5,858 matches
-
precum flexionarea și cuvintele de legătură (prepozițiile și conjuncțiile) lipsesc cu desăvârșire. Topica și construcția frazei urmează liniaritatea limbajului semnelor. (2001, Stănică, Popa, Popovici, p. 72-73) S-a observat că datorită învățării mecanice, fără medierea limbajului mimico-gestual, copiii au un vocabular limitat, pe care și l-au însușit în forma inițială de prezentare. Ei nu sunt capabili de a folosi un cuvânt, din punct de vedere semantic, decât într-un context asemănător cu cel în care a fost învățat, iar din
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
observă comportamentul nonverbal al membrilor grupului căruia a intrat, va putea comunica eficient cu ceilalți și nu va stârni conflicte, dacă va respecta raporturile de putere existente. Cu cât o persoană se află mai sus în ierarhia socială, cu atât vocabularul său de cuvinte este mai bogat, în timp ce, cu cât o persoană este mai puțin educată sau necalificată, cu atât vocabularul său este mai sărac și, pentru a compensa, folosește mai multe gesturi pentru a transmite intențiile și gândurile sale. Comunicarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dacă va respecta raporturile de putere existente. Cu cât o persoană se află mai sus în ierarhia socială, cu atât vocabularul său de cuvinte este mai bogat, în timp ce, cu cât o persoană este mai puțin educată sau necalificată, cu atât vocabularul său este mai sărac și, pentru a compensa, folosește mai multe gesturi pentru a transmite intențiile și gândurile sale. Comunicarea statutului ocupat și a puterii se poate transmite celorlați prin intermediul mai multor indicatori nonverbali: • înfățișare și îmbrăcăminte: persoana aflată într-
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
preocupa de expresivitatea comunicării didactice, ar putea să cultive relații de parteneriat și să se bucure de efectele propriei charisme (capacitatea de a atrage și de a persuada elevii). Imaginea sa inconfundabilă se va păstra în timp și datorită particularităților vocabularului său gestual. Numai așa își vor aminti elevii de charisma pe care o emana, de vorbele, faptele și de gesturile sale. Capitolul 6 Program de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică 1. Gestul. Definiții și accepțiuni Obiective generale * însușirea aspectelor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
după fiecare idee sau sentiment important. În acest caz, o numim confirmare sau subliniere. Vom încheia acest subcapitol cu o listă de comportamente folositoare și comportamente de evitat în folosirea abilităților verbale, propusă de Okun (2002): * Comportamente folositoare: ○ utilizarea unui vocabular ușor de înțeles pentru client; ○ sumarizarea celor spuse de către client; ○ utilizarea tehnicilor verbale de ascultare activă (de exemplu: "aha", "înțeleg", "sigur" etc.); ○ adresarea pe nume a clientului; ○ utilizarea umorului în mod măsurat atunci când este cazul, pentru reducerea tensiunii; ○ adoptarea unei
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
astfel de abilități). 8. Aspecte legale: 9. Descrierea clientului în timpul interviului: Elemente nonverbale (îmbrăcăminte, conduită, mimică, gesturi, contact vizual, obiecte personale) și paraverbale personale (tonul vocii, intensitatea vocii). Alte aspecte: motivarea clientului, implicare, deschidere, disponibilitate afectivă. Nivelul general de informații, vocabular, terminologie tehnică, abilități. 10. Sumar și recomandări: Luând în considerare că interviul de informare este diferit de alte tipuri de discuții din cadrul procesului de consiliere, clientul ar trebui prevenit/in-format în câteva cuvinte în legătură cu specificul acestei intervenții, iar jargonul profesional
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
