11,661 matches
-
number><keywords><keyword>Happiness</keyword></keywords><dates><year>1996</year></dates><accession-num>ISI:A1996WR78700001</accession-num><urls><related-urls><url><Go to ISI>://A1996WR78700001 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(1996) fiind printre foarte puținii indici compoziți care includ măsuri subiective. În rest, alegerea variabilelor poate fi criticată. Chiar Diener și Suh recunosc, într-un text ulterior, că „numărul de hectare defrișate ar putea să nu reprezinte faptul complet obiectiv care pare să fie” ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Diener
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
evidențe stricte ale rezultatelor, reliefarea greșelilor tipice, realizarea unor desene, scheme sau grafice, sublinierea cuvintelor cheie și corectarea imediată a testelor cu itemi cu alegere multiplă. Dezavantajul prezentat este posibilitatea redusă de corectare a unor probe de evaluare cu itemi subiectivi. g)-Studiul de caz se realizează prin punerea în discuție și dezbaterea unei anumite situații care prezintă asemănări și deosebiri față de o alta analizată anterior. Prin această metodă sunt evaluate procesele cognitive superioare ale elevilor, sinteză, analiză, precum și o foarte
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
deosebit de constrângătoare (lipsa totală a autonomiei angajatului), munca mai puțin constrânatoare, munca activă (suprasolicitare), munca pasivă ( subsolicitare). Cea de-a treia abordare a stresului că tranzacție disfuncțtională între individ și mediul său aparține lui Lazarus și Folkman. Lazarus subliniază caracterul subiectiv al perceperii de către individ a unor situații amenințătoare sau supra-solicitante, evaluate de el ca depășindu-i posibilitățile și resursele sale (chiar dacă uneori realitatea este alta) și punându-i în pericol echilibrul sau. O altă idee ce conturează această abordare este
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
EuropASI este subiectul unui interviu separat. Întrebările trebuie astfel formulate de către terapeut Încât să fie Închise, scurte, foarte simple pentru a fi clar Înțelese și a determina un răspuns corespunzător scopului nostru. Partea de sfârșit a fiecărui domeniu conține Întrebări subiective care se referă la probleme actuale și nu viitoare. Acestea nu au caracter general și se aplică Întotdeauna la o arie specifică de viață, fiind cotate la finalul fiecărei secțiuni cu ajutorul unei scale ce conține 5 itemi . Etalonarea finală se
EuropASI – UN INSTRUMENT MODERN DE LUCRU ÎN TOXICODEPENDENŢE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Rodica Mihaela Enache, R. Andrei, P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1468]
-
metodă de evaluare cu validare imediată În tratament, dar și un instrument util pentru activitatea de cercetare științifică. Avantajele folosirii EuropASI În tratament sunt multiple: realizarea unui screening obiectiv asupra tuturor tipurilor de probleme cu o evaluare clară, cunoașterea atitudinii subiective și motivației de a lucra o anumită problemă a pacientului, Înlesnirea conștientizării de către pacient a situației Într-un mod În care nu se simte amenințat utilitate În selectarea scopurilor tratamentului, simplificarea comunicării Între specialiști (informație - indicație - referință). În cercetarea științifică
EuropASI – UN INSTRUMENT MODERN DE LUCRU ÎN TOXICODEPENDENŢE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Rodica Mihaela Enache, R. Andrei, P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1468]
-
melancoliei și isteriei. Filosofii Platon și Aristotel, cu toate că nu au fost preocupați de anxietatea existențială, au descris unele fenomene anxioase În termeni de frici incidentale și specifice, corelate cu anumiți stimuli. Observațiile asupra variațiilor În intensitate și durată a trăirilor subiective anxioase, aspecte care au o valoare discriminatorie În actuala conceptualizare a tulburărilor anxioase se regăsesc de asemenea În antichitate. Cicero diferențiază “angorul” de “anxietas”, prima fiind considerată o stare tranzitorie, cu debut brusc, iar cea de a doua o stare
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
