4,066 matches
-
prefera româna. Aflasem că sunt În sală câțiva excelenți traducători din română În italiană, ar fi o ușurare să improvizez În voie. Răspunsesem degajat la Întrebare, deși nu eram deloc relaxat. Înainte de a urca la tribună, fusesem acostat, cu un surâs afectuos și cu brațele larg deschise, de atașatul cultural al României, un domn grăsuț, afabil și elegant, venit de la Roma Împreună cu un Însoțitor, pe care Îl știam vag de la București și care lucra, acum, la Casa di Romania. „În ce
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Înviați, credea, gata să-l lichideze. Național-comunismul ceaușist nu era totuși prea departe, să recunoaștem. „Spiritul critic este termometrul cu care putem constata dacă democrația dintr-o țară este reală sau numai verbală. Dușmanii spiritului critic și ironiei și ai surâsului sunt: prostia, Îngâmfarea și fascismul”, scrisese Paul Georgescu imediat după război, anume În 1946 (avea 23 de ani), În Tinerețea din 3 februarie. Nu se dovedise oare, deja, atunci, comunismul sovietic un feroce dușman al democrației și spiritului critic? Nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
căreia nu Îi prea aparțin. Ceea ce se Întâmplase În România după 1946, anul apariției acelui text juvenil al lui Paul Georgescu, solicita, firește, asiduu judecata și opțiunile sale ulterioare. Simpla Încrâncenare a „fidelității” făcea, după patru decenii comuniste, cuvinte ca surâs, ironie și spirit critic irelevante, dacă nu și ridicole, absurde, grotești. Autorul lumina cu acuitate și umor contradicțiile, dar nu putea admite, totuși, că „polivalența necesară” aparține, helas!, doar imperfectei democrații. Nevoie de a sfida zădărnicia printr-una mai vastă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
flăcări”, așa definise Cioran corupta mascaradă geopolitică a Balcanilor, fie ea democratică sau autocratică. Paul Georgescu trăise și el experiența tragicomediei românești despre care avea, probabil, cam aceeași opinie. Democrația occidentală Îi părea un joc infantil, găunos. Îi rezerva ironia, surâsul condescendent, critica scârbită. Nevoia de ardoare se poate converti nu doar În dialogul Între conu’ Leonida și consoartă; automistificarea nu scutește nici personaje de mare calibru intelectual, mai ales În gheara situațiilor extreme. Tensiunea socialistă Între idealul „conservat” și realitatea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o condamnare la moarte În Atena dictaturii de dreapta de după război, trăind În democrația occidentală de multe decenii (adică din 1945, când avea doar 23 de ani, și credea, probabil și el, că dușmanii spiritului critic, ai ironiei și ai surâsului sunt: prostia, Îngâmfarea și fascismul), trecut prin toate cutremurele stângii mondiale, antistalinist convins, antitotalitar convins, combativ. Co-fondator și animator al celebrului grup și al celebrei reviste Socialism sau Barbarie, promovase dialogul democratic, ideea autogestiunii muncitorești, critica societății birocratice și a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și apoi cu viața ei de lagăr și perspectiva ei de iad, parcă i-a aplecat întrucâtva umerii săi lați și-i da aparență de mai multă gravitate și spirit meditativ, Nu i-a putut însă știrbi cu nimic bunătatea surâsului său cu care a văzut și a trecut multe. M-a impresionat până la emoție seninătatea și calmul acestui luptător, pornit cu zeci de ani înaintea noastră și care neobosit a rămas până azi în primele rânduri. Proiectarea coloanei morale a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pulover. Mult mai slab decât îl văzusem ultima oară la Gutenberg, păstra totuși pasul său sigur și maiestos, pasul său cadențat și