5,540 matches
-
poveste Păstorel Teodoreanu. Dacă tot ne-am strâns grămadă, Ascultați-mă nițel: Hai să bem un păhărel, Pe furiș, să nu ne vadă Păstorel. Eu nu mă sfiesc defel Și-am s-o spun până la urmă: Deși nu suntem o turmă, Ne-am ales un... Păstorel. Dar sorbind din păhărel, Nici prea rar, dar nici prea des, Pân-la urmă ne-am ales O turmă și-un Păstorel. Eu, când mă așez la masă, Beau coniacul cu lămâie. Însă azi nu vreau
P?storel Teodoreanu ?T?m?ie ?i otrav?? (Bolta rece ? 6-II-2009) by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84177_a_85502]
-
Păstorel. Eu nu mă sfiesc defel Și-am s-o spun până la urmă: Deși nu suntem o turmă, Ne-am ales un... Păstorel. Dar sorbind din păhărel, Nici prea rar, dar nici prea des, Pân-la urmă ne-am ales O turmă și-un Păstorel. Eu, când mă așez la masă, Beau coniacul cu lămâie. Însă azi nu vreau tămâie, Dar poftesc o Tămâioasă. Din ulcica mea suavă Beau numai la zile mari. Mai turnați niște otravă, Dar să fie de Cotnari
P?storel Teodoreanu ?T?m?ie ?i otrav?? (Bolta rece ? 6-II-2009) by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84177_a_85502]
-
schimbarea direcției stilistice. Victime ale șabloanelor, ale ideii de consum verificat și ale certitudinii că oricând se găsește cineva de fraierit, ei trag de-un succes vechi până mor cu el pe limbă, încredințați că numele lor înseamnă ceva. De parcă turmei ce se adapă azi dintr-un lac îi pasă că mâine trece la balta următoare, că paște aici sau dincolo de deal!... Am crescut cu Deep Purple. Erau deja prea cunoscuți ca să poată fi cenzurați de „organul“ comunist la difuzarea în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
convingerea că are în jur milioane de proști, care n-au măcar inteligența minimă necesară ca să vină să se adape de la inteligența lui, ci se duc să asculte manele. Se zice totuși că păstorii de popoare trebuie să-și iubească turma, nu să o disprețuiască. Dar cum să iubești niște loaze care, în loc să se înghesuie la operă sau filarmonică, cum fac... ăăă, în fine, alții, preferă să asculte manele? Păi, un așa popor merită luminat? LA LOC teleCOMANDA Alex SAVITESCU Din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
și convingerea/ușurarea că Hristos învie în fiecare an. Pe urmă, m-am întors - în prima zi de Paște - de la Sibiu, cu acceleratul de Timișoara, și, cu puțin înainte de Ploiești, la o curbă, conductorul n-a putut, evident, evita o turmă de oi de pe șine și am intrat în ele ca-n brânză. A făcut o tentativă să frâneze, dar, nu știu, mi s-a părut că prea târziu. N-am povestit la nimeni nici în acea seară și nici în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
și convingerea/ușurarea că Hristos învie în fiecare an. Pe urmă, m-am întors - în prima zi de Paște - de la Sibiu, cu acceleratul de Timișoara, și, cu puțin înainte de Ploiești, la o curbă, conductorul n-a putut, evident, evita o turmă de oi de pe șine și am intrat în ele ca-n brânză. A făcut o tentativă să frâneze, dar, nu știu, mi s-a părut că prea târziu. N-am povestit la nimeni nici în acea seară și nici în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
conservare evreiesc este fundamentat pe individualism, "care își atinge scopurile viclene prin exploatarea păcii"447. Cum e posibil ca un astfel de "individ" neînsemnat să "pună la cale un complot universal"448? Foarte simplu: Hitler scoate din mânecă "instinctul de turmă"449, atribut al gregarității evreiești, care îi ajută pe indivizi să se alieze în vederea realizării unui scop: evreii "nu manifestă nici un fel de solitaritate adevărată (real, în limba engleză), însă se unesc, oportuniști, pentru a îl seduce pe arian"450
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Eminescu cu religia creștină. Vă mulțumesc! (conferință rostită la Tg. Neamț, sala Primăriei, în 15 ian. 2008) 51 M. Eminescu: un editorial pascal Și iarăși bat la poartă cu degetele moi florile primăverii și, unde acum cinci sute de ani turmele lui Bucur ciobanul se pierdeau în orizontul șesului, astăzi mii de grădini contrastează în tânără verdeață cu zidurile albe și acoperemintele strălucite ale caselor și cu turnurile bisericilor; iar duiosul ritm al clopotelor ne vestește vechea și trista legendă că
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Eminescu cu religia creștină. Vă mulțumesc! (conferință rostită la Tg. Neamț, sala Primăriei, în 15 ian. 2008) 51 M. Eminescu: un editorial pascal Și iarăși bat la poartă cu degetele moi florile primăverii și, unde acum cinci sute de ani turmele lui Bucur ciobanul se pierdeau în orizontul șesului, astăzi mii de grădini contrastează în tânără verdeață cu zidurile albe și acoperemintele strălucite ale caselor și cu turnurile bisericilor; iar duiosul ritm al clopotelor ne vestește vechea și trista legendă că
