4,979 matches
-
național legionar au contribuit intelectualii încadrați în Legiune prin articole în ziarul Cuvântul, publicația oficială a Mișcării legionare: Vladimir Dumitrescu, Horațiu Comaniciu, Constantin Noica, Emil Cioran, Petre P.Panaitescu, Traian Brăileanu vor publica articole în care se precizează distinct ideologia totalitară a „noului regim”. Prefecții de județe și majoritatea primarilor au fost numiți dintre aderenții la Legiune. Ion Antonescu vedea funcționarea noului regim posibilă prin împărțirea și delimitarea clară a răspunderilor: politicul aparține Mișcării legionare, guvernul are răspundere și libertatea totală
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mai clar conflictul dintre Antonescu și Horia Sima cu privire la modul în care trebuia orientat noul regim. La 16 octombrie 1940, Horia Sima adresa o scrisoare lui Ion Antonescu în care preciza că: „regimul legionar cere guvernare în spirit legionar, guvernare totalitară. Guvernare totalitară înseamnă monopolul politic al unei mișcări, aceea care a biruit, exclusivitate dacă voiți; așa e în Italia, așa e în Germania. În România legionară nu mai există loc pentru nici un alt partid, pentru că acest lucru e un atribut
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
conflictul dintre Antonescu și Horia Sima cu privire la modul în care trebuia orientat noul regim. La 16 octombrie 1940, Horia Sima adresa o scrisoare lui Ion Antonescu în care preciza că: „regimul legionar cere guvernare în spirit legionar, guvernare totalitară. Guvernare totalitară înseamnă monopolul politic al unei mișcări, aceea care a biruit, exclusivitate dacă voiți; așa e în Italia, așa e în Germania. În România legionară nu mai există loc pentru nici un alt partid, pentru că acest lucru e un atribut fundamental al
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
monopolul politic al unei mișcări, aceea care a biruit, exclusivitate dacă voiți; așa e în Italia, așa e în Germania. În România legionară nu mai există loc pentru nici un alt partid, pentru că acest lucru e un atribut fundamental al statelor totalitare. Horia Sima dorea un stat totalitar, atât pe plan economic, cât și politic. Era interesat în problema puterii politice, el dorea lichidarea oricărei instituții, grupări politice, sau structuri ale statului care s-ar fi opus unei conduceri totalitare legionare. Intransigența
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
care a biruit, exclusivitate dacă voiți; așa e în Italia, așa e în Germania. În România legionară nu mai există loc pentru nici un alt partid, pentru că acest lucru e un atribut fundamental al statelor totalitare. Horia Sima dorea un stat totalitar, atât pe plan economic, cât și politic. Era interesat în problema puterii politice, el dorea lichidarea oricărei instituții, grupări politice, sau structuri ale statului care s-ar fi opus unei conduceri totalitare legionare. Intransigența politică și ideologică a șefului mișcării
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
al statelor totalitare. Horia Sima dorea un stat totalitar, atât pe plan economic, cât și politic. Era interesat în problema puterii politice, el dorea lichidarea oricărei instituții, grupări politice, sau structuri ale statului care s-ar fi opus unei conduceri totalitare legionare. Intransigența politică și ideologică a șefului mișcării legionare era determinată de prezența lui Ion Antonescu, cel care a considerat că maniera conservator autoritară, fără intervenția unei grupări revoluționare în problemele esențiale ale statului era singura cale posibilă, pentru că se
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
statului nu înțelegea să se conformeze conducerii duale ale statului. Autoritarismul său de cazarmă trebuia să excludă colaborarea cu legionarii. Nemulțumirea și ostilitatea lui față de simultaneitatea a două autorități centrale, din care una evolua în mod rapid spre o formulă totalitară, erau bine precizate în replica lui Ion Antonescu, la scrisoarea lui Sima din 28 octombrie 1940, dacă sunt două poliții în stat, două justiții, două concepții și două conduceri politice și economice, dacă toți se amestecă, dacă toți ordonă și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a poliției, condusă de Al.Ghica și Poliția de siguranță condusă de Constantin Maimuca. Conducătorii acestor instituții erau în conflicte puternice. Acțiunile cu caracter politic erau completate cu măsuri de mobilizare propagandistică menite să reconfirme atașamentul Mișcării legionare la puterile totalitare fasciste, dar mai ales să determine intervenția trupelor germane de partea mișcării legionare împotriva lui Antonescu. Au fost convocate pe 19 ianuarie 1941 o serie de întruniri în majoritatea orașelor din țară pentru susținerea de conferințe cu tema „Lupta Germaniei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