Anxiosul recunoaște că nu-și Înțelege starea iar declanșatorul acesteia este de cele mai multe ori ipotetic și general: eșec, despărțire, moarte, etc. Starea de anxietate reclamă nevoia de securitate; anxiosul are nevoie să fie contrazis și asigurat că pericolul iminent perceput subiectiv nu este real. Într-o altă etapă, anxiosul devine autoagresiv, deși nu conștientizează acest lucru, prin modalitățile de răspuns la stimuli exteriori se Îndepărtează din ce În ce mai mult de cei din jur preferând solitudinea. Atunci când modalitatea de răspuns la stimuli externi devine
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
intern anxiosul Înregistrează o scădere a capacității sale de adaptare și de comunicare. Hipereactivitatea internă a anxiosului reprezintă autoagresivitatea trăită de subiect ca stare negativă ce determină manifestări somatice ca: senzație de sufocare, modificări ale tonusului muscular (astenie, slăbiciune), senzații subiective de durere, fără substrat organic (cefalalgii, dureri epigastrice, dureri precordiale, abdominale, lombare, etc.). Manifestările obiective descriu o dereglare neurovegetativă și se concretizează În: tahicardie, respirație precipitată, transpirație, paloare sau congestie, tulburări de transit digestive (greață, vomă, inapetență, etc.), blocaj sau
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
și alte procese patologice, la inhibiția din stările depresive sau nevrotice, inclusive la inhibiția anxioasă. În contextual relației intrinseci anxietate - inhibiție se poate aprecia caracterul biunivoc al raportului dintre acestea: pe de o parte inhibiția generează anxietate - anxietatea ca imposibilitate subiectivă de a acționa și reacționa , iar pe de altă parte anxietatea anticipatorie În legătură cu un eveniment sau situație pe care subiectul nu o poate controla, va genera inhibiția. Ca stare emoțională neplăcută, anxietatea se manifestă pe trei axe principale: pe axă
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
pe de altă parte anxietatea anticipatorie În legătură cu un eveniment sau situație pe care subiectul nu o poate controla, va genera inhibiția. Ca stare emoțională neplăcută, anxietatea se manifestă pe trei axe principale: pe axă subiectivă stările anxioase și implicit autoagresivitatea subiectivă se manifestă variabil ca intensitate, de la simpla agitație interioară până la panică; pe axă comportamentală se poate vorbi despre manifestările exterioare observabile conretizate În agitație sterilă, inhibiție și chiar siderație, pe axă neurovegetativă sunt observate paloarea, transpirația, tahicardia, termurul, etc. Inhibiția
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
genetic la nosologic. Criteriologia științifică a diagnosticului psihiatrico-legal poate deveni fiabilă numai prin stabilirea corespondenței de realitate dintre fapta comisă și judecata perturbată ca și prin consonanța de opinii științifice cu puterea de a despuia diagnosticul de lacune și opinii subiective. De aceea realitatea mentală nu trebuie explicată prin sentimentele expertului care susține fără argumentare epistemică disonanța dintre diagnostice. Cerințele epistemice ale acestui gen de expertze se vor obiectiva În analiza de acuratețe științifică privind capacitatea de evaluare și proiectare corectă
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
complexe, pe lângă senzațiile de teamă, anxietate, o varietate de senzații cefalice, viscerale și somatice, erau produse prin stimularea amigdalei și hipocampusului la suprafață și În profunzime. În urma experienței cu electrozii implantați la om, s-a produs o varietate de experiențe subiective, dintre care multe erau similare (Stevens și colaboratorii, 1986). Aceste observații au condus la ideea că „anatomia schizofreniei” trebuie să coincidă parțial cu anatomia crizelor limbice. În analiza detaliată a răspunsurilor a 36 de pacienți cu electrozi implantați stereotaxic În
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
