9,257 matches
-
controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
a asigura un debit suficient pentru toate țesuturile. Sistemul cardiovascular este un circuit închis, în care sângele circulă unidirecțional (fig. 28), datorită celor patru valve ale inimii: atrioventriculare (stângă (bicuspidă, mitrală) și dreaptă (tricuspidă)) și sigmoide (ale aortei și ale trunchiului arterial pulmonar). Toate vasele sanguine asigură curgerea sângelui, dar diversele tipuri de vase prezintă particularități morfofuncționale (tab. 5). Metabolismul celular necesită un aport permanent de oxigen. Pentru aceasta sângele este oxigenat în plămâni, iar circulația pulmonară (ventricul drept plămâni atriu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează mușchii respiratori, în paralel cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
respiratorie. Rolul acestui centru este doar de regla fin ritmul respirator, deoarece un ritm normal poate exista și în absența acestui centru. Cortexul și alte zone ale creierului Respirația este sub control voluntar; cortexul poate controla activitatea centrilor respiratori din trunchiul cerebral între anumite limite. Prin hiperventilație voluntară pCO2 în sângele arterial poate fi redusă la jumătate, dar alcaloza consecutivă poate produce tetanie cu contracția mușchilor de la mâni și picioare (spasm carpopedal). Hipoventilația voluntară este mult mai dificilă. Durata apneei voluntare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
carbon este mult mai mare decât pentru oxigen. Retenția de bioxid de carbon este rar o problemă la pacienții cu blocaj alveolo-capilar, chiar când reducerea capacității de difuzie pentru oxigen este severă. 19.2. Circulația pulmonară Circulația pulmonară începe cu trunchiul pulmonar, care primește sânge venos pompat de către ventricul drept. Această arteră se ramifică succesiv ca și căile aeriene; arterele pulmonare însoțesc bronhiile până la nivelul lobulilor secundari; apoi se divid în capilare pulmonare localizate în peretele alveolar. In peretele alveolar capilarele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Legea învățământului. Programele școlare au următoarea structură: * nota de prezentare * competențele generale * valori și atitudini * competențe specifice și conținuturi, pentru fiecare clasă * sugestii metodologice * normativ de dotare minimală/ unitate de învățământ În afara orelor prevăzute pe săptămână, pentru educație fizică, în trunchiul comun, există posibilitatea alocării a încă unei ore destinate extinderii/aprofundării conținuturilor din prezenta programă sau predării unei discipline sportive opționale.
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3020]
-
decadentă este adusă în discuție cu tabloul Decapitarea sfântului Iona Botezătorul, expus în 1870. Pictura se remarcă prin echilibrul compoziției, vizibil în raportarea planurilor la cele trei personaje având în fundal ca element vectorial un arbore care se desface din trunchiul comun în trei brațe principale. Centrul tabloului îl constituie sfântul Ioan, care stă așezat cu mâinile pe lângă corp, ușor depărtate și cu palmele întoarse spre exterior în timp ce simetric, în stânga și în dreapta lui, se află călăul angajat în mișcarea care-i
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și dedică prima monografie. Desigur, nu un portret al geniului realizează Luchian, ci al unui om dedicat artei, dedicație pusă sub semnul unei distincții idealizante. Portretul devine interesant prin relația pe care-o stabilește cu fundalul, un peisaj cu arbori. Trunchiurile apar asemenea unor coloane, frunzișul pare să fumege în flăcări de culoare brun-roșcată-cărămizie pe fundalul unui cer albastru. Pălăria are contururi ferm trasate pe acest fundal ușor artificial care înlocuiește natura și naturalul unui peisaj. Apare și o simetrie tipică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe fundalul unui cer albastru. Pălăria are contururi ferm trasate pe acest fundal ușor artificial care înlocuiește natura și naturalul unui peisaj. Apare și o simetrie tipică armonicelor decorative bazate pe progresii. Frunzișul copacilor se transformă în arcade cu trei trunchiuri în chip de coloane de o parte și de alta, acest portal constituie și rama tabloului, rama sa estetică, artificială, obținută prin estetizarea cadrului natural, efect de dublare a realității prin artificiu înscris prin stilizare în tablou. Acest fundal seamănă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
