5,827 matches
-
și alte surse ale controversei, pe lângă diferențele de opinii, concepte, programe politice etc. Așa cum s-a remarcat și în alte numeroase articole, și în paragraful introductiv al acestui articol se fac referiri la ziarul Românul. Astfel, încă din incipit se trasează liniile în care se derulează subiectul articolului: Românul a contractat năravul de a ne atribui articole pe cari nu noi le-am scris, ci le-am reprodus din alte ziare, și de-a polemiza apoi cu Timpul, combătând ca ale
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
pe care a manifestat-o față de centru din perspectiva regionalismului au dus la teoretizarea așa-numitului "contracâmp" al scriitorilor de provincie 50. Privind de cealaltă parte a baricadei, ancheta literară desfășurată în 1938 în paginile revistei Noua gazetă de Vest trasează percepția centrului față de cărturarul de la margine. Demersul intitulat "Provincia în cadrul culturii române" dezbate, pe de o parte, exodul intelectualilor din provincie către capitală, iar pe de altă parte, rolul și activitatea grupărilor literare locale. Profilul intelectualului din provincie se distinge
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
bucovinene 132: se interzice vizionarea spectacolelor prohabsburgice; se introduce sărbătorirea zilei Unirii Principatelor; se demontează inscripțiile germane și se interzic formularele cu antet austro-ungar; limba franceză devine materie obligatorie. Pe lângă astfel de măsuri practice, amintim consecințele generate de procesul românizării, trasate într-un capitol anterior. 3.3.9 Liceul "Ștefan cel Mare", Suceava Cea mai importantă instituție de învățământ din Suceava, Liceul "Ștefan cel Mare", a întreținut dezideratele naționale într-un mediu profund multietnic, înscriindu-se în conștiința locuitorilor cu meritul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
atunci, profesorul Emanoil Isopescu, mărturisea în paginile anuarului publicat cu acest prilej că aniversarea jubiliară pentru "noi", românii, va fi abia în 1935, când se vor fi împlinit 25 de ani de la crearea secției româno-germane. În același spirit naționalist, directorul trasează principalele aspecte ale învățământului din Bucovina în timpul stăpânirii austriece, deplângând procesul de desnaționalizare a românilor 150. Iată deci, că la 15 august 1871, se aprobă prin decret imperial înființarea unui gimnaziu de stat la Rădăuți, cu predare în limba germană
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și sportive. 3.3.15 Liceul de băieți "Dragoș-Vodă", Câmpulung Moldovenesc În localitatea învecinată, la Câmpulung Moldovenesc, tinerii frecventau Liceul de băieți "Dragoș-Vodă". Discursul directorului ținut la 18 iunie 1933, cu ocazia jubileului a 25 de ani de la înființarea școlii, trasează momente importante din istoria liceului. Creația acestui lăcaș de învățământ se datorează locuitorilor din zonă, sprijiniți de deputații români din Parlamentul austriac și de contele Bellegarde, care obțin în 1907 aprobarea construirii unui gimnaziu de stat cu limbă de predare
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
incluzând elevi înscriși în fiecare din clasele liceului, materialele au fost mai bogate, grupul fiind analizat pe mai multe criterii. Nu au putut fi accesate date pentru toți elevii sau pentru toți anii, dar pe baza celor existente se pot trasa principalele tendințe 186. În județele nord-moldovenești din Vechiul Regat, datele ce redau confesiunea elevilor indică la toate liceele o pondere majoritară a ortodocșilor, cu o medie de 62%, reflectând, de altfel, structura confesională a zonei 187. Elevii aparținând confesiunii mozaice
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de explorarea localului, avangardiștii înscriindu-se în "lupta" pentru demontarea canoanelor literare, și nu în promovarea unui specific al provinciei. Capitolul V PRODUCȚIE INTELECTUALĂ NORD-MOLDOVENEASCĂ. INDEXARE A INTELECTUALILOR CU CONTRIBUȚIE SCRISĂ În secțiunea anterioară discutam despre identitatea intelectualului provinciei și trasam câteva coordonate generice ale năzuințelor, dar și ale structurii sale psihice. Demersul devine însă mult mai complicat atunci când acești intelectuali trebuie identificați, individualizați în mod concret. Înaintea catalogării intelectualilor cu contribuție scrisă din spațiul nord-moldovenesc am întâmpinat câteva dileme pe
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Past: Groundwork for a Spatial Theory of History", în Rethinking History, 11, nr. 4, 2007, p. 465. 3 Catherine Nash, "Local Histories in Northern Ireland", în History Workshop Journal, nr. 60, 2005, p. 47. 4 Enciclopedia României publicată în 1938 trasează, în volumul II, următoarele granițe pentru Moldova: din Carpații răsăriteni, până la Nistru, Marea Neagră, Dunăre, Siret și Milcov. Istoria a despărțit însă stepa din sud - Basarabia - și colțul din nord-vest - Bucovina. Singura "diviziune" firească a Moldovei ar fi în Țara de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Începutul secolului XX și implicit, către preconcepțiile asociate noțiunii . Avantajul de a nu numi A numi un lucru presupune identificarea unei sume minime de caracteristici care să-l descrie, dar și limitele care Îl definesc. Limitele sunt de cele mai multe ori trasate de cunoșterea noastră asupra obiectului. Existența lor este esențială pentru ca obiectul să fie Înțeles, să capete sens. Totuși, limitele reale ale obiectului numit nu sunt Întotdeauna aceleași cu cele percepute, iar acest fapt se datorează nivelului de cunoaștere a subiectului
