4,501 matches
-
colonelul Sainte-Croix, aghiotant al lui Masséna, a îmbarcat 1 500 de oameni pe cinci bacuri, a depășit insula Alexandre și a debarcat pe malul stâng. Fără întârziere, sub o ploaie torențială, pontonierii au pornit la lucru pentru a face posibilă traversarea restului armatei. După cum a fost prevăzut, cu ajutorul curentului, ei au pivotat un pod pregătit dinainte și l-au fixat pe celălalt mal. În cinci minute, un prim punct de trecere fusese asigurat. Divizia Boudet din Corpul al IV-lea, apoi
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
se afla pe malul stâng. Atunci când Bertrand l-a anunțat pe Împărat că un pod fusese construit și că armata traversa Dunărea fără a întâlni o opoziție puternică, Împăratul a fost atât de surprins încât a pornit către locul de traversare pentru a se convinge de reușita manevrei sale. Un al treilea pod de 12 vase a fost finalizat la ora 1, făcând posibilă traversarea pentru infanteria din Corpurile al II-lea și al III-lea. După șase ore de muncă
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
întâlni o opoziție puternică, Împăratul a fost atât de surprins încât a pornit către locul de traversare pentru a se convinge de reușita manevrei sale. Un al treilea pod de 12 vase a fost finalizat la ora 1, făcând posibilă traversarea pentru infanteria din Corpurile al II-lea și al III-lea. După șase ore de muncă, un al patrulea pod de 160 de metri lungime, compus din 14 plute, a permis cavaleriei și artileriei din aceste două Corpuri să treacă
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
Dunărea. Al treilea nu a devenit practicabil decât la ora 21. Această muncă suplimentară poate fi considerată de prisos, dar Napoleon nu dorea să-și asume niciun risc, pentru a evita repetarea evenimentelor de pe 21 și 22 mai. Operațiunile de traversare au avut loc sub protecția bateriilor de pe insule. Suferind din cauza focului puternic al acestora și pus în fața unui număr din ce în ce mai mare de batalioane franceze, generalul Nordmann, comandantul avangărzii, s-a repliat către nord. Numai castelul Sachsengang și satul Enzersdorf mai
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
focul bateriilor de pe insule. După ce a cercetat cu atenție satul, înconjurat de un zid și protejat de redute, Napoleon era convins că acesta putea rezista suficient de mult timp pentru a jena dispunerea lui Masséna și risca să compromită succesul traversării Dunării. Împăratul a concentrat deci un număr maxim de piese grele pe insulele Espagne și Lannes pentru a-l zdrobi. 22 de piese de 18 livre, 14 mortiere și 10 obuziere au aruncat peste o mie de proiectile asupra clădirilor
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
în construcția de pacheboturi. "Mauretania" a devenit un favorit în rândul pasagerilor, datorită luxului, vitezei și siguranței. A fost prima navă care a folosit pentru propulsie un număr de 4 elice. A deținut trofeul Panglica albastră pentru cea mai rapidă traversare a Oceanului Atlantic între 1907-1924. Numele navei a fost luat după Mauretania, o provincie romană de pe coasta nord-estică a Africii. Aceeași nomenclatură a fost aplicată și navei-soră "Lusitania", denumită după provincia romană care astăzi este Portugalia. În 1897, pachebotul german "Kaiser
RMS Mauretania () [Corola-website/Science/312541_a_313870]
-
vremii). În 1906, "Mauretania" a fost lansată de către ducesa de Roxburghe. A plecat din Liverpool în călătoria inaugurală la 16 noiembrie, 1907 sub comanda lui John Pritchard iar mai tarziu în acea lună a stabilit recordul pentru cea mai rapidă traversare estică a Atlanticului, cu o viteză medie de 23,69 de noduri (43,86 km/h). În septembrie 1909, "Mauretania" a câștigat Panglica Albastră pentru cea mai rapidă traversare vestică - un record care va dăinui timp de aproape 20 de