interiorului printr-o accentuată stilizare, printr-un ecleraj straniu, care nu corespunde luminii naturale. Fundalul cu o accentuată notă decorativă are, mai degrabă, rolul de a aliena chipul, de a-l plasa într-o altă dimensiune, ușor hieratică, transcendentă, prin trunchiurile copacilor, ca niște coloane ce sugerează arhitectura unui templu. Există o geană de lumină în stânga, o pâlpâire misteriosă, un ton de alb și puțin albastru. Coroanele arborilor se pierd în brunul fundalului. De unde vine impresia de tristețe pe care o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care nu evocă nimic material, niciun context de ordin fizic. Dematerializat, corpul devine complementar stării care-i imprimă o postură, gestul unei mâini pe jumătate deschise, dar în care nu se află nimic și al unei mîini care sprijină delicat trunchiul, cu un fel de sfială. Privirea îndreptată în sus sugerează posibila adresare a unei rugăminți, dacă nu chiar a unei rugăciuni, dar nu un sens concret. Există însă alte două elemente care înscriu acest tablou în dimensiunea sintetistă a simbolismului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
condiția purității, aceștia par să se afle pe coama unui deal înflorit, muzica de cameră fiind astfel transpusă în plein air. O altă variantă și ultima duce grupul la marginea unei păduri, iar de data aceasta copiii stau pe un trunchi de copac. Muzica se reflectă într-un ritm dictat de dispunerea lor în spațiu, așa cum există și un ritm intern al desenului pe care i-l conferă aceste trupuri goale, care realizează o armonie deplină cu natura din jur, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
performând o pantomimă într-o singură pictură. El a numit aceasta principiul de paralelism și a explicat că era bazat pe legile naturale de creștere a plantelor, care determină ca toate petalele unei flori să repete aceeași formă sau toate trunchiurile copacilor într-o pădure să crească în paralel. Traducând acest fenomen în termenii artei, Hodler a plasat câteva figuri de mai multe ori într-o secvență mitică sau a repetat anumite gesturi expresive, cum ar fi un braț întins sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de pomană sau pom. În zona Bucovinei, În cazul În care moartea survenea În așa-zise „locuri neumblate”, când nu se mai găseau rămășițele celui considerat mort, i se făcea un cenotaf, În care se Îngropa după toate regulile un trunchi de brad care trebuia să aibă statura aproximativă a mortului. „În vârful bradului se punea o căciulă albă, ca simbol al purității, cu manșetă neagră. Pe două ramuri opuse se introduceau mâinicele unei cămăși și ale unei bundițe. Trunchiul bradului
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
un trunchi de brad care trebuia să aibă statura aproximativă a mortului. „În vârful bradului se punea o căciulă albă, ca simbol al purității, cu manșetă neagră. Pe două ramuri opuse se introduceau mâinicele unei cămăși și ale unei bundițe. Trunchiul bradului era petrecut pe trunchiul unui ițar alb. Trupul improvizat din brad era Încins cu un brâu roșu. Bradul astfel Înveșmântat era așezat În sicriu și pe presupusul piept al mortului se punea o icoană.” Un tânăr nelumit, care nu
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
trebuia să aibă statura aproximativă a mortului. „În vârful bradului se punea o căciulă albă, ca simbol al purității, cu manșetă neagră. Pe două ramuri opuse se introduceau mâinicele unei cămăși și ale unei bundițe. Trunchiul bradului era petrecut pe trunchiul unui ițar alb. Trupul improvizat din brad era Încins cu un brâu roșu. Bradul astfel Înveșmântat era așezat În sicriu și pe presupusul piept al mortului se punea o icoană.” Un tânăr nelumit, care nu a fost căsătorit, presupus a
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
unui proiectant. Râuri de ADN se bifurcă într-un număr tot mai mare de ramuri. Aceste ramuri sunt speciile care trăiesc pe glob în diferite ere geologice. Organismele cu planuri de organizare foarte diferite s-au separat treptat dintr-un trunchi comun. Competiția pentru supraviețuire și reproducere, ținând seama de anumite dependențe, bunăoară de nevoile procurării hranei și ale apărării de dușmani, a dus la dezvoltarea unor trăsături morfologice și de comportare care maximizează șansele fiecărei specii în această competiție. Prin
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