implantați stereotaxic În amigdală și hipocampus bilateral, Halgren și colaboratorii (1992) au raportat că fenomenele mentale complexe produse de stimularea electrică erau practic mereu asociate cu dereglările locale și răspândite ulterior din zona stimulată În amigdală și hipocampus. Experiențele focale subiective și dereglările ulterioare erau frecvente pentru lobii temporali stâng și drept, indiferent de zona focarului epileptic temporal și de fapt erau cumva produse mai des din zona sănătoasă decât din presupusa zonă afectată. Schimbările mentale subiective pot fi induse dintr-
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
și hipocampus. Experiențele focale subiective și dereglările ulterioare erau frecvente pentru lobii temporali stâng și drept, indiferent de zona focarului epileptic temporal și de fapt erau cumva produse mai des din zona sănătoasă decât din presupusa zonă afectată. Schimbările mentale subiective pot fi induse dintr-o zonă vastă a lobilor mediani temporali decât dintrunul sau două puncte discrete. În majoritatea exemplelor, fenomenele mentale complexe erau induse numai atunci când intensitatea curentului era suficient de ridicată să inducă dereglări ulterioare bilaterale și În ceea ce privește
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
un context inautentic, al unei gândiri convenționale, standardizate, ,,Învățate” și preluate prin presiunea grupului de apartenență, care pe lângă vocația socializatoare Își exercită și una alienantă mistificatoare. Standarde și opreliști socio-culturale, educaționale sau simpli inducții imitative contribuie Împreună la obscurizarea realității subiective și chiar obiective, așa cum este ea, ori la Îndepărtarea ființei de ea Însăși, de esența e pozitivă și creatoare. Astfel, omul Învață și se obișnuiește să se simtă pe sine În raport cu alegerile și deciziile sale, uneori, chiar În raport cu nevoile sale
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
la păstrarea homeostazei conflictuale. Ori de câte ori organismul Întâmpină un obstacol În calea care-l conduce spre satisfacerea unei trebuințe vitale, apare frustrația. Se descriu astfel două tipuri de frustrație: A. Frustrația primară sau privațiunea, care se caracterizează prin tensiunea și insatisfacția subiectivă, datorate absenței acelei situații finale care este necesară satisfacerii unor nevoi afective. B. Frustrația secundară, care se caracterizează prin prezența unor obstacole sau obstrucții În calea satisfacerii unei trebuințe. Reacțiile la frustrație se pot clasifica după economia trebuințelor frustrate În
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
constructe, prototipuri apriorice de răspuns comportamental, care capătă precizie În raport de cantitatea de informații primite, permițând adaptarea suplă la condiții de mediu pentru care organismul nu are soluții Înnăscute. Reprezentările se realizează ca stări mintale prin intenționalitate (fiind versiunea subiectivă a lor), prin capacitate de ajustare la situații, de anticipare a rezultatelor și prin aptitudinea de evaluare a rezultatelor comportamentului. Având rol de metacogniție, ele depășesc astfel discernământul. Prin faptul că reprezentarea cumulează judecarea unei acțiuni cu adaptarea comportamentului la
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
mult mai frecventă decât delirul canabic. Criteriile DSM pentru beția canabică sunt: A.Uzaj recent de canabis B.Tahicardie C.Cel puțin unul din simptomele psihice următoare, survenind În intervalul de 2 ore după utilizarea canabisului: 1.euforie 2.intensificarea subiectivă a percepției 3.senzați de Încetinire a curgerii timpului 4.indiferență D. Cel puțin unul din simptomele psihice următoare, survenind În intervalul de 2 ore după utilizarea canabisului: 1.cojunctive injectate 2.creșterea apetitului 3.uscăciunea gurii E.Comportament neadecvat
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
acestuia. I.2. Cauzalitatea victimală Cauzalitatea victimală reprezintă o structură comportamentală complexă a victimei care a jucat un rol oarecare în săvârșirea agresiunii și care este determinată de interdependența unor factori obiectivi (economici, politici, ideologici, religioși) și a unor factori subiectivi (interese individuale, sentimente de inferioritate, de superioritate, atitudinile și relațiile interindividuale). Cauzalitatea victimală este întotdeauna concretă și formează împreuna cu mediul ambiental o totalitate, oferind modele explicative ale agresiunii, ale efectelor victimale și ale integrării victimei în mediul social. Factorii