din material îl "salvează" pe cel care ține prezentarea * Textul poate fi distribuit participanților înainte de întâlnire. * Este pierdut contactul vizual cu auditoriul * Gesturile și mimica vorbitorului sunt mult diminuate * Scade interesul auditoriului * Monotonie (limbajul scris este diferit de cel oral); vocabularul limbajului vorbit este mult mai familiar etc. * Memorarea textului AVANTAJE DEZAVANTAJE * Permite gestica și contactul vizual cu auditoriul * Senzația de discurs fluent * O metodă consumatoare de timp * Pericolul de a uita anumite pasaje sau modul de desfășurare * Întreruperile pot compromite
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
și evenimentelor create prin intermediul mijloacelor electronice și care crează condițiile reorientării percepției către noi forme de informație 42. Într-o colecție de eseuri având ca temă comună investigarea unei estetici relaționale, teoreticianul francez Nicolas Bourriaud pune aceeași problemă a reconsiderării vocabularului și discursului teoretic din perspectiva dinamicii practicii artistice 43. Preocupat de provocările efective ale artei contemporane și de legăturile ei cu societatea, istoria și cultura, Bourriaud afirmă că sarcina directoare a criticului ar fi aceea de a rearticula setul complex
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
manifestată ca un câmp interdisciplinar de cercetare ce ar avea în vedere teoretizarea politicii și politizarea teoriei în scopul înțelegerii relațiilor și practicilor umane și instituționale. Cercetările specifice teoriei culturale, care vine cu propriul set de practici și cu propriul vocabular, vizează înțelegerea și argumentarea condițiilor sociale, istorice, economice și politice care conduc la stabilirea structurilor conflictuale de putere. În raport cu acestea, cultura vizuală și procesele privirii sunt tratate ca practici sociale care se desfășoară în contexte specifice organizate istoric și cultural
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Richard Rorty care preciza că reprezentările mentale ar fi reflecții ale realității externe. Teoriile empirice ale cunoașterii ar fi marcat epoca modernității prin descrierea unei "deschideri a viziunii", în măsura în care "observația" a devenit o metaforă constitutivă cercetării sociale și culturale, iar vocabularul extins al "vizualității" a devenit un instrument important în înțelegerea practicilor comunității umane. În pofida perspectivei clasice, care privilegia o viziune mecanică a universului ca o totalitate a elementelor interconectate, acceptând că în formele externe rezidă o ordine internă înțeleasă doar
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
auto-teoretică, în sens de auto-reflexivă, a artei conceptuale oferă șansa unei reconcilieri istorice dintre practica artistică și teoria artei, a cărei specialitate filosofică, teoria estetică, ar putea profita pentru a-și reconsidera aparatul critic din perspectiva unei racordării contemporane a vocabularului la practicile intermedia ale culturii vizuale. Observațiile critice cu privire la relațiile dintre arta conceptuală și teoria estetică ar putea să se întindă de la sesizarea unei ignorări reciproce a practicii acestui tip de artă care nu ține cont de asumpțiile academice ale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
1) în abordarea descriptivă, analitică și evaluativă a practicilor artistice contemporane. Dacă unele dintre aceste teorii (printre care se află și cele estetice) își elaborează încă discursul în funcție de legitimări filosofice moderne (narativiste) și de programe teleologice (idealiste), uzând de un vocabular (metafizic) aflat în decalaj față de schimbările intelectuale de la sfârșitul secolului trecut (ce au configurat noi terminologii), alte teorii (printre care se află și cele politice asupra artei) au descoperit nișe informaționale rămase încă neexplorate (necriticate) și au alcătuit agende situaționale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
