8,991 matches
-
ed. J. Hempel, Beiheft zur Zeitschrift für die Alttestamentliche Wissenschaft, LXVI (1936), pp. 49. Saggs, H. W. F.: The Greatnes That Was Babylon (New York, Hawthorne Books, 1962). Speiser, E. A.: ’The creation epic’, Ancient Near Eastern Texts Relating to the Old Testament, ed. James B. Pritchard (Princeton University Press, New Jersey, 1958), pp. 60-72. White, J. E. Manchep: Ancient Egypt, Its Culture and History (New York, Dover Publications, Inc., 1970). Wilson, J. A.:’Egyptian secular literature and poems’, Ancient Near Eastern Texts Relating
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Pritchard (Princeton University Press, New Jersey, 1958), pp. 60-72. White, J. E. Manchep: Ancient Egypt, Its Culture and History (New York, Dover Publications, Inc., 1970). Wilson, J. A.:’Egyptian secular literature and poems’, Ancient Near Eastern Texts Relating to the Old Testament, ed. James B. Pritchard (Princeton University Press, New Jersey, 1958), pp. 467-70. Bibliografie suplimentar] Bottero, J., Cassin, E. and Vercoutter, J., eds.: The Near East: The Earliest Civilizations, trans. by R. F. Tannenbaum (New York: Delacorte Press, 1967). Breasted, J.H.: Development
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Kaster, J.: Wings of the Falcon (New York, Holt, Rinehart and Winston, 1968). Kramer, S.N.: History Begins at Sumer (New York: Doubleday, Anchor, 1959). ---------------: Sumerian Mythology (New York: Harper & Row, 1961). ---------------: The Sumerians (Chicago: University of Chicago Press, 1963). Larue, G. A.: Old Testament Life and Literature (Boston, Allyn&Bacon, 1968). Murray, M.A.: The Splendour That Was Egypt (New York, Hawthorn Books, Inc., 1963). Oppenheim, A.L.: Ancient Mesopotamia (University of Chicago Press, 1964). PARTEA A II-A MARILE TRADIȚII ETICE 4 Etică indian
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ocupe de aspecte legate de etică comportamental]. Literatura acestei perioade a fost împ]rțit] de Tishby și Dan în patru categorii: filosofic], rabinic], pietist] și cabalist]. Elemente de etic] s-au înfiltrat în texte filosofice sau mistice, în predici, omilii, testamente și scrisori, povestiri și fabule, poezii, comentarii ale Bibliei și ale Mișnei și în manuale de etic] comportamental]. Revenind la prima dintre cele patru categorii de literatur] etic] evreiasc] din perioada medieval], se pare c] discuțiile filosofilor evrei se opreau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
inima creștinismului. Capitolul debuteaz] cu o privire de ansamblu asupra eticii creștine, apoi prezint] temeiul pe care îl are în Noul Testament, în timpul propov]duirii lui Hristos, dup] care amintește activitatea Sfanțului Apostol Pavel, autorul celor mai multor scrieri ale Noului Testament, încheindu-se cu o scurt] prezentare a criticilor recente aduse eticii creștine. i. Privire asupra credinței și a eticii creștine Credință creștin], dup] cum indic] și numele, are leg]tur] cu Iisus Hristos, având la bâz] dou] presupoziții. Prima se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nefiind un surogat pentru o alt] lume pretins] (concept care difer] de acela al speranței în viața de dincolo, ca parte integrant] a modului în care Iisus percepe destinul uman). Parafrazând spusele oarecum prozaice ale unui exeget actual al Noului Testament, etică creștin] nu ofer] un corp de legi nici pentru individ, nici pentru societate, ci creeaz] o tensiune ce are drept rezultat schimbarea (Manșon, 1943). Acesta ar fi mecanismul de funcționare a lucrurilor. Care era perspectiva primilor creștini asupra lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
funcționare a lucrurilor. Care era perspectiva primilor creștini asupra lui? Cel mai bun martor în acest sens este Sfanțul Apostol Pavel; ultimii ani din viața sa au dus la apariția creștinismului postapostolic și la scrierea ultimelor c]rți ale Noului Testament. iii. Sfanțul Apostol Pavel Sfanțul Apostol Pavel este o figur] controversat] datorit] dezbaterilor în care a fost implicat și disputelor care l-au avut drept subiect, mai ales în perioada reformei. Datorit] formației sale fariseice și a dezicerii de aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rigoarea radical] a eticii evanghelice, în absența aștept]rii sfârșitului iminent. Existența conținu] a bisericilor locale a generat un num]r de probleme tipice, în special legate de c]s]torie și de familie. În ultimele c]rți ale Noului Testament reg]sim coduri de conduit], adesea preluate din etică greceasc] și impregnate cu un carater creștin prin clarific]ri de natur] biblic]. Exemplele se reg]sesc la Coloseni (3,18 - 4,1), Efeseni (5,12 - 6,9), 1 Petru (2
