5,010 matches
-
la necredință a fost treptată -, penisul meu s-a afirmat drept inepuizabil obiect de spovedanie. El îmi inspira cele mai temerare păcate. Desfrâu cu îngeri. Până și o oaie virgină i-a devenit accesibilă. Făcutele și nefăcutele lui îi provocau uimire până și confesorului meu, părintele Wiehnke, cel pentru a cărui ureche nimic din ce e omenesc nu era străin. Mie, însă, spovedania îmi ajuta să mă despovărez de tot ceea îi putea fi atribuit ori inventat, ca sursă de plăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care nu voia să-l ia în mână, pe numele lui armă. Atitudinea lui începea să ne schimbe. De la o zi la alta se mai fărâmița câte puțin din ceea ce păruse a se fi consolidat. În ura noastră se amesteca uimire, până la urmă admirație deghizată în întrebări: „Cum de rezistă idiotul ăsta?“, „Ce l-o fi făcând așa de căpos?“, „De ce nu se declară bolnav, că în ultima vreme oricum arată ca o bucată de brânză?“. Am început să-l lăsăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
blindat: ca stângaci ce eram, cu brațul stâng ridicat. Se poate ca vehicolul care se apropia cu atâta repeziciune să mă fi uimit, fiindcă venea cu toate farurile aprinse și, când vehicolul blindat a oprit la doi pași în fața mea, uimirea mea a fost confirmată. ăsta nu putea fi decât rusul, care nu făcea economie de lumină și care, fără să stea pe gânduri... „E Ivan!“ am strigat eu spre grupa aflată pe marginea drumului, dar nu mi-am lăsat timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
au venit mai aproape, și mai aproape și care cu greu ar fi putut fi luați drept vânători, mai degrabă ca emisari rurali ai Mafiei, până când au ajuns să alcătuiască un cerc în jurul străinului cu pălărie de paie care provoca uimire. Mi-am golit rucsacul și mi-am înșirat la vedere catrafusele. După ce conducătorul lor, care purta un veșmânt lung, asemănător cu o rasă de călugăr, m-a întrebat de unde vin și unde vreau să ajung, a oprit - atunci când într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
la loc, înfloresc din nou, se răspândesc, și nu numai Italia are o climă care le favorizează. Oricât de mult am umblat, nu am văzut cine știe ce, pentru că Anna și cu mine nu încetam să ne descoperim unul pe celălalt, cu uimire. Constituiam o surpriză reciprocă substanțială și doar puține lucruri păreau potrivite să ne abată de la noi înșine. Până și când desenam sau făceam acuarele stăteam strânși unul într-altul. Din această călătorie, în afara pățaniilor mărunte la autostop - Anna, temându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
îl ascultasem pe Lud Schrieber pe când își invoca încă o dată munca și existența, mizeria demodaților ptolemeici și totodată măreția arhaică; mai nou, aveam în urechi vocile unor scriitori la fel de tineri ca mine. Acrobațiile verbale ale lui Hans Magnus Enzensberger provocau uimire. De fluxul verbal al lui Martin Walser mă lăsam purtat orișiunde. E adevărat că profesorul meu, Karl Hartung, mă proclamase în puține cuvinte elev eminent, dar o bună parte din timpul meu trecea în văgăuna din ruina de lângă lacul Diana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
numai dacă, nu vei găsi vreun tovarăș destul de îndemînatec ca să proclame supremația femeiei și infamia colectivă a bărbaților. - Nu e primejdie! Specimenul nu s-a născut! . . . Iacă pentru mine . . . dar tu? Da, da ... domnia-ta? . . . întrebarea surprinse pe Mini și uimirea întoarse, pe căile acelea sufletești, sângele, din mersul lui lin. Se văzu pe subt piele fiorul ușor, pe care această dezordine îl fugărea încoace și încolo. Se văzu în iiuictul ochilor panica ușoară a nedumerirei. Mini credea hotărât că oricine
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
mirase că își poate lăsa treburile moșiei atât timp singure, în plin sezon de munca câmpului, și se oferise, dacă el e ocupat, să stea ea câtva timp la Prundeni - lucru de care îi era chiar dor - aflase, cu o uimire care nu se poate spune, cu o revoltă fără seamăn, ceva de neînchipuit, care întrecea orice înțelegere: că tatăl ei, înainte de a veni cu Lenora la București, tratase cu un vechi amator vânzarea Prundenilor și primise chiar un acompte asupra
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