sit (site-responsive) și angajat(ă) social (socially engaged). "Situarea" devine, astfel, una dintre practicile artistice contemporane privilegiate, considerându-se că "dislocarea" este simptomul cultural specific realității sociale și politice a capitalismului târziu (Miwon Kwon), că asistăm la apariția unui nou vocabular prin intermediul căruia estetica de tip relațional operează în vederea evitării alienării, diviziunii muncii și transformării în marfă a spațiului (Nicholas Bourriaud) și că, în condițiile în care experiența culturală a ajuns să fie recunoscută ca o componentă fundamentală a regenerării urbane
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
nu se mai prezintă pe sine drept candidat"454. Deciziile par deja luate, lupta încheiată, ""democrația germană" a ales"455. A cartografia gândirea lui Hitler, încheie Burke, înseamnă a descifra modul în care mentalul său privat "se traduce într-un vocabular al evenimentelor naționale"456. Dacă ne întrebăm, împreună cu Kenneth Burke, dacă Hitler este "sincer sau strategic, dacă viziunea sa asupra conspiratorului omnipotent se caracterizează prin onestitatea drastică a paranoiei sau prin viclenia evidentă a unui demagog antrenat în spiritul Realpolitik-ului
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
se slujească, ci El să slujească și să-și dea viața pentru mulți!” (Marcu, 10:42-45. Vezi și: Matei, 20: 25-28; Luca, 22: 25-26). În Vulgata, versiunea latină a Evangheliei, echivalentul pentru slujitor și rob este substantivul minister, moștenit în vocabularul politic european. Așadar, oricare demnitar în stat (ministru, 137 deputat, președinte etc.) ar trebui să fie un slujitor al celor mulți, condiție asumată în mod obligatoriu odată cu accesul la poziția de cel dintâi sau de mai mare între semenii săi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
se slujească, ci El să slujească și să-și dea viața pentru mulți!” (Marcu, 10:42-45. Vezi și: Matei, 20: 25-28; Luca, 22: 25-26). În Vulgata, versiunea latină a Evangheliei, echivalentul pentru slujitor și rob este substantivul minister, moștenit în vocabularul politic european. Așadar, oricare demnitar în stat (ministru, 137 deputat, președinte etc.) ar trebui să fie un slujitor al celor mulți, condiție asumată în mod obligatoriu odată cu accesul la poziția de cel dintâi sau de mai mare între semenii săi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
4. Principiul sintactic / 31 I.7.5. Principiul simbolic / 31 Aplicații / 32 II. NIVELUL LEXICAL-SEMANTIC AL LIMBII ROMÂNE / 43 Repere teoretice / 43 II.1. Unități lexicale / 43 II.1.1. Cuvântul / 43 II.1.2. Expresia / 46 II.2. Structura vocabularului limbii române / 49 II.3. Mijloace de îmbogățire a vocabularului / 52 II.4. Relații semantice / 59 Aplicații / 66 III. NIVELUL MORFOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE / 87 Repere teoretice / 87 III.1. Concepte operaționale / 87 III.2. Părțile de vorbire/ clasele semantico-gramaticale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Aplicații / 32 II. NIVELUL LEXICAL-SEMANTIC AL LIMBII ROMÂNE / 43 Repere teoretice / 43 II.1. Unități lexicale / 43 II.1.1. Cuvântul / 43 II.1.2. Expresia / 46 II.2. Structura vocabularului limbii române / 49 II.3. Mijloace de îmbogățire a vocabularului / 52 II.4. Relații semantice / 59 Aplicații / 66 III. NIVELUL MORFOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE / 87 Repere teoretice / 87 III.1. Concepte operaționale / 87 III.2. Părțile de vorbire/ clasele semantico-gramaticale elemente de specificitate / 92 III. 2.1. Substantivul / 92 III
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
va primi premiul promis.] (raportul de coordonare conclusivă în frază), [S-a așezat] în fața [lui la rând.] (raport de subordonare în propoziție), Cu toate că [și-a dorit mult, nu a reușit să...] (raportul de subordonare în frază) etc. II.2. Structura vocabularului limbii române Vocabularul 46 limbii române cuprinde două mari părți: vocabularul fundamental/ fondul principal lexical 47 și masa vocabularului 48, care se diferențiază în funcție de gradul de utilizare a elementelor acestora de către vorbitori. Vocabularul fundamental (fondul principal lexical) reprezintă partea stabilă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