sorții sau ca o pedeapsă a lui Dumnezeu, trebuie să remarcăm faptul că IC Frimu a murit pentru idealurile lui socialiste iar fiul său a făcut pușcărie COMUNISTĂ pentru idealurile de dreapta, prin aceasta neadeverindu-se proverbul cu așchia și trunchiul. Faptul că a devenit membru al Partidului Social Democrat Român (PSD) i-a permis și candidarea din partea acestuia la alegerile din 20 mai 1912 în Colegiul II Prahova pe care, bineînțeles, nu le-a câștigat, marele public neavând, încă, încredere
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
elaborării planurilor de învățământ, programelor școlare, a sistemului de evaluare cât și a activităților de formare și perfecționare continuă a personalului didactic. În actualele planuri de învățământ, Educația fizică și Sportul reprezintă o arie curriculară distinctă, prevăzută cu ore în trunchiul comun și, după caz, cu ore la decizia școlii. De asemenea, pentru elevii cu aptitudini și performanțe deosebite, poate fi alocată în regim extracurricular, câte o oră săptămânal pentru fiecare grupa constituită, destinată perfecționării pregătirii sportive și participării la activități
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3015]
-
asemenea, sistemul de evaluare prevede numai norme echivalente notei 5, profesorilor revenindu-le sarcina de elaborare a normelor echivalente celorlalte note. Se impune mențiunea că atât programele elaborate cât și sistemul național de evaluare vizează doar educația fizică predată în cadrul trunchiului comun, la nivelul minimal de ore prevăzute prin planurile de învățământ. Sub aspectul concepției și al documentelor fundamentale (plan de învățământ, programe și sistemul național de evaluare ), putem afirma că reforma este prezentă și la disciplina educație fizică și sport
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3015]
-
lungime odată cu balansarea brațelor sus. Se măsoară de la linia inițială la călcâiul piciorului după săritură. Se execută două sărituri și se notează cea mai bună. Forța spatelui. Din culcat facial cu mâinile la ceafă, membrele inferioare întinse și imobilizate, extensia trunchiului pe coapse și revenire, se numără extensiile efectuate corect timp de 20 de secunde la băieți și 15 secunde la fete. Am realizat această testare pentru a urmări evoluția acestui parametru, deoarece se înregistrează, la nivelul întregii țări, o valoare
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3022]
-
15 secunde la fete. Am realizat această testare pentru a urmări evoluția acestui parametru, deoarece se înregistrează, la nivelul întregii țări, o valoare scăzută, având efecte negative asupra atitudinii posturale. Forța abdomenului. Din culcat dorsal, cu mâinile la ceafă, ridicarea trunchiului în așezat și revenire, timp de 30 de secunde, atât la băieți, cât și la fete. Tot timpul execuției picioarele se mențin perfect întinse și imobilizate de un partener sau la o ladă de gimnastică.
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3022]
-
dealului de la stânga spre Ineu, se ivește ici și colo marginea unei păduri de stejar, iară pe dealul de la dreapta stau răslețe rămășițele încă nestârpite ale unei alte păduri, cioate rădăcini ieșite din pământ și, tocmai sus la culme, un trunchi înalt pe jumătate ars cu crengile uscate, loc de popas pentru corbii ce se lasă croncănind de la deal înspre câmpie. Locul îi părea și lui Ghiță străin și pustiicios, cu trecerea timpului însă privind împrejurul său va vedea doar frumusețea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sunt implicate în apariția plăcii de aterom și se constituie prin aceasta într-un veritabil “factor de risc geometric”. În 1959 EC Palma crează denumirea de “arteriopatie hemodinamică”. Roberts (1959) demonstrează faptul că ateroscleroza aortică este mai severă sub nivelul trunchiului celiac iar S. Glagov (1961) confirmă faptul că ateroscleroza aortică este mai severă la nivelul segmentului abdominal decât la nivelul celui toracic. Tot Glagov (1972) este cel care readuce în atenție factorii de risc hemodinamic care, după opinia sa sunt
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
se dividă în două ramuri - arterele iliace externe (a. iliaca externa) și arterele iliace interne (a. iliaca interna) drepte și stângi (fig. 3.2 și 3.3). ARTERELE ILIACE INTERNE au o lungime de 4 cm, se divid într-un trunchi anterior și unul posterior, emit ramuri viscerale și parietale. Numeroase ramuri parietale sunt extrapelvine și, anastomozându se cu ramuri din artera femurală, au rol în vascularizarea rădăcinii membrului inferior. Cele mai importante ramuri ale arterelor iliace interne sunt: artera obturatorie
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]