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de S. Florea Marian în anul 1900. Dacă ne referim la anul arătat, 1750-1756, apar primii locuitori cu mult mai înainte. Din scrierile lui E. Camilar, primii ce s-au statornicit au fost maramureșenii, prin anul 1717, fie prin transmutanța turmelor de oi sau siliți de urgii și vremuri tulburi să emigreze. Casele sau târlele vremelnice au fost înlocuite de meșterii de case veniți de undeva din sâhle, de unde și numele de Sâhleni, mai târziu Sahlean, ca apoi numele corect, cel
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
acolo până aci, nu era alta decât iarbă și flori... și apoi nu era nici cald, nici rece nici luminos, nici întunerec, ci așa cumva între ele... cum e colea pe la Sfântu Petru când te scoli ca să mâni vitele la turmă... Petru numai de un drag umbla prin țara asta plăcută..." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (d) "Frate Petre! Lumea e vicleană! N-ar fi mai bine ca să ne dai nouă apa ca s-o ducem noi? grăi fratele. Ție-ți iese
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pomicultură, câțiva porci și cinci oi. Procedăm la completarea formularului, în special la culegerea datelor asupra venitului din pomicultură și legumicultură. Munca e depusă numai de membrii familiei. Mă surprinde numărul de 5 oi, eu cetățeanul din Bărăgan, deprins cu turmele de oi. Fermierul nostru are o suprafață cu un relief extrem de ondulat, iar sus pe un vârf de deal e un teren pe care nu poate ține altceva decât 5 oi. Acestea îi procură lâna și carnea necesară. Rentabilitatea e
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Ranch. Unele au suprafețe de mii și mii de hectare, proprietate particulară sau proprietate de stat, dată în arendă. Organizarea unui Ranch e redusă la minimum. Câteva construcții pentru personal compus din 5-6 argați cowboy, care umblă călări pentru inspectarea turmelor. Vitele se nasc, se dezvoltă și mor pe câmp. Acolo unde iarna e grea se face fân. În statele sudice nici atât. În farwest vin fermierii din zona porumbului pentru a-și cumpăra vite slabe pentru îngrășat. Pe șoseaua neasfaltată pe
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
nord la Cosâmbești - Cimbășeni, pe malul Ialomiței, unde avea o mică vie. De frică să nu mă piardă, mă așeza în fundul unui butoi, ca pe un al doilea Diogene, de unde puteam să admir bolta înstelată și să aud talanga turmelor de oi. Mergeam toată noaptea în pasul cailor, pe când acum o pană ar strica tot farmecul călătoriei. Și totuși pornim la drum. Somnul stepei e tulburat de foșnetul viețuitoarelor, care roiesc aici. În special mulți iepuri, care, atrași de lumina
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
jumătate. Ni se oferă o ultimă cameră liberă. Un grup de 6-7 mașini staționau în față. Plecând, a doua zi, intrăm într-o zonă de stepă ondulată, ca în partea de vest a județului Constanța. Pe o coastă văd o turmă mare de oi. Un singur paznic călare dă ocol turmei. Sunt, ca aproape peste tot, oi de rase englezești, pentru carne. De pe dealul pe care pasc oile, coboară un cetățean. E atât de rară întâlnirea cu un fermier pe aici
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
de 6-7 mașini staționau în față. Plecând, a doua zi, intrăm într-o zonă de stepă ondulată, ca în partea de vest a județului Constanța. Pe o coastă văd o turmă mare de oi. Un singur paznic călare dă ocol turmei. Sunt, ca aproape peste tot, oi de rase englezești, pentru carne. De pe dealul pe care pasc oile, coboară un cetățean. E atât de rară întâlnirea cu un fermier pe aici, încât opresc și-l aștept. E îmbrăcat în salopetă obișnuită
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
englezești, pentru carne. De pe dealul pe care pasc oile, coboară un cetățean. E atât de rară întâlnirea cu un fermier pe aici, încât opresc și-l aștept. E îmbrăcat în salopetă obișnuită și cu o înfățișare destul de modestă. E proprietarul turmelor. Are câteva mii de oi și câteva sute de vaci, răspândite pe câmpiile din fața noastră. Vitelor nu le dă nicio îngrijire. Se îngrijește de fânul pentru iarnă. Târla lui nu e o fermă ci un ranch, așa cum am arătat mai
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
