4,648 matches
-
pus amprenta asupra comunității prin construcția unei biserici și a unei școli pe fosta vatră a satului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Tătărani era unicul sat și reședința comunei Tătărani, cu 683 de locuitori, o școală și o biserică zidită la 1744 de jupân Gherghiceanu și jupâneasa Joița și renovată în 1830. Pe teritoriul acestei comune se afla și un eleșteu pe pârâurile Recelea și Calda, eleșteu amenajat de Cotman Vel Mihalache Cornescu, care se ocupase și de renovarea bisericii
Tătărani, Prahova () [Corola-website/Science/301740_a_303069]
-
7 mori (din care 2 făcăuri), 11 fierăstraie (din care 3 circulare) și o dârstă. De asemenea, în comună existau și o școală și două biserici ortodoxe — una în Trăisteni, înființată în 1724 de Constantin Cuculeată și alta în Teșila, zidită de Bucur Săvulescu în 1878. În 1925, Anuarul Socec atestă comuna Teșila cu satele Teșila, Trestieni și Vatra-Satului, cu 3268 de locuitori. La sfârșitul perioadei interbelice, comuna era arondată plășii Sinaia din județul Prahova. La reforma administrativă din 1950, comuna
Comuna Valea Doftanei, Prahova () [Corola-website/Science/301755_a_303084]
-
marilor năzuințe ale capitalei de pe malurile Nevei. Însă poezia Ahmatovei nu s-a limitat la descrierea perioadei prerevoluționare ca un paradis pierdut, din care refuza să se desprindă; ea însăși s-a împotrivit în mod repetat încercărilor „de a fi zidită în anii 1910”. Versurile arătau că ea nu era legată de vremuri, de evenimentele din jurul ei. În ultimele decenii ale vieții, Ahmatova s-a ocupat de tema timpului, de scurgerea lui. „Куда девается время?” - „Unde rămâne timpul?”, era problema care
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
de colț, deasupra cornișei divizoare sunt două geamuri care imită forma unei semiluni, acestea sunt împresurate de decorații semicirculare. Odinioară, intrarea principală se afla pe latura estică a clădirii. În urma numeroaselor transformări, bolta porții și ferestrele de lângă poartă au fost zidite. Din fericire balustradele ornamentate au rămas intacte. În prezent, edificiul se află în proprietatea bisericii romano-catolice din Remetea. Familia Puskás este o veche familie remeteană. Strămoșii lor au luptat și în revoluția din 1848 în armata lui Józef Bem. Mulțumită
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
-lea. La începutul secolului XX, casa familiei, din centrul satului, de pe malul Pârâului Pietrii, a fost construită în mai multe trepte. Fațada clădirii divizat prin lezene, nu este plană , ci urmărește malul pârâului. Intrarea cu boltă din partea stângă, a fost zidit în timpul renovărilor de la sfârșitul anilor '70, când au fost transformate și ferestrele. Merită o atenție deosebită aripa din partea dreaptă a clădirii. Intrarea cu boltă este ornată cu o balustradă cu arc foarte difractat, iar ferestrele sunt ornate cu motive care
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Școala Ardeleană, prin protopopul greco-catolic de Săcărâmb, Vasile Coloși, care, alături de Petru Maior, a avut contribuția majoră în redactarea primului lexicon cvadrilingv al limbii române, cunoscut și sub numele de Lexiconul de la Buda. Biserica trăsnită a fost o biserică greco-catolică zidită în 1800 și distrusă de către un trăsnet după 170 de ani. Ruinele ei veghează încă orașul de pe creasta pe care a fost așezată. Cea mai veche biserică este însă biserica romano-catolică, zidită în 1777.
Săcărâmb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300558_a_301887]
-
Buda. Biserica trăsnită a fost o biserică greco-catolică zidită în 1800 și distrusă de către un trăsnet după 170 de ani. Ruinele ei veghează încă orașul de pe creasta pe care a fost așezată. Cea mai veche biserică este însă biserica romano-catolică, zidită în 1777.
Săcărâmb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300558_a_301887]
-
Moldovei. Ea a fost însă curând distrusă de Marea invazie mongola, din 1241. Mai tarziu au fost prezenți în zonă și cavalerii teutoni care au ridicat aici o cetate, Kruceburg (Kreuzburg?) pe dealul Sârbă. Pe locul ei s-ar fi zidit ulterior cetatea Crăciuna, dar asupra locului precis al acesteia există teorii contradictorii. După unii, actuala Cetățuie de pe dealul Sârbă ar fi ruinele cetății Crăciuna. Odobeștiul a început printr-o așezare de răzeși în secolul al XIII-lea, care a ținut
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
ctitorit în secolele al XVII-lea - al XIX-lea un număr mare de biserici și mănăstiri, Măgura Odobești cu schiturile ei fiind asemuita oarecum de C.C.Giurescu cu Muntele Athos. În 1670 Iordache Cantacuzino ridică prima biserică - Biserică Ovidenia. Răzeșii zidesc pe Măgura mânăstirile Buluc și Tarnița. În 1732 se inaugurează Biserică Nașterii Maicii Domnului, iar prin 1777 negustorii cazaclii sfințesc și ei biserică lor a Apostolilor Petru și Pavel. În secolul al XVII-lea - al XVIII-lea apar în localitate
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
fost întemeiată în anul 1769 pe locul zis astazi Bisericuta la Conul Viilor. La insistența călugărului Ion Dumitru Barbu, comuna a cedat terenul, cu condiția ca mănăstirea să aibă o capelă și o școală pentru băieții sătenilor. Mânăstirea s-a zidit concomitent cu capela și cu școală. A fost distrusă în urma unui ordin regesc din 3 ianuarie 1782. Mănăstirea o mai găsim menționată și în „"Fassio super monasteriis gr. ritus catholicorum per magnum Transylvania principatum"", redactat în jurul anului 1770.