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nevoia unor structuri sociale care s] o încurajeze său s] o fac] posibil] în situațiile de opresiune. Totuși, persecuțiile periodice nu au ing]duit Bisericii s] renunțe prea ușor, o astfel de atitudine reg]sindu-se în ultimele scrieri ale Noului Testament. Această ia forma unei reacții riguroase îndreptate împotriva conformismului, prin intermediul unor referiri la p]câte ce nu pot fi iertate. Nu știm care era „p]catul de moarte” de la 1 Ioan 5,16 (poate apostazia), ins] ni se interzice s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o arm] în luptele sale politice -, a condus la reacția dur] a P]rinților deșertului și apoi la începuturile obștei c]lug]rești și la dublul etalon al indemnului la perfecțiune și al preceptelor. Astfel, pan] la sfârșitul perioadei Noului Testament, tensiunea creatoare generat] de Hristos s-a descompus în elemente disparate, deși a r]mas mereu o surs] a înnoirii în Biseric], încurajând schimbarea. iv. Critici la adresa eticii creștine Problemele privind trecerea de la Biblie la lumea modern] conținu] a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Living Tradition (New York: Ronald Press, 1955) D’Arcy, M. C.: The Mind and Heart of Love (London: Faber&Faber, 1946) Donnelly, J. și Lyons, L., ed.: Conscience (New York: Albă House, 1973) Furnish, V. P.: The Love Commandment în the New Testament (Nashville, Tenn.: Abingdon Press, 1972) Le Roy Long Jr., E.: A Survey of Christian Ethics (New York: Oxford University Press, 1967) Le Roy Long Jr., E.: A Survey of Recent Christian Ethics (New York: Oxford University Press, 1982) Macquarrie, J. și Chlidress
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rii dorinței sexuale fâț] de rațiune; trupul este privit ca otemniț] a sufletului nemuritor, fiind adesea însoțit de p]rerea c] lumea noastr] este o versiune-surogat a Adev]rului și a Realit]ții. 2) Gândirea iudeo-creștin] Concepția predominant] a Vechiului Testament sublinia bucuria sexului, încuraja fecunditatea, iar asumarea c]s]toriei și a paternit]ții erau firești. Motivați în parte de grija pentru perpetuarea liniilor de familie, patriarhii și regii Israelului au practicat poligamia; bărbații proasp]ț c]s]toriți erau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în care o v]duv] f]r] copii putea fi l]sat] ins]rcinat] de c]tre fratele b]rbatului, copilul rezultat din aceast] unire fiind privit drept urmaș al decedatului. Spre deosebire de dualismul și ascetismul din Grecia Antic], atitudinile Vechiului Testament cu privire la sex și lumea material] erau copleșitor de pozitive. În puținele versete evanghelice p]strate în care Iisus face referire la sex, el condamn] adulterul și divorțul. Nic]ieri nu stigmatizeaz] ins] impulsurile erotice ca fiind în mod inerent rele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie subordonat dobândirii mântuirii eterne („Cine nu este însurat se îngrijește de lucrurile Domnului... dar cine este însurat se îngrijește de lucrurile lumii”) (Cor. 7, 32-33). Deși Sfanțul Pavel postula un ideal aflat în contradicție cu înv]ț]turile Noului Testament și, desi influențat de tendințele dualiste grecești, a fost aproape de a sugera c] sexul este un r]u în sine. Pe m]sur] ce Biserică dorea s] realizeze convertiri în rândul neamurilor, moștenirea să ebraic] tindea s] se micșoreze, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
am prins!/ De inimă, nu de cap!/ N-am nădejde să mai scap”. Și dacă alte strofe (Spune, inimioară spune!, Tu ești puișor canar, Zilele ce oi fi viu) îl arată madrigalist tributar sentimentalismului neoanacreotic, cu un singur catren, „miraculosul testament” (Nicolae Manolescu), prin sinceritate, esențialitate și înălțime morală, V. rămâne o voce profetică pentru poezie: „Urmașilor mei Văcărești!/ Las vouă moștenire:/ Creșterea limbei românești/ Ș-a patriei cinstire”. Neîncheiată, inegală, dar și cu sclipirea unor rezultate alese, contribuția lui culturală
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
și nu a fragmentarismului, ca majoritatea exegeților; expune principiile sale de poetică, toate cu o îndelungată carieră literară; descifrează simbolurile din teatrul său, demonstrând cum tendința de evadare din lirism a condus la eșec dramatic; studiază Four Quartets (1944) ca testament al întregii creații eliotiene. Autoarea a încercat să definească trăsăturile literaturii britanice după 1950, perioadă pe care o denumește The Desperado Age, considerând termenul „postmodernism” neconcludent. În British Literary Desperadoes at the Turn of the Millenium (1999) urmărește structurile narative
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
biserici de la Argeș, ajungând la concluzia că ea reprezintă un cântec povestitor despre ridicarea bisericii lui Hristos. Cercetătoarea susține că, așa cum se poate desprinde din Miorița, destinul reprezintă doar o virtualitate și el nu apare deloc ca destin implacabil. Motivul testamentului ciobanului există În toate variantele de baladă și colind. Ciobanul care dorește să afle ce-i rezervă viitorul lui, familiei și turmei sale, este un bun gospodar ce vrea ca existența să nu i se desfășoare la Întâmplare. Astfel, baladele