RMS Mauretania () [Corola-website/Science/312541_a_313870]
-
tarziu în acea lună a stabilit recordul pentru cea mai rapidă traversare estică a Atlanticului, cu o viteză medie de 23,69 de noduri (43,86 km/h). În septembrie 1909, "Mauretania" a câștigat Panglica Albastră pentru cea mai rapidă traversare vestică - un record care va dăinui timp de aproape 20 de ani. În decembrie 1910, "Mauretania" s-a desprins din legăturile ei de pe râul Mersey și a fost avariată, necesitând anularea cursei de Crăciun spre New York. Locul "Mauretaniei" în această
RMS Mauretania () [Corola-website/Science/312541_a_313870]
-
anii '40 Prefectura Poliției Capitalei), în cimitirul Bellu, pe clădirea fostei fabrici de ciment Titan, în localul Teatrului Odeon și pe dealul Mănăstirii Plumbuita. În film au fost realizate multe cascadorii precum urmărirea de mașini de pe Calea Rahovei și accidentul spectaculos, traversarea ferestrelor de la clădirea Prefecturii de Poliție (cascadori începută și finalizată de Sergiu Nicolaescu, o parte din traseu fiind parcurs de Szabolcs Cseh), schimburile de focuri nocturne de la cimitirul Bellu, din clădirea Poliției Capitalei, a Teatrului Odeon și de pe dealul Mănăstirii
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
cargoboturile de mare capacitate. În zilele noastre, canalul este folosit în principal de vasele turistice. Peste 11.000 de vase folosesc această cale navigabilă. Adâncimea minimă a canalului este de 8 m. La fiecare cap al canalului sunt folosite pentru traversarea lui poduri submersibile. Canalul a fost construit într-o zonă activă din punct de vedere seismic, în roci sedimentare puternic faliate. În perioada 1893 - 1940, canalul a fost închis în mai multe rânduri pentru aproximativ 48 de luni pentru lucrări
Canalul Corint () [Corola-website/Science/312793_a_314122]
-
20-a Waffen Grenadier). Deși în rândul forțelor germane au luptat și două corpuri ale Wehrmachtului, rolul și prezența lor în luptă a fost trecute pe planul doi). Deși per total operațiunea sovietică a fost un succes, Armata Roșie reușind traversarea râului Narva și cucerirea orașului cu același nume, mica forță germană a reușit să blocheze înaintarea sovietică pentru mai multe luni folosind la maxim natura terenului din aria de operațiuni (o zonă mlăștinoasă împădurită). Lovitura principală sovietică a fost dată
Bătălia pentru capul de pod de la Narva () [Corola-website/Science/312032_a_313361]
-
în Epir și după lupte grele au cucerit Agioi Saranda, Pogradec și Argyrokastron până la începutul lunii decembrie și Himara de Crăciun, ocupând practic tot sudul Albaniei, pe care grecii îl numeau „Epirul Nordic”. Grecii au obținut un succes final prin traversarea pasului fortificat de importanță strategică Klisura pe 10 ianuarie. Grecii nu au mai avut resursele necesare pentru a continua înaintarea spre Berat, iar ofensiva lor spre Valona s-a încheiat cu un eșec. Î timpul luptelor pentru Valona, diviziile italiene
Războiul greco-italian () [Corola-website/Science/312078_a_313407]
-
de până atunci, anume aproximativ 2182 m deasupra nivelului mării și 2092 m deasupra Bucureștiului. În acest moment, balonul a trecut pe deasupra râului Argeș la Gostinari. La 17:35 se afla deasupra punctului Cuenaci și, întrucât nu mai era posibilă traversarea bălților dunărene și a dealurilor de pe malul drept al fluviului, s-a hotărât aterizarea. S-a deschis supapa, iar balonul a prins un curent de sud-vest care l-a împins către satul Greaca. La 17:40 balonul coborâse la 1646
