11,843 matches
-
nici un sens! ― De ce nu? replică Ash. ― Chestia asta-l paralizează pe Kane; îl bagă-n comă, apoi trudește ca un ocnaș să-l țină-n viață. (Indică ecranul.) M-am gândit că-l hrănește cumva. Postura și poziția animalului sunt tipice. Totuși, ne asigură instrumentele, face exact pe dos. Nu pricep nimic. Tot Dallas vorbi: ― În nici un caz, nu trebuia să o lăsăm pe Kane. Poate să practice pe el tot felul de tratamente, bune... sau rele. Suntem siguri de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
perioada școlii numite Culture and Personality. Despre ce este vorba ? La intersecția dintre antropologia culturală și psihanaliză, promotorii acestei școli erau foarte interesați de tot ce se întîmplă în frageda copilărie și tot ceea ce poate rezulta de aici pentru personalitatea „tipică” a unei societăți sau a alteia (influența lui Freud). Alăptatul și înțărcatul, înfășatul, tehnicile de purtare a copiilor, regulile de hrănire și controlul „nevoilor omenești”, toate acestea constituie strategii culturale prin care copiii sînt învățați să devină membri deplini - și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
să recupereze o perioadă de derută și stagnare și să relanseze țara pe piața politică și economică a lumii : Atenție, Bătrîna Doamnă se întoarce, mai tînără și în pas cu lumea ca niciodată ! - avertiza sloganul, cu o subtilă (auto-)ironie tipic britanică. Problema cu acest brand de țară care trebuie să promoveze un proiect de țară este că un asemenea proiect ar trebui să existe. Or, din cîte văd eu privind în țara noastră în ultimii ani, singurul proiect de viitor
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
dacă vrem să mai rămînem și ceea ce am fost. O asemenea construcție este, aminteam la început, și o probă de maturitate. Or, din acest punct de vedere, cred că suferim încă de un anumit adolescentism cultural și o ambivalență afectivă tipică acestei vîrste : nu mai vrem să fim ca părinții noștri, ba chiar îi urîm în secret, dar ne refugiem imediat la umbra lor imediat ce ne confruntăm cu o problemă sau apare vreo amenințare. Nimeni nu mai vrea să trăiască astăzi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
imposibilitatea de a interpreta Gn 2 fără a sesiza influența mitologiei mesopotamiene. Doar faptul de a descrie lumea de la început ca un „haos acvatic”, adică un univers complet acoperit de ape și scufundat în întuneric (cf. Gn 1,2), este tipic Mesopotamiei, câmpie traversată de două mari fluvii; nu tot așa este și pământul lui Israel unde „haosul de la început” este reprezentat mai degrabă ca un pământ deșertic și fără apă (cf. Gn 1,4b-5). Merită așadar să reinterpretăm textul în
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
cu o citadelă (un „bastion” sau un „castel”). Povestirea biblică se sprijină mai mult pe aceste amintiri, decât pe un eveniment particular, ușor de individualizat. Cu alte cuvinte, ca și în cazul potopului, povestirea turnului din Babel descrie un eveniment „tipic” și „emblematic”. Cetățile grandioase și impozante ale Mesopotamiei, prin construcțiile lor colosale, au exercitat o mare fascinație asupra israeliților care, cu siguranță, nu cunoșteau ceva asemănător. Această scurtă anecdotă „demitizează” cu ironie puterea babiloniană, totalitară și imperialistă, pentru a-i
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Dumnezeului părinților” (vezi Gn 26,24; 28,13; 31,53; 32,10; 46,1; Ex 3,6). Spre deosebire de divinitățile cananeenilor, legate de locuri și temple, Dumnezeul patriarhilor ar fi atașat în special de persoane. Acest fel de religie ar fi tipic nomazilor. Teoria a fost însă contestată. Textele biblice și paralelismele extrabiblice sunt recente. Cât privește textele biblice, scopul lor este întâi de toate să dovedească continuitatea dintre Dumnezeul celor trei patriarhi și Dumnezeul exodului. Aceste texte sunt în mare parte
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
pentru a crea o legătură teologică și literară între diferitele părți ale Pentateuhului actual. Totuși, nu este posibil să obținem prea multe elemente despre o formă posibilă a religiei antice caracteristice patriarhilor. Unele studii recente vor să demonstreze că religia tipică a patriarhilor nu se situează tocmai într-o epocă definită a istoriei lui Israel. Ar fi vorba mai degrabă de o religie particulară, cea a familiei extinse. În câteva cuvinte, religia familiei este mai mult personală și mai puțin anonimă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
și ale moralei. Din punct de vedere istoric, înseamnă așadar că religia patriarhilor a existat sub diferite forme în timpul întregii istorii a lui Israel pentru că nu este religia unei epoci, ci mai degrabă a familiei extinse ca atare, o instituție tipică pentru întreaga antichitate și nu numai. 4. Lumea nomazilor și istoria Mai rămâne o dificultate de fond cu privire la patriarhi. Felul lor de a trăi e cel al nomazilor sau seminomazilor care se mută cu turmele lor în căutare de pășuni