greu, ca și destinul cel purta pe umeri. Cu capul ridicat, cu atitudine mândră, împărătească, cu un ușor surâs pe buze, se apropia Căpitanul de grupul femeilor ce plângeau încetișor. Părea că priveam o scenă statică, în care numai Căpitanul avea viață, numai el se mișca. Toți ceilalți nemișcați: eu în vârful copacului, familia lui de partea cealaltă, stăteau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pace decât cu pensonul în mână pentru alte minuni ce uimesc sufletele tuturor iubitorilor de frumos! Dan-Neculai Hudescu ,, Ulița îl învățase să privească primăvara. Știa acum că primăvara e o Duminică a pământului și că florile pomilor sunt drăgălașe ca surâsul unui copilaș din leagăn; căzute de pe crengi, ele tot râd”. (Ionel Teodoreanu ) “Și ulița l-a învățat că toamna e o lumină blândă aprinsă de copaci, să fie candelă de veghe pământului trudit”. (Ionel Teodoreanu) ,, Clipele de fericire a căror
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
Opere alese], Budapesta, 1967 (în colaborare), Legszebb versei [ Cele mai frumoase poezii], București, 1968, Luceafărul - Az esticsillag - Der Abendstern, Timișoara, 1972, Versek [Poezii], București, 1973; Zaharia Stancu, Barfuss [Desculț], Berlin, 1951; Camil Petrescu, Bălcescu, București, 1953; Eugen Jebeleanu, Hirosima mosolya [Surâsul Hiroșimei], București, 1961, Ének a halál ellen [Cântec împotriva morții], București, 1967; Tudor Arghezi, Legszebb versei [ Cele mai frumoase poezii], București, 1962 (în colaborare); Marcel Breslașu, Ének a csudafáról. Válogatott versek [Cântec despre ciudatul pom. Versuri alese], București, 1963 (în
FRANYÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287079_a_288408]
-
pace decât cu pensonul în mână pentru alte minuni ce uimesc sufletele tuturor iubitorilor de frumos! Dan-Neculai Hudescu ,, Ulița îl învățase să privească primăvara. Știa acum că primăvara e o Duminică a pământului și că florile pomilor sunt drăgălașe ca surâsul unui copilaș din leagăn; căzute de pe crengi, ele tot râd”. (Ionel Teodoreanu ) “Și ulița l-a învățat că toamna e o lumină blândă aprinsă de copaci, să fie candelă de veghe pământului trudit”. (Ionel Teodoreanu) ,, Clipele de fericire a căror
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
și Ahmed, păstrează ceva din duhul scrisorilor lui Ion Ghica. Câteva Amintiri din teatru nu puteau, desigur, să lipsească. În tușe repezi, sunt creionate portretele unora Dintre cei răposați (Paul Verlaine, V. Alecsandri, I.L.Caragiale ș.a.). Sunt, între lacrimă și surâs, miniaturi în care se exteriorizează un anume complex afectiv. „Anecdotele”, de fapt mărunte evocări, au câteodată haz, mai mult în orice caz decât „snoavele”, niște „mucalituri” cam nesărate. Înzestrat cu bun gust, D. e un intuitiv care își valorifică în
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
ficționale: tema responsabilității morale și a ecourilor afective ale șocului etic. O ingenuitate bine temperată alterna cu un gust polemic și ironic inclus în text și etala o spontaneitate metaforică devenită cu timpul o caracteristică a scriitoarei: „De ce atâta tăcere, surâs vinovat și umil,/ De ce nu mă priviți drept în față? / În sufletul vostru nu-i nici un copil?.../ Cercetați dacă mai sunteți în viață.” Se păstrează tot timpul o căldură a comunicării spontane și știința de a formula memorabil situații cotidiene
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
