 2.1.2 Structurarea sistemelor de impozite (fiscale) În timp și spațiu ........................................................................................... 84 2.2 Fiscalitatea - expresie a impozitelor prelevate la fondurile financiare publice ............................................................... 119 2.2.1 Accepțiuni ale conceptului de fiscalitate și forme de exprimare ale dimensiunilor acesteia .................................................... 119 1.1 Caracterul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
al cheltuielilor publice, cel al resurselor financiare publice (bugetare), respectiv cel al impozitelor denumit, adesea, fiscal etc. Având În vedere conținutul subsistemelor menționate, prin prisma problematicii abordate, ne apare relevantă mai ales pentru domeniul de manifestare a sistemul de impozite, structurarea sistemului financiar public În două mari subsisteme: subsistemul finanțelor statului și subsistemul finanțelor locale, cărora le corespund și forme distincte ale impozitelor (și taxelor) considerate, fie generale, fie locale. 65 Primul subsistem ar Îngloba relațiile financiare ce se derulează cu
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
finanțat din bugetul central În sarcina autorităților locale trebuie Însoțită, În mod firesc, și de un transfer al drepturilor de procurare a resurselor acoperitoare, inclusiv cedarea de către autoritățile centrale a dreptului de a Încasa anumite impozite În favoarea autorităților locale. Față de structurarea anterioară a sistemului financiar public, este de remarcat că În fiecare din cele două subsisteme un loc aparte revine relațiilor financiare ce privesc constituirea fondurilor bănești prin 66 prelevări fiscale sub forme ale impozitelor, taxelor și altor contribuții obligatorii care
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
mod indirect asupra capacității contributive individuale. Ele se manifestă pe fundalul actelor economice care determină o cheltuială ce implică, de regulă, un transfer de valori, Îmbrăcând forme ale taxelor de consumație, inclusiv a taxelor vamale, etc. Folosirea altor criterii de structurare a sistemului de impozite, cum ar fi cel administrativ sau cel al regimului juridic prezintă interes mai ales În plan practic. Astfel, În cazul structurării administrative, se au În vedere structurile administrative care gestionează impozitele, cum sunt: Direcția generală a
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Îmbrăcând forme ale taxelor de consumație, inclusiv a taxelor vamale, etc. Folosirea altor criterii de structurare a sistemului de impozite, cum ar fi cel administrativ sau cel al regimului juridic prezintă interes mai ales În plan practic. Astfel, În cazul structurării administrative, se au În vedere structurile administrative care gestionează impozitele, cum sunt: Direcția generală a impozitelor directe, Direcția generală a vămilor, Direcția generală de reglementare și administrare a monopolurilor fiscale, etc. În cazul aplicării regimului juridic În structura sistemului de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
este mai redusă (10-15%), iar presiunea fiscală pe locuitor rămâne mai redusă și depinde, atât de nivelul P.I.B., cât și de modul de distribuire a venitului Între participanți la realizarea acestuia, inclusiv de nivelul cotelor de impozit. 2.1.2 Structurarea sistemelor de impozite (fiscale) În timp și spațiu Pe măsura dezvoltării economice și sociale, nevoile statului de consum public și implicit de resurse acoperitoare au crescut semnificativ. Întreținerea armatei pe timpul campaniilor, fortificarea orașelor, construirea unei flote navale, remunerarea serviciilor publice
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
față de Împărat a condus la contopirea celor două entități prin includerea resurselor tezaurului (public) În cadrul fiscului și ștergerea semnificațiilor distinctive avute inițial de către fiecare parte 110. În consecință, problematica impozitelor reprezintă, În același timp, și una a fiscalității, respectiv a structurării și funcționării sistemului fiscal, conceput și ca un cadru normativ-reglementativ al practicării impozitelor și taxelor destinate finanțării activităților ale căror costuri sunt nerecuperabile de la utilizatori și nici din venituri obtenabile În aceste activități, considerate a fi, principial, necreatoare de valoare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
structura sistemului de impozitare performant adoptat la un moment dat, furnizor de stabilitate socială și echilibru social, cât și alegerea cotelor procentuale și a modalităților de determinare a impozitului de plată. În acest context, poate fi remarcată utilitatea acesteia pentru structurarea materiei impozabile pe tranșe de venit În cazul impunerii progresive, astfel Încât să se asigure respectarea cerințelor de echitate fiscală. De asemenea, poate prezenta interes major cunoașterea presiunii fiscale exprimată prin rata fiscalității cuantificată pentru fiecare impozit În parte, dar, mai
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
afaceri și ele sunt denumite, adesea, costuri semivariabile. În acest context, se apreciază că riscul de exploatare depinde, În special, de nivelul cheltuielilor fixe, fiind mai bine absorbit de o cifră de afaceri mai mare. 295 Pe de altă parte, structurarea cheltuielilor, cu deosebire, distribuția acestora Între cheltuielile fixe și cheltuielile variabile, În raport de cifra de afaceri, exercită o influență semnificativă asupra rentabilității Întreprinderii, ceea ce justifică și determinarea unui „efect de levier operațional al exploatării”. Acesta indică influența cheltuielilor fixe
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