spectru politic în România interbelică, Editura paideia, București, 2006. Veiga, Francisco, Istoria Gărzii de Fier 1919 1941. Mistica ultranaționalismului, traducere de Marian Ștefănescu, ediția a 2-a, Editura Humanitas, București, 1989. Zaharia, Gh., Fătu, Mihai, România în regimurile fasciste și totalitare din Europa, II, București, 1980. III. Lucrări speciale Ancel, Jean, Contribuții la istoria României. Problema evreiască 1933 1944, vol.I și II, traducere din limba ebraică de Carol Bines, Editura Hasefer, București, 2001 și 2003.; Ancel, Jean, Preludiu la asasinat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cu secțiunea noastră de asistență socială”, care nici măcar nu fusese „activizată” potrivit recunoașterii scrise a lui Terdiman. ș. Alt responsabil, aceleași probleme Potrivit raportului de activitate, Terdiman fusese demis prin...avansare, așa cum se obișnuia și se va obișnui În sistemul totalitar comunist, fiind aruncat direct În confortabilul fotoliu de ștab al organizației județene a CDE, secțiunea „de masse”. În locul său, a intrat Gutman Iancu care se molipsise de la predecesor lamentările lacrimogene asupra neputinței de a organiza ca lumea comunismul evreiesc hușean
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
politic al oamenilor acelor timpuri, grija lor cea mai mare și serioasă fiind asigurarea celor necesare traiului, or, asemenea „trivialități” nu puteau să apară În presa comunistă „serioasă”, așa cum și-o Închipuiau ștabii din conducerea partidului comunist și a statului totalitar. Iată de ce se supărase Radu Costache: „În pagina a II-a a ziarului Rulmentul nr.144 din 15 noiembrie a.c. (1963, deci publicația era bilunară n.n.), În cuvîntul unui participant la discuție În jurul dării de seamă (T. Bizim) era formulată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
am cercetat cu minuțiozitate, suntem În măsură de a dezvălui marelui public ce anume voiau să apară pe piață și ce nu voiau, ștabii de partid și de stat de la București. Trebuie spus că regimul comunist, ca orice alt regim totalitar, avea tot interesul să ascundă adevăruri jenante și să arunce În ochii și urechile cetățenilor ceea ce Îi convenea. Spre exemplu, Hitler a trimis numeroase expediții În Tibet pentru a găsi originea ariană a nemților. Stalin decretase de unul singur apariția
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
obișnuită>>”. Ai? Parcă suna mai patriotic și mai disprețuitor față de ticăloșitul sistem capitalist, chiar dacă-l atinge de nevoie și printre rânduri pe ici, pe acolo, nu-i așa, stimați tovi? Pășind și pe poarta tipografiei de câteva ori, paznicul ideologiei totalitare de extrema stângă găsise unele mici abateri și pe aici, de pildă: „La comanda nr.358 s-a modificat antetul certificatelor de naștere și În loc de Republica Populară Romînă s-a scris Republica Socialistă România și la comanda nr.448, În loc de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din cadrul Prefecturii județului condusă În acel timp de preotul Neculai Sârbu, și apoi ca pretor al Plășii Vaslui. Păzirea unui secret de stat uneori vizibil pentru toată lumea era una din formele de introducere a psihozei În masă, specifică numai regimurilor totalitare, dictatoriale, discreționare, așa cum ne „omeniseră” și pe noi rușii și cozile lor de topor autohtone. Spre exemplu, colectivul din Vaslui format din Andrei Ion și Zamfirescu Ion a trimis Bucureștiului, adică Direcției instructajului și controlului din cadrul DGPT, la data
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cum și cînd se efectuează controlul la vămile pentru turiști (În cazul nostru Albița)”. a.z. Ce nu se putea vedea la televizor și asculta la radio Cele două importante mijloace de informare În masă au fost considerate de regimul totalitar comunist din România ca fiind de o importanță colosală pentru aruncarea În eter a auto-laudelor, minciunilor, promisiunilor și virulentelor critici aduse lumii occidentale, cea de dincolo de „cortina de fier”, unde oamenilor de rând le era strict interzis accesul, lor rămânându
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ale ziarului Vremea nouă, din perioada 23 februarie 1968 (data apariției primului număr) pînă pe 31 august 1968”. Șpalturile „Rulmentului” fuseseră În număr de 12 și cuprinseseră perioada 1 martie - 31 august 1968. Pumnul băgat În gura presei costa statul totalitar comunist, și Încă foarte mulți bani, adunați la bugetul Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor din munca noilor sclavi de prin fabrici și uzine precum și de pe roditoarele câmpuri socialiste, cu producția angajată În mare parte la export. Culmea supremei birocrații
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
talentelor artistice și literare, a pasiunii elevilor pentru cunoașterea temeinică a culturii românești” (Ceea ce era excelent!). Aici, trebuie să se Înțeleagă că nu era vorba despre toată cultura și literatura română ci numai de cea agreată, punctual, de sistemul totalitar de atunci (Ceea ce era foarte rău!). d.v. Partidul poa’ să intervină oricînd În conținuturi! Politicii unice din acele vremuri (dar și de mai târziu) i se rezervase, pudic, punctul 3 și nu știm de ce, dacă luăm În calcul importanța uriașă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