face observații unor astfel de petrecăreți ar risca să fie bruftuluiți, să le fie sparte cauciucurile mașinii pe care o au parcată în fața blocului (sau să le fie zgâriată portiera cu un cui etc.), să le fie agresați copiii. Uneori „turma” rap-manelistă se răzbună pur și simplu trântind toată noaptea ușa liftului ori spărgând oglinda din ascensor. Din te miri ce pricini defulatorii, graffitiuri licențioase apar pe pereții interiori ai blocului, iar un apartament considerat mai ciudat este taxat de bătăioșii
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
care o ținuse până atunci rezemată de scaun. În anotimpul ploios, Jonas își petrecea zilele dormind în coliba lui, iar nopțile, până la ivirea zorilor reci, păzea câmpurile de porcii și bărbătușii care atacau plantele tinere. Într-o singură noapte, o turmă de porci putea devasta întinderi întregi de pământ. Jonas luă pușca, o salută, cântărindu-i pe braț greutatea devenită familiară. Și totuși, parcă nu-l prea trăgea inima. — Anul ăsta, Jonas, vei împușca tot ce vezi - înțeles? — Da, stăpâne. — Tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
către luna ce-l asculta, în timp ce îl lovi ușor cu piciorul într-o parte. Nimic altceva decât un porc. Vroia să audă cum vor suna aceste cuvinte când avea să le spună din nou, povestind cum trăsese la întâmplare în turma grohăitoare și invizibilă. » Doris Lessing (n. 1919) a debutat în 1949 cu The Grass Is Singing. Între 1951 și 1959 publică ciclul Children of Violence, apoi inovatorul Golden Notebook (1962). În anii ’70 apar romanele „despre spațiul interior“: Briefing for
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
acesta rămânând strict la nivelul familiei care folosește în scop personal tot ceea ce-i aparține. Instinctul de familie (tribal) se regăsește și în lumea animală. De regulă însă aici determină formarea grupurilor de indivizi de ambele sexe sub formă de turme, cirezi, haite, colonii, bancuri, stoluri etc. Foarte dezvoltat la păsări (papagali, perușele, bot-roșu, corbii de munte), acest instinct devine foarte puternic la mamifere (morse, nevăstuici, caii mustangi) și mai ales la maimuțe, care se organizează în adevărate comunități conduse de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
devastatoare. Prin urmare, conchide Paulescu, societățile pe care oamenii și animalele le formează sunt societăți naturale, pentru că sunt bazate pe instincte. Astfel oamenii formează familii, triburi, nații, state, uniuni de state, confederații etc., iar animalele, la rândul lor, formează familii, turme, stoluri, cirezi, haite, bancuri, colonii etc. Ceea ce concură în mod decisiv la formarea acestor societăți este instinctul de iubire cu toate formele ei: conjugal ă, părintească, filială, frățească, de rudenie (familială) și națională. Organizarea acestor societăți este determinată de instinctul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
să restabilească legile naturii, să aducă pacea între oamenii de bunăvoință, restabilind astfel împărăția lui Dumnezeu. Prin biserică omenirea s-ar constitui într-o imensă societate în care, pe lângă poporul ales, ar intra și celelalte nații „și va fi o turmă și un păstor” spune Mântuitorul. Pentru aceasta însă, 4 deziderate sunt necesare de îndeplinit: 1. supunerea față de Dumnezeu, pentru faptul că omenirea fiind creația divinității îi datorează acesteia supunere nemărginită, în fapt un tip de supunere naturală total diferită de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mai mare și în același timp binefăcător înțelept al Omenirii, cunoscând mai bine ca oricine natura umană și prezentându-i remediile. În aceeași epistolă sunt vizați și slujitorii altarului cărora li se cere devotament și lepădarea de patimile lumești. „Paște turma domnului nu cu sila ci de bunăvoie, nu pentru câștig rușinos ci prin devotament, nu dominând peste clerici ci devenind modelele turmei și când va veni prințul păstorilor veți primi coroana nevestejită a măririi’. Această epistolă trimisă de Sf. Petru
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
aceeași epistolă sunt vizați și slujitorii altarului cărora li se cere devotament și lepădarea de patimile lumești. „Paște turma domnului nu cu sila ci de bunăvoie, nu pentru câștig rușinos ci prin devotament, nu dominând peste clerici ci devenind modelele turmei și când va veni prințul păstorilor veți primi coroana nevestejită a măririi’. Această epistolă trimisă de Sf. Petru din cetatea eternă (Roma), numită simbolic Babilon, datând din anul 63-64 confirmă pe deplin faptul că, desemnat de Hristos cap al bisericii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]