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Khum-otep, mormânt care se găsește la Beni-Hasan. Datează din jurul anului 1830 î.C. Guvernatorul este personajul de statură mare din partea dreaptă a picturii. Conform canoanelor picturii egiptene, mărimea personajului este proporțională cu importanța sa. Și îmbrăcămintea albă, puțin diafană, este tipică personajelor aristocrației. Grupul de semiți (probabil amoriți) este precedat de doi servitori egipteni care poartă haine albe și sunt și ei puțin mai înalți decât asiaticii. Inscripția care se găsește în partea de sus explică scena: „Sosirea fardului negru pentru
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Abraham se întoarce la Haran pentru a găsi o soție pentru Isaac este un text tardiv. Textul utilizează apelativul divin „Dumnezeul cerului” (24,7) pe care îl regăsim în edictul lui Cirus (2Cr 36,23; Esd 1,2). Expresia este tipică limbajului din epoca persană. Și Iacob este prezentat ca model al israeliților care au mers în exil și apoi s-au întors acasă. Călătoria lui Iacob este o prefigurare a „odiseii” celor exilați. De exemplu, când patriarhul trebuie să meargă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
fi transportate și utilizate la construcții. Sclavul care verifică cu un instrument dacă zidul este drept este un asiatic pentru că poartă barba caracteristică. Ceilalți doi sclavi sunt și ei foarte probabil asiatici. Tenul lor este mai alb, forma nasului este tipică sau poartă barbă. Supraveghetorii sunt prevăzuți cu toiag sau cu bici. Partea inferioară reprezintă un fel de construcție, mai sofisticată, cu un plan înclinat. Este construită cu piatră șlefuită, cărămidă și probabil un tip special de mortar. Sunt cunoscute cetățile
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
astăzi putem „explica” în acest mod destul de simplu plăgile Egiptului. În sfârșit, trebuie să notăm că autorul biblic a reușit să ambienteze destul de bine povestirea sa în lumea egipteană. După cum am afirmat, toate plăgile sunt fenomene cunoscute în Egipt și tipice acestei țări. Iar când un fenomen este rar, ca în cazul grindinei, autorul îl subliniază în mod expres. V. Ieșirea din Egipt și trecerea mării (Ex 13-15) 1. Papirusul Anastasi V și alte documente Nici în cazul ieșirii din Egipt
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
în jurul Mării Egee. Probabil, filistenii despre care vorbește Biblia fac parte din această undă de invazii. S-au stabilit lângă mare și controlau, conform Bibliei, mai ales câmpia de coastă. Arheologia a confirmat prezența lor. Filistenii se disting prin ceramica lor tipică. Concluzie Pentru o cunoaștere exactă a instalării lui Israel în țara Canaanului, povestirea biblică despre Iosue și judecători este în ansamblu mai puțin utilă decât datele furnizate de arheologie. Acest bilanț este negativ doar la prima vedere. Fără îndoială Biblia
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
inferioare, situate în preajma unghiului intern al ochiului tind să invadeze structurile cantusului intern și orbita. Eradicarea tumorii fiind foarte importantă. Examenul clinic la pacienții tratați anterior constată fine vase telangiectazice; ganglionii cresc lent în volum, putând prezenta o ulcerație centrală. Tipică este extinderea ulcerației, prezentând perle epiteliale și burelet marginal, constituind cel mai comun tip de leziune [59]. Tumora bazocelulară pigmentată, diferă de tumorile neulcerate doar prin pimentarea sa brună, neobișnuită [61]. Morphea-like sau carcinomul bazocelular fibrozant se prezintă ca o
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
360.383; 5.518.531). În cele mai multe cazuri, se refuza înmormântarea, fie din cauza răzvrătirilor deschise sau a conflictelor armate, fie din cauza tulburărilor în masă și anarhiei. Despre niciunul dintre aceste cazuri nu se poate spune că a fost normal sau tipic în timpul administrării romane pe timp de pace. Aceste situații erau excepționale și presupuneau terorizarea populației civile, sau încercări disperate pentru a obține sau relua controlul. Diferența majoră dintre răstignirea iudaică și cea aplicată ulterior de romani este că la iudei
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
noapte: apare după apusul soarelui. În realitate, problema nu constă în alegerea uneia dintre cele două poziții, dat fiind faptul că ele nu se exclud. Dacă filosofia este o activitate legată de criză, ea poate să însoțească cele două vârste tipice ale crizei, care sunt adolescența și maturitatea târzie. Importantă este înțelegerea raportului dintre maturitate și filosofie. În ciuda aparențelor, nu este vorba nici măcar de o chestiune ce ține de vârsta evolutivă și de dinamica antropologică, ci de însuși conceptul de criză
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