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
au produs În punctele ce permiteau modificări, nu În esența ornamentului. Definiția de mai sus nu evidențiază această esență. Comparând stilurile ornamentale de până la Modernism cu ornamentul apărut În ultimii ani, remarcăm că cele dintâi, deși prin diferențele dintre ele trasează granițele Între stilurile clasice, sunt similare ca structură. Este evident că Între acestea și ornamentul contemporan există o ruptură, iar modul de relaționare cu clădirea al fiecărui tip de ornament ilustrează cel mai bine În ce constă ea. Pornind de la
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
marchează limitele În desfășurarea pe orizontală și verticală, Îi gradează Înălțarea de la pământ către cer, Îi amplifică sau diminuează percepția eforturilor gravitaționale, evidențiază punctele relevante pentru geometria clădirii - axe, margini, zone de ruptură, devine dens În punctele de perforație interior-exterior, trasând și păzind granița dintre Înăuntru și afară, marcând praguri. Prin folosirea simbolurilor, ornamentul tetradic trimite către practici, rânduieli și ierarhii sociale sau face simțită prezența divinității. Așadar, ornamentul tetradic descrie structura unei lumi circumscrise, definită de limite, de praguri și
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
Luckmann 1966: 39) Dar realitatea vieții cotidiene nu acoperă complet noțiunea de realitate. Componente virtuale de origine subiectivă ajung, prin mecanisme de obiectivare, să formeze o platformă comună de Înțelesuri, accesibile tuturor membrilor unei comunități și amplifică astfel semnificativ granițele trasate de realitatea cotidiană: „ Expresivitatea umană este capabilă de obiectivare, adică să se manifeste prin produse ale activității umane care devin apoi accesibile atât producătorilor lor, cât și altor semeni, ca elemente ale unei lumi comune.― (Berger / Luckmann 1966: 54) Unul
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
de o coerență clasică. Armonia elină a personalității se regăsea în scrieri de o exemplară stringență a demonstrației și de o arhitectură luminoasă, inconfundabilă. G. Călinescu impunea în peisajul literar interbelic trăsăturile unei personalități baroce, tumultuoase, proteice, copleșitoare, capabilă să traseze coordonate noi interpretării literaturii române de la origini până în prezent, aplicând pretutindeni criteriul estetic, modificând energic imaginile consacrate ale unor mari scriitori. După G. Călinescu literatura română s-a citit altfel decât înainte. Critica foiletonistică a autorului Principiilor de estetică, ocazională
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
constrângătoră, oferă imaginea aceleiași pendulări rodnice între diversele moduri de înțelegere repudiate teoretic." Și Grigurcu exemplifică (prin citate copioaseă: Vladimir Streinu ne previne asupra pericolului interpretărilor critice psihologizante. Or, comentând Remember și Craii de Curtea Veche de Mateiu I. Caragiale, trasează prozatorului "un portret adânc făcut din incizii psihologice"; promotorul criticii estetice introduce în comentariu criteriul istoric (scriind despre Constant Tonegaruă. În al doilea rând, Grigurcu năzuiește spre identificarea nucleului individualizant al criticii lui Vladimir Streinu: "Instrumentul de expresie cel mai
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Tot În legătură cu abilitățile copiilor de a se exprima grafic și cu relația cu realitatea reprezentată, G. H. Luquet identifică următoarele etape ale dezvoltării: - desenul involuntar: la vârste foarte mici, copilul nu are intenția de a reproduce imaginea unui obiect, ci trasează diverse linii; la un moment dat Însă, apare intenția de reproducere a acestei imagini prin observarea și imitarea desenului adulților din cărțile ilustrate; - desenul intențional: În această fază, desenul este mai dezvoltat, cu intenții „realiste―, dar Încă cu incapacitate de
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
trebuie neapărat considerat ca fiind o polemică. Peter Laslett a argumentat că tratatul îl viza pe Filmer, pentru că numai așa se explică succesul de care s-a bucurat. În ceea ce ne privește, urmând o linie de interpretare care a fost trasată de Leo Strauss și continuată de C.B. Macpherson, credem că Al doilea tratat îl viza pe omul liber al societății moderne, care s-a regăsit și se mai regăsește încă în scrierea lui Locke 59. Au existat autori care au
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Penn State University Press, University Park, 2007. În studiul său din volumul amintit, Gordon Schochet a explicat: "Întrucât cele Două tratate au vizat conceptual doctrinele lui Sir Robert Filmer, a mare parte din structura argumentului lui Locke a urmat căile trasate de Filmer". Gordon Schochet, "Models of Politics and the Place of Women in Locke's Political Thought", în Hirschmann și McClure (eds.), Feminist Interpretations of John Locke, p. 133. 1 Locke, Al doilea tratat, § 212, p. 187. Cf. Hobbes, Leviathan