promis.] (raportul de coordonare conclusivă în frază), [S-a așezat] în fața [lui la rând.] (raport de subordonare în propoziție), Cu toate că [și-a dorit mult, nu a reușit să...] (raportul de subordonare în frază) etc. II.2. Structura vocabularului limbii române Vocabularul 46 limbii române cuprinde două mari părți: vocabularul fundamental/ fondul principal lexical 47 și masa vocabularului 48, care se diferențiază în funcție de gradul de utilizare a elementelor acestora de către vorbitori. Vocabularul fundamental (fondul principal lexical) reprezintă partea stabilă a lexicului (aproximativ
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a așezat] în fața [lui la rând.] (raport de subordonare în propoziție), Cu toate că [și-a dorit mult, nu a reușit să...] (raportul de subordonare în frază) etc. II.2. Structura vocabularului limbii române Vocabularul 46 limbii române cuprinde două mari părți: vocabularul fundamental/ fondul principal lexical 47 și masa vocabularului 48, care se diferențiază în funcție de gradul de utilizare a elementelor acestora de către vorbitori. Vocabularul fundamental (fondul principal lexical) reprezintă partea stabilă a lexicului (aproximativ 1500 de cuvinte 49), cuprinzând unitățile lexicale absolut
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subordonare în propoziție), Cu toate că [și-a dorit mult, nu a reușit să...] (raportul de subordonare în frază) etc. II.2. Structura vocabularului limbii române Vocabularul 46 limbii române cuprinde două mari părți: vocabularul fundamental/ fondul principal lexical 47 și masa vocabularului 48, care se diferențiază în funcție de gradul de utilizare a elementelor acestora de către vorbitori. Vocabularul fundamental (fondul principal lexical) reprezintă partea stabilă a lexicului (aproximativ 1500 de cuvinte 49), cuprinzând unitățile lexicale absolut necesare realizării comunicării dintre vorbitorii unei limbi: substantive
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subordonare în frază) etc. II.2. Structura vocabularului limbii române Vocabularul 46 limbii române cuprinde două mari părți: vocabularul fundamental/ fondul principal lexical 47 și masa vocabularului 48, care se diferențiază în funcție de gradul de utilizare a elementelor acestora de către vorbitori. Vocabularul fundamental (fondul principal lexical) reprezintă partea stabilă a lexicului (aproximativ 1500 de cuvinte 49), cuprinzând unitățile lexicale absolut necesare realizării comunicării dintre vorbitorii unei limbi: substantive care denumesc grade de rudenie, părți ale corpului, obiecte casnice, alimente, băuturi, viețuitoare, zilele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pleca, a veni etc.; articole: un, lui, o, niște etc.; anumite adverbe: bine, repede, aici, acum, azi, mâine, da, nu etc.; prepoziții: de, în, la, cu etc.; conjuncții: și, că, să, dacă etc.; unele interjecții: hai, vai, au etc. Masa vocabularului reprezintă componenta mobilă 50 a lexicului unei limbi, conținând unități lexicale care fie au ieșit din uz, fie au intrat recent în sistemul limbii române, fie sunt folosite contextualizat (prin raportare la anumite repere spațiale, la anumite tipuri de interlocutori
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lexicale care fie au ieșit din uz, fie au intrat recent în sistemul limbii române, fie sunt folosite contextualizat (prin raportare la anumite repere spațiale, la anumite tipuri de interlocutori, la anumite situații de comunicare). Sunt incluse, așadar, în masa vocabularului, unități lexicale subsumate următoarelor clase: arhaisme, neologisme, regionalisme, termeni de specialitate, termeni de argou, termeni de jargon. (a) Arhaismele 51 sunt unități lexicale actualizate în epoci anterioare, ieșite azi din uzul vorbitorilor comuni de limbă română (ele sunt, însă, folosite
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]