Vaidei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300563_a_301892]
-
făcută în lunca Mureșului,teren atât de fertil și producător de cereale." Se pare ca turnul respectiv a fost așezat în capul dealului ( unde e astăzi cimitirul) fiindcă acolo "vizibilitatea era excepțională și își atingea scopul pentru care a fost zidit,putând cu ușurință să fie anunțați cei din castrul Brancovenestiului,despre apariția inamicului." Satul apare atestat în 1461,insă "turnurile de apărare română au fost până la anul 271 era noastră,deci s-ar putea ca satul să dateze de atunci
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
Biserică” - același cu biserica mult mai veche din Galeșul Sibiului - și printre slujitori pe Popa Păun, Popa Mihai, Popa Toma și Constantin, fiii lui Mihai. Preotul Alecu Popescu (1826-1890) sau Popa Alecu, fiul lui Popa Constantin, a ctitorit întâia biserică zidită din Galeș, după numai șase luni de lucru (pornit la patru zile după sfârșitul războiului de independență din 1877), târnosită la 1 ianuarie 1878 de Episcopul Ghenadie II al Argeșului, cu hramul vechi, la care s-a adăugat Sfinții Împărați
Galeșu, Argeș () [Corola-website/Science/300623_a_301952]
-
aceeași plasă și comunele Drăghiciu și Valea Popii. Prima, având 1001 locuitori ce trăiau în 240 de case în singurul sat, și în ea existau o fabrică de scaune cu mecanisme acționate hidroenergetic, aparținând lui Anast. I. Chirvasi; o biserică zidită în 1854 și o școală cu 72 de elevi (dintre care 6 fete). În comuna Valea Popii trăiau 1346 de locuitori în satele Valea Popii, Văcarea și Huluba. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna drept reședință a plășii Râurile, având
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Zeletin a județului Tecuci și era formată din târgul Podu Turcului și satul Dămăcușa, cu o populație de 1973 de locuitori ce trăiau în 940 de case. În comună erau o biserică zidită în 1830 și o școală cu 103 elevi deschisă în 1868. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau și comunele Giorgioana (în aceeași plasă) și Căbești (în plasa Pereschivul a județului Tutova). Comuna Giorgioana era formată din
Comuna Podu Turcului, Bacău () [Corola-website/Science/300692_a_302021]
-
bisericii, a fost adus în biserică veșmântul Sfintei Cuvioase Parascheva, primit în dar de la IPS Daniel, s-a realizat o serie întreagă de alte lucrări. La granița cu satul Bârzulești, în vârful unui deal ce străjuiește șoseaua Bacău-Onești, s-a zidit locaș de rugăciune, o mănăstire de maici. Schitul Doamna este ridicat pe terenul donat de locuitorii Enăcheștilor. Acest schit a luat ființă în cursul lunii septembrie al anului 1999, cu binecuvântarea P.S. EFTIMIE LUCA al Romanului, din dorința de a
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
anii 30 începutul lui 40 a suferit condamnări și mulți ani de închisoare sub toate dictaturile acelui secol. În timpul guvernării legionare (sept.1940 - ian 1941) a fost prefect al jud. Hunedoara. Din 1948 -1952 a stat ascuns într-o încăpere zidită în subsolul casei părintești din Livadia, iar după arestare au urmat închisorile, canalul, etc. Fratele său Milu, a urmat Facultatea de Drept, a fost funcționar CFR (șef de gară), comisar de poliție în Petroșani în perioada guvernării legionare, suferind și
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
perdele între naos și pronaos. Pereții sunt sprijiniți de contraforturi solizi. Astăzi, preotul paroh care slujește la această biserică este Daniel Iordan. În cadrul acestei parohii face parte și bisericuța „Sfântul Nicolae” din Curița. Această Sfântă biserică a început a se zidi în anul 1840 cu cheltuiala Egumenului Mănăstirii Cașinului - Isaiia Țarigrădeanul - care a zidit-o până la ferestre, iar de aici și până la terminare, în 1843, a fost zidită prin stăruința și contribuția preotului I. Smărăndoiu și a Ieromonahului N. Velniceru, ajutați
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