competenței sau al statutului administrativ, poate fi exercitată în numele unui angajament responsabil față de o sursă, poate fi efectul unei proces de învățare (îndoctrinare), se poate prezenta ca o putere exercitată prin cuvânt (promisiuni, flatări, amenințări) sau prin gesturi (atingere, privire, surâs). În fiecare dintre aceste situații un rol important îl joacă contextul social și politic, normele culturale, situația concretă și nu în ultimul rând gândirea socială dominantă. „Explorările” celor patru autori ai volumului la care mă refer sunt gândite ca altfel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de la perspectiva de ansamblu face doar Parada dascălilor, incluzând serii de portrete de profesori ai unui liceu de provincie, tipuri caricaturale, construite prin surprinderea detaliului descriptiv caracteristic: „domnul Biju, cavaler tomnatic, pițigoi bătrân și tandru, cu nas ștrengar și cu surâs pe buze, cu mustăcioară isteață, cu floricica la butonieră, matematician, specialist în astronomie, arătând domnișoarelor cu dexteritate stelele”, „domnul Frunză, cincizeci de ani, maestrul de desen, ras, impozant, dar zâmbitor, cu lavalieră fluturândă”, „maestrul de muzică, domnul Duțu, cu breton
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
Portrete de familie, Cluj-Napoca, 1976; Nunta, București, 1980; Prisma, Cluj-Napoca, 1982; Sfârșit de vară, Cluj-Napoca, 1984; Pisica de Eritreea, Cluj-Napoca, 1986; Fantasticul povestirii, Cluj-Napoca, 2001; Federigo Tozzi, Cluj-Napoca, 2001; Biografie și poezie în Renașterea italiană, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Rolando Certa, Surâsul Korei, pref. Ioan Alexandru, Timișoara, 1986; Grazia Deledda, Cenușa. Incendiu între măslini, Cluj-Napoca, 1987 (în colaborare cu Lidia Lucidi Drăganu); Poeti romeni d’oggi, Palermo, 1989 (în colaborare); Petre Dinu Marcel, Nel nome d’un fiore, Palermo, 1989; Federigo Tozzi
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
muscaria, Paris, 1989; Flüstern und Schreien, Fritzlar, 1990; Amarante suivi de L’Orchidée carnassière et The Lightning Snake, Paris, 1992; Requiem pour Sandy, Paris, 1992; Notes on a Prison Wall. A Memoir, a Poem, postfață Cynthia Messenger, Vancouver (Canada), 1994; Surâsul Pandorei, pref. Gheorghe Crăciun, Pitești, 1996; Debuturi netimbrate, pref. Dumitru Micu, Cluj-Napoca, 1997; Indian Summer, Pitești, 1999; Avenue Teutonia, Paris, 1999; Tablele lui Zamolxis, Cluj-Napoca, 2001; Recviem pentru Sandy, ed. bilingvă, tr. Loredana English, pref. Alexandru Lungu, Cluj-Napoca, 2002. Traduceri
CATANOY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286139_a_287468]
-
literatură bună. Repere bibliografice: Balotă, Labirint, 318-341; Iorgulescu, Al doilea rond, 37-48; I. Negoițescu, Radu Stanca, Un roman epistolar, București, 1978, passim; Simion, Scriitori, I, 136-152; Piru, Ist. lit., 486-488; Ilie Guțan, Cercul Literar de la Sibiu, Sibiu, 1995; Virgil Nemoianu, Surâsul abundenței. Cunoaștere lirică și modele ideologice la Ștefan Aug. Doinaș, București, 1995; Ion Vartic, Privire asupra Cercului Literar de la Sibiu, în Ion D. Sârbu, Scrisori către bunul Dumnezeu și alte texte, Cluj-Napoca, 1996; Petru Poantă, Cercul Literar de la Sibiu. Introducere
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
dar mai ales cu Horus, fiu al vechiului Egipt, dar și al Africii și Americii. Apoi sosirea unei Mitubishi ne face să pătrundem în Extremul Orient, galbenul urmând astfel negrului într-un joc inaugural (care abia începe). Japonezele 264 , cu surâs ambiguu, cu mască mută, dezvăluind o lume de lac negru, de lame de mătase transparentă, de ochi aurii alungiți ca migdalele, cu mâini fine și crude, savante în mângâieri ca și în lupte mortale îl introduc pe Léon Lucain în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu te iei în serios. Asta nu înseamnă să faci bășcălie minut de minut, asta nu înseamnă să nu te apropii cu acribie de lucrurile pe care vrei să le cercetezi sau să le exprimi, dar totdeauna cu distanța, cu surâsul interior al cuiva care știe că ceea ce e important e, de multe ori, dincolo de persoana ta și dincolo, chiar, de opțiunile tale. A.V. Ați scris și în deceniile trecute la fel de profund, de clar, de simplu, de colocvial? A.P. Eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