adresa securității vasluiene. Ce remarcaseră gardienii ieșeni? Aceeași veche poveste: „...a fost semnalat cu manifestări dușmănoase precum și cu intenții de evaziune (evadare, greu de crezut, n.n.)”. Considerându-l, cel mai veridic, un mare dușman al societății (de fapt, al regimului totalitar comunist!) Ioan Toma propusese șefului „...folosirea de mijloace speciale de tip A.S.T.” care, probabil, erau scule de ascultare de tipul microfoanelor minuscule care puteau fi plantate oriunde. Chiar și În Constituția României de atunci era garantată inviolabilitatea persoanei și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
organizarea flagrantului pentru dare de mită (pe care l-a Înscenat tot securitatea În colaborare cu un milițian fără Dumnezeu și conștiință!, n.n.)”. Rezultatul nu putea fi altul decât arestarea și aruncarea În ocnă a oponentului anticomunist, Într-un regim totalitar În care se cerea respectarea legilor de către toată suflarea românească, cu excepția Securității, care putea face absolut tot ce voia, inclusiv să se șteargă la fund cu Constituția țării! Căpitanul Cojocaru Vasile a răsuflat ușurat atunci când a scris și următoarele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
întotdeauna, de la Moscova 1. "RESCRIEREA PERMANENTĂ" A PROPRIEI BIOGRAFII REFLEXUL LIDERILOR COMUNIȘTI ÎN CĂUTARE DE LEGITIMITATE POLITICĂ Biografiile liderilor comuniști ai secolului XX ilustrează, probabil, cel mai bine acel fenomen straniu de continuă rescriere a istoriei, specific societăților de tip totalitar, fenomen descris cu acuitate de George Orwell în românul "1984". Adaptarea permanentă a trecutului la linia partidului din prezent, operațiune întreprinsă de funcționarii umbrelor, dintr-un suprarealist minister al adevărului orwellian, a avut, între altele, și acea consecință absurdă, trăită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
științifică și militară aflată la putere în SUA de peste jumătate de secol, cu enorme influențe și ramificații în lumea întreagă. Or, pentru a reunifica Germania, apoi Europa, pentru construirea unei Case Comune Europene era necesar că, mai întâi, vechile regimuri totalitare, comuniste, din estul Europei să fie răsturnate. Sarcina răsturnării acestor regimuri a fost încredințată, în chip firesc, profesioniștilor serviciilor secrete din est și din vest, specializați în tehnică loviturii de stat și a manipulării în masă. Calea urmată a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
a politicii de perestroika), dispusese, subit, că trupele de grăniceri (17.000 de militari) să treacă în subordinea Mimsterului de Interne. La 1 decembrie '89, la o ședință a CEPEX, Ceaușescu își criticase aspru clica de potentanti. După căderea regimurilor totalitare din Europa de Est, cu complicitatea vizibilă a Moscovei, potentantii lui Ceaușescu înțelegeau însă perfect că jocurile erau făcute între Gorbaciov și Occident, și că zilele lui Ceaușescu erau numărate. Pe 17 decembrie, la un CEPEX de criză, Ceaușescu anunță: Știm deja
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
de cea mai corozivă și disperată satiră (Mircea Iorgulescu). Avem în Nicolae Manolescu din Istoria critică a literaturii române poate pe cel mai decis inamic al suprainterpretării operei sau a interpre- tării ei excesive în cheia absurdismului ionescian în context totalitar. Istoricul literar distinge cu subtilitate între actualitatea lui Caragiale, „replică târzie a celor care au pariat pe perimarea fondului comediilor și Momentelor” și actualizarea lui Caragiale care are în vedere o lectură excesivă, o lectură care tratează opera ca pe
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
interpretare și nu numai, prefigurând „despărțirea de Caragiale” prin a-l reda literaturii, dimensiunii exclusiv estetice, dar și culturii din care provine. În acest sens, avem un minunat eseu al Monicăi Lovinescu care vizează reîntoarcerea la Caragiale de dinainte de experiența totalitară, un Caragiale citit în litera lui, în contextul care l-a generat. În acest sens, Alexandru Dragomir propune într-o excelentă lectură a operei recuperarea prin caragia- lism a provincialismului și implicit a periferiei noastre balcanice ca o formă superioară
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
care deplasează întrebarea către un alt orizont interpretativ. „Cum arată Caragiale, contemporanul nos- tru ? De fapt, întrebarea ar trebui să fie alta. Cum reușește el să fie, în orice epocă din istorie, contemporanul nostru, în belle époque și în epoca totalitară, și chiar azi ? Cu o ex cep- ție - și aici e paradoxul omului și a operei lui Caragiale : a fost cel mai puțin contemporan cu oamenii secolului 19, mai precis cu spiritul secolului la jumătatea căruia se născuse.” Deplasarea de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]