paroh care slujește la această biserică este Daniel Iordan. În cadrul acestei parohii face parte și bisericuța „Sfântul Nicolae” din Curița. Această Sfântă biserică a început a se zidi în anul 1840 cu cheltuiala Egumenului Mănăstirii Cașinului - Isaiia Țarigrădeanul - care a zidit-o până la ferestre, iar de aici și până la terminare, în 1843, a fost zidită prin stăruința și contribuția preotului I. Smărăndoiu și a Ieromonahului N. Velniceru, ajutați și de alți binefăcători. Clopotnița este făcută de I. Smărăndoiu, fiul preotului Smărăndoiu
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
și bisericuța „Sfântul Nicolae” din Curița. Această Sfântă biserică a început a se zidi în anul 1840 cu cheltuiala Egumenului Mănăstirii Cașinului - Isaiia Țarigrădeanul - care a zidit-o până la ferestre, iar de aici și până la terminare, în 1843, a fost zidită prin stăruința și contribuția preotului I. Smărăndoiu și a Ieromonahului N. Velniceru, ajutați și de alți binefăcători. Clopotnița este făcută de I. Smărăndoiu, fiul preotului Smărăndoiu, în 1862. În locul acestei Sfinte biserici a fost înainte altă bisericuță de lemn tot
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
satele Maralaiu și Câineni, având în total 883 de locuitori. În comuna Câineni funcționa o școală de băieți cu 22 de elevi la Stăvărăști și două biserici (una la Stăvărăști construită în 1835 de Alex Bagdat și una în Câineni, zidită de pitarul Pantazi Bagdat în 1843). În 1925, comunele din zonă au fost reorganizate, astfel comuna Balta Albă era arondată plășii Boldu, fiind formată doar din satul de reședință, cu 724 de locuitori, iar comunele Grădiștea de Jos și Grădiștea
Comuna Balta Albă, Buzău () [Corola-website/Science/300792_a_302121]
-
moșia familiei Cândeștilor. Pe la 1820, hatmanul Mihăiță Filipescu a ajuns proprietar al unei părți din moșia Cândeștilor și a adus aici țărani din alte sate, înființând un sat cu numele de Cândeștii de Jos (sau Filipești), în care a și zidit o biserică la 1825. Satul mai vechi a luat numele de Cândeștii de Sus (sau Slobozia Ghicăi). La sfârșitul secolului al XIX-lea, cele două sate făceau parte din comuna Cândești (în plasa Sărata, județul Buzău), a cărei reședință era
Cândești, Buzău () [Corola-website/Science/300803_a_302132]
-
satele Bălaia, Cremenea, Gherăseni și Sudiți, cu o populație de 2220 de locuitori, ce trăiau în 426 de case. În comună funcționau o stână, o moară cu aburi, o școală cu 106 elevi (din care 4 fete) și o biserică zidită în 1840 de Ioan Emanuel Gherase. În 1925, comuna este consemnată în plasa Glodeanurile din același județ, având în componență satele Cremenea, Gherăseni și Sudiți, și cătunele Bălaia și Brebeanca, cu o populație totală de 2789 de locuitori. În 1931
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
Fântâna Turcului și Zăplazi, având în total 2397 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 104 elevi înființată în 1876 de Mihai Negru, și 4 biserici ortodoxe (două în Grebănu: datând din 1807 și alta din 1884, ambele zidite de familia marelui logofăt Costache Șuțu; o a treia la Homești, zidită la 1818 de Vlad Periețeanu și a patra la Herăști, zidită de localnici în 1802). Pe teritoriul actual al comunei era organizată atunci și comuna Putreda, cu satele
Comuna Grebănu, Buzău () [Corola-website/Science/300820_a_302149]
-
funcționau o școală mixtă cu 104 elevi înființată în 1876 de Mihai Negru, și 4 biserici ortodoxe (două în Grebănu: datând din 1807 și alta din 1884, ambele zidite de familia marelui logofăt Costache Șuțu; o a treia la Homești, zidită la 1818 de Vlad Periețeanu și a patra la Herăști, zidită de localnici în 1802). Pe teritoriul actual al comunei era organizată atunci și comuna Putreda, cu satele Putreda Mică și Putreda Mare (astăzi, Livada Mică și Livada), cu 1022
Comuna Grebănu, Buzău () [Corola-website/Science/300820_a_302149]
-
Mihai Negru, și 4 biserici ortodoxe (două în Grebănu: datând din 1807 și alta din 1884, ambele zidite de familia marelui logofăt Costache Șuțu; o a treia la Homești, zidită la 1818 de Vlad Periețeanu și a patra la Herăști, zidită de localnici în 1802). Pe teritoriul actual al comunei era organizată atunci și comuna Putreda, cu satele Putreda Mică și Putreda Mare (astăzi, Livada Mică și Livada), cu 1022 de locuitori. În comuna Putreda funcționau o școală mixtă cu 64
Comuna Grebănu, Buzău () [Corola-website/Science/300820_a_302149]