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Braunschweig, sugerându-i ferm acestuia din urmă să se convertească și să implore mila divină „cu cuvinte similare celor din Rugăciunea lui Manase“. Cel care a reușit în încercarea sa de a publica prima colecție de texte apocrife ale Vechiului Testament, a fost Johann Albert Fabricius. Culegerea conținea texte grecești și latine, fiind editată între anii 1722-1723. Fabricius, preluând termenul de „pseudoepigrafe“ din limbajul scriitorilor ecleziastici, la introdus și în colecția sa. Dorim să menționăm, că la acea dată nu fuseseră
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
descoperit întâmplător în Biblioteca Ambrosiana din Milano un manuscris sirian al cărții lui Baruch, ce va fi publicat în cadrul colecției sale Monumenta sacra et profana. În 1904 Edgar Hennecke publică prima traducere în limba germană a scrierilor apocrife ale Noului Testament, cu titlul Neutestamentaliche Apokryphen indeutcher Uebersetzung și, în același an, apare lucrarea Handbuch zu den Neutestamentlichen Apokryphen. în a doua jumătate a secolului al XX-lea, când au fost descoperite manuscrisele de la Qumran, ia naștere un curent științific al studierii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Cu toate că de-a lungul timpului au fost numite fie „apocrife“, „pseudo epigrafe“, „literatură extra canonică“ sau „literatură inter-testamentară“ și chiar dacă Biserica nu le-a acceptat în întregime, toate aceste scrieri ne oferă informații prețioase asupra perioadei între încheierea povestirilor Vechiului Testament și apariția Noului Testament. După această sumară prezentare a evoluției studiului literaturii apocrife de-a lungul secolelor, nu putem să nu remarcăm aplecarea cercetătorilor mai mult asupra lucrărilor apocrife cu un conținut religios și mult mai puțin asupra celor care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
timpului au fost numite fie „apocrife“, „pseudo epigrafe“, „literatură extra canonică“ sau „literatură inter-testamentară“ și chiar dacă Biserica nu le-a acceptat în întregime, toate aceste scrieri ne oferă informații prețioase asupra perioadei între încheierea povestirilor Vechiului Testament și apariția Noului Testament. După această sumară prezentare a evoluției studiului literaturii apocrife de-a lungul secolelor, nu putem să nu remarcăm aplecarea cercetătorilor mai mult asupra lucrărilor apocrife cu un conținut religios și mult mai puțin asupra celor care tratează problemele politice, relațiile
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ani și-a făcut prima apariție publică în Parlament. Așezat pe mai multe perne puse una peste alta - avea numai patru ani nu putea ajunge până la tăblia mesei- a solicitat o întrevedere cu avocații Parlamentului parizian, pentru a cere modificarea testamentului tatălui său. Cu o privire speriată și nesigură, privind țintă la regina mamă, a reușit să recite o frază repetată de zeci de ori înainte: „Domnilor, am venit să vă văd pentru a-mi exprima afecțiunea și bunăvoința pentru Parlamentul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
nepotul surorii sale vitrege și al lui Ludovic al XIV-lea. Regele Leopold I, împăratul Sfântului Imperiu Roman, a emis pretenții la succesiunea la tron, datorită originii habsburgice a lui Carol al II-lea. Ludovic al XIV-lea, pe baza testamentului regelui Spaniei, a intrat în posesia teritoriilor. Țările europene, mai exact Anglia, Portugalia și Olanda,asistând la o astfel de atitudine agresivă, au intrat în conflict de partea regelui Leopold. Pe fondul acestei crize externe, în Spania s-a declanșat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
n. n.). De asemenea, completăm și noi simbolistica numărului 12, adăugând că exista 12 luni întrun an, ziua are 12 ore, noaptea are 12 ore, exista 12 zodii, exista 12 triburi ale lui Israel, 12 frați ai lui Iosif. În Vechiul testament există 12 profeți: Hosea, Joel, Amos, Obadiah, Jonah, Micah, Nahum, Habakkuk, Zephaniah, Haggai, Zechariah și Malachi. În spațiul asiatic, la chemarea lui Buddha au răspuns 12 animale. în tradițiile precolumbiene, ceremonialul care marca trecerea într-un nou secol dura 12
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
artistului Constantin D. Stahi, scrisă de el însuși pe când era în etate de șaizeci și șase de ani, în Iași, în anul 1909", document important lăsat urmașilor, intuind parcă atitudinea posterității față de opera sa. La 73 de ani își scrie testamentul, împărțind bu- nurile între soție și fiica sa, Viorica Atanasiu. Reținem, de asemenea, ca semnificative dona- țiile pregătite cu grijă și făcute Pinacotecii din Iași, selecționând cele mai bune lucrări și aco- perind prin reprezentare întreaga arie tematică, în așa
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]