electrice. Păstorii din Munții Apuseni suflă în buciumele lor mai lungi decât ei...Asistentele trec în uniformele lor impecabile, iar masa tumultuoasă de oameni aclamă și aplaudă din nou cu frenezie: bătrâni cu fețele ridate ca frunzele de stejar și surâsuri de străveche înțelepciune, fete aruncând flori din abundență, alți dansatori dând tonul zilei, țigăncile, bătrâne și tinere, întrebându-se încă fericite dacă într-adevăr toate prevestirile bune pe care le-au spus pentru un bănuț de argint au devenit realitate
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
fărîmele de rai la care mai ai dreptul tot ți-ar fi, măcar pe un plan, benefice, tu tot nu poți să te întorci. Fiindcă porți în tine, înăuntru sau afară, urletul perpetuu al lui Lucifer, vag ascuns de un surîs de circumstanță. Poate că greșeala pentru care ai fost alungat a fost chiar asta: de a fi crezut, cu obstinație, că acel loc e raiul și de a continua s-o crezi orice s-ar fi întîmplat, orice s-ar
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
în piept număr loviturile unei vrăbii înnebunite ce bate la geamuri să-ți iasă-n întâmpinare. Valoare Consider valoare orice formă de viață, zăpada, căpșuna, musca. Consider valoare regnul mineral, republica stelelor. Consider valoare vinul atât cât durează masa, un surâs fără voie, oboseala celui ce nu s-a cruțat, doi bătrâni care se iubesc. Consider valoare ceea ce mâine nu va mai valora nimic și ceea ce astăzi valorează încă puțin. Consider valoare toate rănile. Consider valoare să economisești apa, să repari
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
să găsesc ceva; totuși, ciudat, la data de 14 figura un număr de mobil, însoțit de un prenume: „Coralie“. Care Coralie? Zău, degeaba o mai țineam, agenda asta. Am o grămadă de rahat în cap, am spus eu cu un surîs amar. Chiar nu știu, poate eram la un vernisaj. — Un vernisaj? Căpitanul aștepta răbdător, cu degetele deasupra tastaturii. — Da, lucrez în Ministerul Culturii. Fac dosare pentru finanțarea de expoziții, uneori și de spectacole. — Spectacole? — Spectacole, de dans contemporan. Mă simțeam
Michel Houellebecq - Platforma () [Corola-journal/Journalistic/13645_a_14970]
-
chiar în fața propriei imagini din oglindă, că-i iubesc, îi admiră și-i susțin în mod sincer și dezinteresat, spre binele națiunii sau comunității din care fac parte. Oh, ce fastuoasă adorație a forței, ce spinări rotunjite plecate servil, ce surîsuri pline de religiozitate la vorbele Omului Puternic, ce rîsete complezente la fiecare glumă a lui, ce risipă de mese, de atenții, imaginație, pentru a i te băga sub piele, pentru a-l face să te ia sub umbrela lui protectoare
Cultul forței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13720_a_15045]
-
ajunge ministru de Externe. Sînt sedentar. Nu pur și simplu leneș, ci sedentar cu sistemă, ideolog al sedentarismului. Cred că obiceiul de a călători e un scandal. Cravata mă sufocă, costumul mă falsifică. Protocolul îmi stîrnește ilaritate. Sînt alergic la surîsul de complezență, iar conversația "de dineu" mi se pare, intelectualmente, o umilință. Mă deprimă obligația de a rosti discursuri scrise de alții/.../. Sufăr de sincerism, sînt dubitativ, colocvial în exces, ironic. Pentru toate aceste neajunsuri, nu există în alcătuirea mea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16654_a_17979]