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
în comiterea actului agresional. Factorii de risc conjunctural (economici, politici, culturali), atât la nivel individual cât și la nivelul grupului au ca motivări discordanțele dintre situația economico-socială a individului și tendința modificării imediate a acesteia. Factorii de risc relațional. Caracterul subiectiv al relațiilor individuale, în cadrul existenței umane determină concordanța dintre actul agresional și efectul victimal. În acest sens, relația victimei cu agresorul e percepută în mod diferit de fiecare dintre aceștia, depinzând de condițiile sau de momentele variabile ale existenței. Efectul
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
și criminologice din acea perioadă, cu toate interdicțiile impuse de ideologia regimului totalitar, au relevat faptul că, în apariția diferitelor manifestări delincvente juvenile, un rol important revine deficiențelor educative din mediul familial, școlar și social, dar și condiționărilor obiective și subiective, generale și sociale dintre diverși factori interni (care țin de personalitatea tânărului) și externi (de natura economică, socială, culturală), care concură la configurarea ”carierei” delincvente a unor adolescenți și tineri. Asemenea factori cu implicație în ”criminogena” mai puternică erau reprezentați
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
sa, mijloacele de expresie ale acesteia, raporturile sale de ansamblu și cauzele sale multiple. Situându-se pe această poziție care construiește o psihopatologie plecând de la datele oferite de psihiatria clinică, K. Jaspers izolează următoarele aspecte tematice ale psihopatologiei: 1) calitățile subiective ale sufletului trăite în mod real (fenomenologia); 2) simptomele obiective, operațiile și fenomenele fiziologice auxiliare; 3) expresia sufletului, în sensul de fenomen atât de obiect, cât și subiectiv; 4) raporturile de ansamblu ale vieții psihice; 5) raporturile de comprehensiune; 6
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihiatria clinică, K. Jaspers izolează următoarele aspecte tematice ale psihopatologiei: 1) calitățile subiective ale sufletului trăite în mod real (fenomenologia); 2) simptomele obiective, operațiile și fenomenele fiziologice auxiliare; 3) expresia sufletului, în sensul de fenomen atât de obiect, cât și subiectiv; 4) raporturile de ansamblu ale vieții psihice; 5) raporturile de comprehensiune; 6) raporturile de cauzalitate; 7) modurile și sensul reprezentărilor teoretice; 8) inteligența și personalitatea. Ulterior, reluând problema, și sintetizând „temele” de mai sus, K. Jaspers preferă să vorbească în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reprezentărilor teoretice; 8) inteligența și personalitatea. Ulterior, reluând problema, și sintetizând „temele” de mai sus, K. Jaspers preferă să vorbească în sfera psihopatologiei despre „fenomenele psihice individuale” care concentrează „tematica obiectului psihopatologiei”. Acestea sunt următoarele: 1) Experiențele vieții trăite. Fenomenele subiective ale vieții psihice morbide, reprezentând „psihopatologia fenomenologică” (tulburări de conștiință, halucinații, afecte, tulburări de gândire). 2) Performanțele psihice ca performanțe obiective ale vieții psihice (apercepția, memoria, activitatea, inteligența). Acestea sunt în raport cu „psihologia formei” (Gestaltpsychologie). 3) Componenta somatică a evenimentelor psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vitală, ca modalitate de trăire, și pe cea umană, în raport direct și permanent cu sistemele de valori. Medicina biologică, așa cum se poate înțelege de mai sus, reduce omul la o imagine lipsită în cea mai mare măsură de orizontul subiectiv și prin urmare de interioritate, punând accentul pe obiectivitatea lui externă și procesele fiziologice în relație directă cu sfera somatică. Medicina antropologică dimpotrivă, consideră omul ca subiect care se înțelege pe sine într-o unitate existențială cu lumea externă. Prin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]