dispară minunea. Automobilul trece în trombă pe lângă noi, prăfuindu-ne chipurile care și așa erau unse de praf și noroi. Pe geamul din spate vedem chipul ireal de frumos al unui băiețel cam de vârsta mea. Ne privește cu aceeași uimire ca și a noastră: noi ne mirăm de frumusețea lui, el de sălbăticia noastră... Copilul e atât de fragil și atât de alb, încât eu îmi închipui că nu poate fi decât un înger coborât pe o rază de soare
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
eu, cel ce-aș putea să iert toate stângăciile voastre și să vă fac să trăiți încă o sută de ani. Auzind toate acestea, în genunchi am căzut pentru a-i cere întunericului iertare și-n goană, am trântit cu uimire sentimentele pe alte căi nepătrunse în care-mi stă de pază Prințul MEU de poezie, și cu-n ultim surâs palid al nevinovăției voi încerca să supraviețuiesc doar pentru mine și pentru frumoasele năluci ale destinului. DESFRUNZIREA ÎNCĂRUNȚITĂ A UNDELOR
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
nu le păsa sărind în sus, bătând din palme și făcând semne Prințesei. Fiind stupefiată de prezența lor, Prințesa a sărutat cu lacrimi în ochi câteva flori din cele adunate și le-a aruncat spre ei, una câte una în uimirea tuturor. Ei le-au prins cu ceva efort, dar cu deprinderea pe care o aveau din șatră de a nu le scăpa nimic, le-au sărutat la rândul lor, fluturându-le bucuroși că Prințesa i-a recunoscut. Cel mai mirat
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
în toate stațiile. La următoarea oprire însă s-a urcat un tânăr care avea chiar locul de lângă Teofana. Fata a inspirat și expirat adânc, zâmbind. — N-ați scăpat domnișoară, dar nu-i nimic, au consolat-o cei din compartiment în uimirea tânărului care nu știa despre ce este vorba, dar intuia că el ar fi subiectul de discuție. — Bună ziua! le-a spus când a intrat în compartiment. Sărut mâna, domnișoară, cred că locul meu este lângă dumneavoastră își cercetează biletele. — Da
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Penelopa. Degeaba. Părinții au sperat ca eu să nu mă descurc și să apelez din nou la ei. Nu i-am mai văzut niciodată. Acum o țin pe ea în brațe, goală, tremurând de frig sau de frică, speriată de uimirea mea. A vrut să rămână la mine peste noapte, dar m-am opus. Am inventat ceva și am condus-o până în stradă. I-am promis că o sun a doua zi, știind că mint. Nu doream să o fac să
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
de la Câmpina, care era de serviciu de preluare date, și Nuțișor în sus, Nuțișor în jos, a convins-o, stimați cititori, să sune la cămin. Dă-mi repede telefonul până nu se răzgândește, a strigat la mutul din mine, de uimire, și m-am conformat, insistând să o roage pe Nuțișor să-l coclească pe portar să o cheme jos, că mai repede o vedeam înghesuită în vreun pal de cineva, decât croșetând ca Penelopa jos în hol, așteptând să mai
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
și să-mi spună: "Știi, de fapt, nu poți să mergi cu noi", bla bla. Dar crezi că el s-a lăsat mai prejos? M-a străpuns cu doi ochi albaștri spălăciți, a pornit motorașul de cincisprezece cai și spre uimirea tuturor, am ieșit din port. La fiecare ponton depășit, spaima creștea în mine. Priveam cu deznădejde fiecare șansa care trecea pe lângă mine, șansa de a rămâne pe uscat. El privea mândru [n față, nici măcar nu mă mai băga în seamă
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
dracului de aici fără remușcări. OK. "Mersi, însă vreau și eu adresa lui Patrik din Franța." "Domnul Patrik nu locuiește în Franța. E rezident în Republica Centrafricana. Locuitsște aici de aproape zece ani." Mut din nou. Mut de data asta de uimire. Și în două secunde o să mai fiu o dată mut. Prin fața mea trece puștiul de aseară. L-am recunoscut după șortul cu elefanți și freza inconfundabilă. Nu mai înțelegeam nimic. Dacă l-a sechestrat în cameră și l-am eliberat eu
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
așezate în formă de unghi ascuțit. Bărzăunul se ridică și se apropie înfiorat de lespezile dispuse în formă de poartă. Presimțise ceva și nu se înșelase. Se uită cu atenție și deodată nu-și mai putu stăpîni un strigăt de uimire. Hei, ia priviți aici!... Bănuiam eu că așa va fi! Și începu să sară pe lîngă cele două pietre, de parcă l-ar fi înțepat niște viespi în tălpi. Toți întoarseră capetele spre el, la început contrariați, apoi curioși și, bănuind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