Balonul Mihai Bravul () [Corola-website/Science/312126_a_313455]
-
condamnații la muncă forțată din Sahalin și alte locuri au participat la construcție. Unul din cele mai mari obstacole a fost lacul Baikal, aflat la 60 km est de Irkutsk. Linia a fost întreruptă de fiecare parte a lacului, pentru traversare fiind folosit un feribot spărgător de gheață, de construcție englezească. Pe timp de iarnă se foloseau sănii pentru transportul pasagerilor sau mărfurilor dintr-o parte a lacului în cealaltă. După construirea liniei Amur în 1916, la nord de granița chineză
Calea ferată transsiberiană () [Corola-website/Science/311239_a_312568]
-
vânătoare și a fost nevoie de toată dibăcia lui Matei Ghica-Cantacuzino să o evite, zburând printre nori. Avioanele iugoslave au tras asupra lor și avionul a fost chiar atins de gloanțe. Cu benzina în bună parte consumată, avionul a început traversarea Mării Adriatice, în condiții foarte dificile, deoarece pe lângă faptul că rezervoarele erau aproape goale, în urma tirurilor iugoslave, avionul nu mai avea niciun aparat în funcțiune în afară de altimetru. Cu ultimele picături de benzină au reușit să aterizeze pe un aeroport militar
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
care ar fi putut depopula câteva zone populate de suedezi, desființând strâns legatele comunități care apoi s-au reasamblat în Vestul mijlociu. Alte forțe acționau pentru a aduce imigranți noi la orașe, de obicei Chicago. După H. A. Barton, costul pentru traversarea Atlanticului a scăzut cu mai mult de jumătate între anii 1865 și 1890 aceasta ducând la sărăcirea suedezilor într-un mod progresiv contribuind la o imigrație în creștere împărțită (Însă în comparație cu Brattne și Åkerman, vezi Traversarea Oceanului Atlantic de mai sus
Emigrarea suedezilor către Statele Unite () [Corola-website/Science/311822_a_313151]
-
H. A. Barton, costul pentru traversarea Atlanticului a scăzut cu mai mult de jumătate între anii 1865 și 1890 aceasta ducând la sărăcirea suedezilor într-un mod progresiv contribuind la o imigrație în creștere împărțită (Însă în comparație cu Brattne și Åkerman, vezi Traversarea Oceanului Atlantic de mai sus). Noii imigranți erau în creștere, însă mai tineri și necăsătoriți. Datorită mutării din familie spre o imigrație individuală, imigrația devenind o rapidă și încarcată Americanizare, la fel ca tineri și necăsătoriți cu bani puțini, se angajau
Emigrarea suedezilor către Statele Unite () [Corola-website/Science/311822_a_313151]
-
lunca inuntabilă dintre râurile Orne și Dives, care erau ideale pentru organizarea unor contraatacuri germane de blindate. Totuși, zonele de debarcare și lunca erau despărțite de râul Orne, care curgea de la nord-est (Caen) în golful râului Sena. Singurul punct de traversare a râului Orne era la nord de Caen la circa 7 km de vărsare, lângă Bénouville și Ranville. Pentru germani, acest pod singurul punct prin care se putea declanșa o manevră de învăluire prin flanc a plajelor. Pentru aliați, podul
Operațiunea Neptun () [Corola-website/Science/311895_a_313224]
-
2:30 dimineața.. În dimineața acestei zile, cele două coloane britanice au făcut joncțiunea. Brigada a 36-a britanică a debarcat la Tremoli. Problemele logistice i-au împiedicat pe aliați să construiască un pod suficient de rezistent care să permită traversarea tancurilor în sprijinul infanteriei. După ce a aflat vestea debarcărilor de la Termoli, mareșalul Albert Kesselring, comandantul suprem al trupelor germane din Italia, a ordonat Diviziei a 16-a Panzer să se îndrepte spre Adriatica, pentru a ataca infanteria aliată lipsită de
Linia Volturno () [Corola-website/Science/311993_a_313322]
-