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Political Obligation: A Critical Analysis of Liberal Theory, University of California Press, Berkeley, 1985, p. 77. 113 Locke, Al doilea tratat, § 242, p. 206. 114 Ibidem, § 243, p. 206. 115 O perspectivă originală asupra problemei obligației la Locke a fost trasată recent de către Michael Davis. Davis a propus o lectură morală în locul celei obișnuite, politice, plecând de la o sugestie a lui Laslett care spunea că nu este potrivită, pentru Locke, eticheta de filosof al politicului. Vezi Michael Davis, "Locke on consent
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
stabilea, căci, uneori, o recunoaște chiar el, îndreptarul său "întrece realitatea". Grupul de tineri în numele căruia își luase curajul civic și intelectual de a vorbi nu avea, în acel moment, o legitimare axiologică. Din perspectiva unei virilități creatoare încă virtuală, Eliade trasa "linii de orientare" pe o viitoare hartă sufletească a unei grupări culturale și resemnifica, prin accente îngroșat pozitive, termenul de diletant, augmentat în fapt printr-un așa-numit nou diletantism, după cum erau puse sub lupa anamnezei, cu concluzii quasiultimative, figura
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
România comunistă 37. Femeia a fost reprezentată în perioada interbelică în cadrul discursului ideologic al partidelor comuniste într-o manieră pasivă, doar ca subiect al opresiunii capitaliste și nu ca un participant activ la transformarea societății 38. În acord cu sarcinile trasate de către Internaționala Comunistă, Partidul Comunist din România a fondat mai multe organizații feministe, care nu s-au dovedit însă viabile, astfel încât mai târziu nici istoricii partidului nu au găsit nimic relevant în activitatea lor39. 3. Condiția femeii în România comunistă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
corelație cu standardul masculin dominant de normare a vieții sociale și profesionale și cu delimitarea rigidă și asimetrică între sfera vieții publice și sfera vieții private, respectiv tipurile de munci asociate acestora. Mecanismele socializării de gen diferențiate, care ierarhizează și trasează frontiere ferme între cele două genuri, prescriind ceea ce trebuie să fie și ceea ce trebuie să facă fiecare gen social, construiește și legitimează raporturi sociale asimetrice și inegale între cele două sexe, creând astfel premise socio-culturale pentru comportamente și atitudini de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
nucleul interpretării logice a mecanicii cuantice este următoarea propoziție: geometrie = logică teoria generală a relativității mecanică cuantică Există, însă, argumente pentru ideea că adevărurile matematicii nu "întâlnesc tribunalul experienței" atunci când este confirmată sau infirmată o teorie științifică. Plecând de la distincția trasată de Reichenbach între două înțelesuri ale "a priori-ului", prefigurate în concepția kantiană, dar luate de Kant împreună, (a. necesar și nerevizuibil fixat pentru totdeauna; și b. constitutiv pentru conceptul obiectului), Michael Friedman argumentează că putem salva înțelegerea caracteristică lui
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
despre adevărata natură a acestor două forme originare ale sensibilității ambele dificultăți sunt evitate." (CRP, p. 86) În continuare, vom numi prima problemă "problema statutului special al matematicii", iar pe cea de-a doua "problema aplicabilității" și vom încerca să trasăm o hartă a felului cum a evoluat de-a lungul timpului atitudinea filosofilor față de aceste două probleme. Un lucru asupra căruia vrem să atragem atenția este că, dacă problema statutului special al matematicii (prin statutul special al matematicii am în
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
geometria este sintetică deoarece axiomele sale sunt sintetice. Deși această interpretare a viziunii kantiene asupra inferenței matematice este atractivă 3, este foarte greu, dacă nu imposibil, de susținut 4. Ne dăm seama de asta imediat ce ne îndreptăm atenția asupra distincției trasate de Kant, în "Disciplina rațiunii pure în folosire dogmatică", între cunoașterea filosofică și cunoașterea matematică. Prima este o cunoaștere rațională din concepte, i.e. care se produce în urma unei reflectări discursive asupra unor concepte, pe când a doua este o cunoaștere din
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
astfel de interpretare, pentru a cărei susținere se folosesc, după cum am văzut mai sus, de primul paragraf din secțiunea a V-a a Introducerii la Critică 5. Problema cu această interpretare iese în evidență imediat ce ne îndreptăm atenția asupra distincției trasată de Kant între cunoașterea filosofică și cea matematică. La baza acestei distincții stă, așa cum am văzut, ideea lui Kant că cunoașterea matematică înaintează doar prin construirea conceptelor. Astfel, dacă "geometrul se ocupă de această problemă [a găsirii raportului dintre suma
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]