fi reușit Lea, de una singură, să-l țină numai pentru ea și pentru noi în vremurile alea. Nu. Erau firidele și ușile care duceau în cămăruțe strâmte, unele de care nici nu știam și pe care le descopeream cu uimire și spaimă, de parcă atunci le-ar fi născut casa, complice în jocurile noastre. Era, apoi, ușa interzisă a podului. Șemineul mare și nefolosit, în gura neagră a căruia priveam curioși spre un hău unde domneau spaime ce aveau să revină
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
din mașina care îl precedase. Ea făcu câțiva pași către el și-i spuse: ― E bine s-o știi. Sunt Patricia Hardie. ― Da, răspunse Gosseyn. O știu de după-amiază. Cineva mi-a spus cine ești. Ochii fetei se măriră de uimire. ― Ești complet nebun. De ce n-ai întins-o? ― Pentru că trebuie să știu. Vreau și trebuie să aflu cine sunt. Probabil că în glasul său răsunase ceva, reflectând sentimentul de vid pe care îl încearcă cel ce și-a pierdut identitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
cerului venusian; un fluviu năvalnic șerpuia în mijlocul acestei naturi veșnic verzi. Ciudat și impresionant cadru de desfășurare a unei conversații despre natura structurală a elementelor organice, a celor moleculare, atomice, electronice, neuronice și fizico-chimice, într-un cuvânt, a omului. O uimire profundă îl cuprinse. Pentru el distona în acest univers. De când se trezise, el însuși, își ridicase aceeași problemă, cea pe care o formulase acum Prescott. Nemulțumindu-se cu simpla afirmare a unei asemănări de structură, era pe cale să se identifice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
ușa deschî-zându-se. ― Vin imediat!... strigă el. Nu primi nici un răspuns, din camera de dincolo nu se auzise nici un zgomot. O umbră apăru în cadrul ușii. Gosseyn tresări. Era John Prescott. ― N-am decât un minut la dispoziție ― zise acesta. Cu toată uimirea sa, Gosseyn nu-și putu stăpâni un oftat. Graba unanimă a vizitatorilor săi devenea obositoare. Fără să spună ceva se ridică în picioare și-l privi întrebător. ― Te vor mira cele ce-ți voi spune ― adăugă Prescott. Gosseyn îi făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
lui tulbure dădu un. ocol camerei și se opri la biroul aflat de partea cealaltă a patului. Pe birou observă un ziar și o foaie albă de hârtie. Gosseyn se răsuci și trecu cealaltă parte. Luă hârtia și citi cu uimire: Dragă domnule Gosseyn, Când am auzit știrile, mi-am zis imediat că veți fi căutat. Astfel că am distrus pe loc fișa dvs. de înregistrare, am completat una nouă pentru camera dvs. nr. 974 cu primul nume care mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
rost să mai pierdem timpul ― zise psihiatrul. Am înțeles că tehnicienii galactici au amenajat pentru dumneata o sală specială. Antrenamentul nu va prezenta dificultăți având în vedere tot materialul pe care l-au adus aici. Clătină din cap plin de uimire. ― Nici acum nu-mi vine să cred că au atâția kilometri pătrați de construcții subterane având drept acoperire numai locuința lui Crang. Dar, revenind la cele ce vă spuneam... Se încruntă, gânditor. ― Punctul cheie, dacă nu ne înșelăm, constă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
o viteză supersonică. Fuseseră ani frumoși, cu fete apetisante și băieți, adevărați cavaleri, în care săgețile lui Cupidon străpunseseră multe inimi, producându-le răni ce aveau să se vindece în timp sau însorindu-le cu dulcele și amarul tinereții fulgurante. Spre uimirea lui Mihăiță și chiar a părinților, Vișinel nu se îndrăgostise de nici o fată, deși acestea îi adresaseră chemări, el fiind un cavaler chipeș și înzestrat din belșug cu acel atribut numit de vino-încoace! Nimeni nu putea ști că inima și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și o să se bage în pat. Și privirea omului de pe coperta ultimului număr al revistei GQ o să o ardă în continuare. Prestidigitatorul îl bate ușor pe umăr, ca să-i întindă paharul cu gin tonic, iar el mimează convingător o mică uimire. A. Mersi. Apucă delicat paharul învelit într-o crustă fină de gheață (o mică demonstrație de bon-goût), îl duce la buze și soarbe cinci mililitri de lichid rece. Femeia cu picioare strâmbe îi vede mărul lui Adam, care se zbate
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]