treacă pe poziții defensive. Pânâ în seara zilei de 5 octombrie, aliații au fost împinși până la opt sute de metri de Termoli. În același timp însă, eforturile geniștilor aliați au dus la construirea unui pod din panouri prefabricate, care a permis traversarea tancurilor canadiene și britanice peste Biferno. În aceeași seară, Divizia a 78-a a Diviziei a 210-a independentă de infanterie a sosit pe mare la Termoli, iar atacurile furioase din dimineața următoare ale germanilor au fost respinse după lupte
Linia Volturno () [Corola-website/Science/311993_a_313322]
-
de Trévise și între 1808 și 1811 luptă în peninsula iberică, la Licinena, Ocaña, La Gebora etc. Participă apoi la campania din Rusia, unde comandă infanteria „Tinerei Gărzi”, având un rol important la Moskova, a doua bătălie de la Krasnoie sau traversarea de la Berezina. Participă apoi la întreaga campanie din Germania centrală, din cadrul celei de-a Șasea Coaliții (1813). În 1814 luptă pentru apărarea teritoriului francez și apără Parisul. La revenirea lui Napoleon, Mortier îl „conduce” pe regele Ludovic al XVIII-lea
Adolphe Édouard Mortier () [Corola-website/Science/312352_a_313681]
-
a ajuns la extremitatea vestică a cheilor râului Pineios, suferind pierderi minime. Comandantul neozeelandez Mackay a fost informat asupra faptului că era esențial să interzică accesul inamicului în chei până pe 19 aprilie, indiferent de pierderi. Neozeelandezii au scufundat bărcile de traversare de îndată ce toți soldații au ajuns la capul vestic al cheilor și au început pregătirile pentru apărare. Batalionul de neozeelandezi a fost întărit cu două batalioane de australieni, noua formație fiind denumită „Forța Allen”, după numele comandatului de brigadă Arthur Samuel
Bătălia Greciei () [Corola-website/Science/312794_a_314123]
-
mici din estul Peloponezului. Pe 25 aprilie, germanii au desfășurat o operațiune aeropurtată pentru cucerirea podului de peste Canalul Corint. Operațiunea avea două obiective: primul era tăierea rutelor de retragere a britanicilor, iar al doilea era cucerirea unor căi sigure de traversare a Istmului Corint. Atacul german a fost un succes parțial, podul principal de peste canal fiind distrus după cucerirea de către germani de artileria britanică. Regimentul I de infanterie motorizată SS a atacat de la Ioannina de-a lungul pantelor vestice ale Munților
Bătălia Greciei () [Corola-website/Science/312794_a_314123]
-
de a aduce schimbări radicale în folosul umanității. Premiile oferite de către fundație sunt atractive, iar competiția este o provocare intelectuală. Competiția cu toate că are similitudini cu Nobel, este probabil inspirată din Premiul Orteig câstigat de Charles Lindbergh care a executat prima traversare a Atlanticului în zbor fără escală. Premiile X încearcă realizarea unei revoluții tehnice în câteva domenii de vârf ca energie, mediu, educație, explorare, știință. La sfârșitul anului 2014, existau patru concursuri finalizate, cinci concursuri active și un concurs care a
Fundația Premiului X () [Corola-website/Science/312883_a_314212]
-
cucerite, o obligație care ar fi căzut altfel în sarcina germanilor. În aceeași măsură, teritoriul italian ocupat de armata germană a creat probleme suplimentare comandantului suprem din peninsulă, Albrecht von Kesselring. Mai înainte de invadarea Siciliei, Aliații plănuiseră o operațiune de traversare a Strâmtorii Messina în cadrul unei invazii limitate în „scobitura cizmei italiene’’, la Taranto, și înaintarea până la „călcâi”. Cucerirea Siciliei și răsturnarea de la putere a lui Mussolini a făcut ca planurile de invazie să fie mai ambițioase, Aliații decizând suplimentarea trupelor
Operațiunea Avalanșa () [Corola-website/Science/310850_a_312179]