reglementărilor naționale, ce permit existența unor reguli particulare, naționale, În măsura În care nu este pusă În pericol realizarea directivelor comunitare. 404 Aceasta Înseamnă că, fără a se considera necesară crearea unui sistem fiscal comunitar sau unificarea Într-un sistem comun de impozite, structurarea și funcționarea sistemelor fiscale naționale trebuie să aibă În vedere și reglementările În domeniu existente În Uniunea Europeană. În sinteză, În domeniul impozitelor, acquis-ul comunitar prevede dispoziții referitoare la trei aspecte principale. Primul este reprezentat de aplicarea impozitării indirecte și presupune
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
competitivitatea În Uniunea Europeană. 5.3.3 Tendințe În restructurarea și administrarea impozitelor la nivel european Odată cu creșterea rolului statului În societate, În general, și În economie, În special, și cu deosebire În ultimele decenii, marcate de importanța atribuită protecției sociale, structurarea utilizată mai mult a sistemelor de impozite are În vedere, alături de formele specifice ale impozitelor directe și indirecte, contribuțiile sociale obligatorii, s-a conturat, astfel, tendința de structurare a impozitelor practicate În: impozite pe consum (TVA, accize și taxe vamale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și cu deosebire În ultimele decenii, marcate de importanța atribuită protecției sociale, structurarea utilizată mai mult a sistemelor de impozite are În vedere, alături de formele specifice ale impozitelor directe și indirecte, contribuțiile sociale obligatorii, s-a conturat, astfel, tendința de structurare a impozitelor practicate În: impozite pe consum (TVA, accize și taxe vamale); impozite pe venituri/averi (impozit pe veniturile persoanelor fizice, impozitul pe profitul companiilor, etc.) și contribuții sociale. 432 Din perspectiva celor trei componente de structură a actualelor sisteme
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
care fac obiectul unei politici de protecție socială diferită de la un stat la altul”264. În acest context, analiza și interpretarea informațiilor privind veniturile fiscale obligatorii fac necesară și utilă cunoașterea clasificației impozitelor, conform codurilor ESA 95, distingându-se o structurare pe 3 mari categorii și anume: impozite pe produse și importuri (impozite indirecte), impozite pe venit și pe avere (impozite directe) și contribuții sociale (actuale și imputate). Totodată, aceste resurse se structurează și În funcție de nivelul de guvernare la care se
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
importuri (impozite indirecte), impozite pe venit și pe avere (impozite directe) și contribuții sociale (actuale și imputate). Totodată, aceste resurse se structurează și În funcție de nivelul de guvernare la care se administrează aceste impozite. 264 Op. cit., p. 365 435 În raport cu prima structurare, informațiile privind categoriile de impozite și contribuții sociale pe care statele membre au fost de acord să le furnizeze pe baza codurilor folosite de ESA 95 sunt redate În tabelul următor: Tabelul nr. 5.9 Schema de clasificare a impozitelor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
personală sau asumată. Sedimentarea unei viziuni teoretice personale a fost facilitată de două Împrejurări care au afectat categorii diferite de sociologi. În primul rând, este vorba despre acumulările teoretice nemarxiste, Înfăptuite până În 1989 de sociologii mai vârstnici, care au favorizat structurarea unor opțiuni alternative la marxism. În al doilea rând, este vorba despre absența educației marxiste la generațiile de sociologi formate după 1989, care și-au conturat atitudinile teoretice În contextul multiparadigmatic al disciplinei, fără traume și crize ideologice majore. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
s-a cristalizat, Încă de la Începutul Revoluției ruse, ca o bază teoretico-ideologică a Partidului Comunist Sovietic. Marxism-leninismul reprezenta o prelucrare a teoriei lui Marx, completată de Engels și apoi de Lenin, cu o codificare a ei foarte influentă de către Stalin. Structurarea teoriei a fost dusă la un grad ridicat de elaborare de către teoreticienii sovietici și a devenit oarecum textul clasic pentru teoreticienii din noile țări comuniste. În anii ’50, lucrările filosofice elaborate de teoreticienii sovietici și de cei din celelalte țări
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
instituția colocatarilor, invenție comunistă - a deposedării și desființării intimității - pe care aproape că o uitasem. Septemiu Chelcea, cu spiritul exact și probant ce-l caracterizează, aduce la lumină un studiu de caz, dosarul de cadre al tatălui său și dialectica structurării autobiografiei În contextul registrului de interpretări comuniste. Nu este uitat, În analizele Întreprinse, informatorul de lângă noi, pe care Germina Nagâț ni-l reamintește prin ipostazele, implicările și consecințele acțiunii lui. Liviu Antonesei ne vorbește, pe pielea lui, de cenzura noastră
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Laurențiu Șoitu, tot Într-un registru mediatic, ne amintește despre temerile, renunțările la opinie, autoabandonările și dedublările omului de presă. Liviu Chelcea și Puiu Lățea interoghează modul de consum, statornicit În comunism, radiografiind (printr-un studiu de caz) modul de structurare a „culturii” penuriei prin practici speciale de aprovizionare și supraviețuire (micul trafic de frontieră, turismul economic). O interesantă sociologie a cozii ne este prezentată de Dan Lungu, cu efectul ei „pervers”, necunoscut de promotori, de delegitimizare și erodare a puterii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]