a existenței. E mai mult decât un timp fizic; e o condiție morală. Înfrângerea sugestiilor amorului propriu și ale simpatiei, înțelepciunea ca rod al experienței, ce nu trebuie să fie atât lungă, cât mai ales intens trăită, desemnează o realitate tipic morală. Conotațiile temporale sunt cu siguranță unul dintre elemente, însă acesta nu este nici singurul și nici cel mai important. Kierkegaard leagă filosofia de exercițiul îndoielii. Între acea «fisură» de care s-a vorbit mai sus și «exercițiul îndoielii» există
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
comune sau ale sistematizărilor conceptuale exhaustive, o îndoială pusă în mișcare de înțelepciunea, superioară sugestiilor, și de luciditatea tare. Aceasta cere o forță interioară, un echilibru și o detașare prin implicare; o libertate spirituală exprimată prin angajare și atitudine, caracteristici tipice unei depline maturizări, unei umanități specifice vârstei mature, dar care se poate manifesta și la alte vârste, desigur, cu anumite limite și în forme parțial diferite. Îndoială, interogație și cercetare, trei termeni ce descriu, în ordinea lor, o succesiune de
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
specificului întrebării filosofice. Și totuși, aprofundând aceste problematici ne dăm seama că orice soluție poate să reapară sub forma unei probleme. Întrebărilor solicitate de experiența existențială li se pot da răspunsuri diferite, de pe planuri disciplinare diferite. Care este, atunci, planul tipic filosofiei? De exemplu, când încercăm să stabilim limitele filosofiei cu religia, sau ale artei cu politica, certitudinea clasificărilor are de pierdut. Filosofia, așa cum a spus Socrate, pare să fie inclasificabilă. Putem încerca totuși o clarificare în acest sens, spunând că
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
pe un dincolo de granița cunoașterii și eficacitatea acțiunii. Proptită de ce anume? De o ulterioritate aflată dincolo de limitele cunoașterii riguroase și ale disciplinei datoriei, și deci în spațiul viu al experienței religioase. Răspunsul, când este pozitiv și complet, este un răspuns tipic religios, privește credința, este eterogen întrebării filosofice: ce îmi este permis să sper?, un răspuns autentic filosofic și emblematic pentru condiția umană, asumată într-o stare și mai profundă decât cea explicată de cele două întrebări precedente. În întrebarea despre
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
configura. Despre modalitatea de răspuns prin rămânerea în întrebare, am vorbit deja și se va vorbi și mai înainte, acum ne oprim însă la alte două forme de răspuns: răspunsul metafizic abstract, adică răspunsul eterogen întrebării. Metafizica abstractă este răspunsul tipic pe care gândirea clasică greacă îl dă întrebărilor provenite din mirarea originară. Ea definește câteva structuri de bază ale concepției pe care omul o are despre lume, indicându-i totodată orientările fundamentale. Este un răspuns adevărat, și totuși parțial, întrucât
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
sunt coextensive ariei definite de interogație, întrucât se prezintă ca răspuns global, soluționare deplină a interogației. Pe primul dintre răspunsuri l-am numit răspuns ideologic, incluzând în această expresie o judecată deja avansată și în paginile capitolului precedent; este răspunsul tipic marilor metafizici ale epocii iluministe și ale epocii romantice. Spinoza și Hegel sunt autorii reprezentativi ai acestui tip de răspuns. Filosofiile lor sunt atât de atotcuprinzătoare încât depășesc, după părerea noastră, condițiile cunoașterii umane, și care, tocmai pentru faptul că
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
de vedere istoric au fost elaborate, s-au putut concilia și conecta în mod armonios, contribuind astfel la împlinirea unui ideal teoretic și la edificarea cea mai măreață a civilizații grecești. O altă formă clasică de activitate teoretică este cea tipică idealismului transcendental. Teoreticitatea greacă și cea idealist-transcendentală se deosebesc prin obiectul diferit al mirării, și deci prin forma diferită în care este clarificată mirarea. Acțiunea teoretică greacă urmărea dominarea realului, a fragmentarului, a frugalului, realități întâlnite în lumea obiectivă, în
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
și ființă, teoria adevărului global și definitiv. Din punctul de vedere al perspectivei propuse în primul capitol, adică din punctul de vedere al unei filosofii care întreabă și se întreabă, afirmarea unor rezultate definitive înseamnă ideologie, mistificare elaborată cu instrumente tipice discursului persuasiv, concluzie teoretică dedusă din premise false. O mare parte a gândirii contemporane împărtășește acest punct de vedere. Filosofia se află așadar astăzi într-o ciudată și neliniștită condiție: nu poate renunța la punerea întrebării globale cu privire la realitate și
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]