40,921 matches
-
Dienci este un sat în comuna Vulturești din județul Olt, Muntenia, România. prima atestare documentara a satului pare a fi fost făcută în jurul anului 1600,cănd primii migratori s-au așezat aici din zonele inundabile ale oltului.asezarea satului în căldarea a doua dealuri numite dealul cu piatră și dealul mare(care se prelungește
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
și de-a latul ei; respectiv - drumul național Pitești - Drăgășani, de la est la vest, și drumul național Slatina - Râmnicu-Vâlcea de la sud la nord. Cea mai apropiată stație de cale ferată este gara Corbu, situată la 35 km. Cea mai veche atestare documentară a satului Făgețelu (sat care dă și denumirea actuală a comunei Făgețelu) este "Hrisovul domnesc" din anul 1475. Pe teritoriul comunei Făgețelu, în satul Chilia, se află un muzeu sătesc, operă și contribuție a sculptorului Nicolae Nica. Conform recensământului
Comuna Făgețelu, Olt () [Corola-website/Science/301976_a_303305]
-
Iancu Jianu este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată din satele Dobriceni, Iancu Jianu (reședința) și Preotești. Atestările documentare, acte și zapise ce depășesc 600 de ani, precum și atestări arheologice, cum ar fi mormântul unui soldat trac, descoperit pe Dealul lui Bucică din satul Dobriceni din comună, vin să întărească o certitudine, că ne aflăm pe aceste meleaguri
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
Iancu Jianu este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată din satele Dobriceni, Iancu Jianu (reședința) și Preotești. Atestările documentare, acte și zapise ce depășesc 600 de ani, precum și atestări arheologice, cum ar fi mormântul unui soldat trac, descoperit pe Dealul lui Bucică din satul Dobriceni din comună, vin să întărească o certitudine, că ne aflăm pe aceste meleaguri de mii de ani. Localitatea a purtat de-a lungul ultimelor
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
târg ce are loc în fiecare duminică, sau bâlciul de Sfântă Mărie pe 15 august. Satul Dobriceni aparținător localității, a fost atestat documentar cu 418 ani în urmă, mai exact la 29 mai 1589, în timpul domniei lui Mihnea Turcitu. Dacă atestarea satului este clară, în ceea ce privește denumirea sa, există mai multe variante. Unii cercetători cred că ar fi un antroponim de la numele unui om Dobrin- Dobre, alții cred că denumirea se trage din slavonescul "dobrii" care înseamnă om bun. Ambele variante au
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
Mănăstirii Cozia. "Legenda, depănându-și povestirea, arată că mănăstirii i-a fost dăruit un clopot imens care se auzea la mari distanțe. Vodă ar fi poruncit ca întreg ținutul în care se aude sunetul clopotului să fie al acestei mănăstiri. Atestarea documentară a satului Bratovești reiese dintr-un document din anul 1519 (7027 de la Facerea Lumii): ""... 1519 (7027) Ianuarie - August 10 Pitești - Neagoe Basarab V. V. fiul lui Basarab V. V. întărește slugerului Dragomir și fetei sale Neacșa stăpânirea asupra părților din Șuici
Bratovești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301990_a_303319]
-
are motive florale, antropomorfe și zoomorfe din care amintim celebrul cocos de Horezu. Ceramică are influențe orientale de la meșterii olari din vechime aduși de Constantin Brâncoveanu din Imperiul Otoman la construcția mănăstirii Horezu în secolul al XVII-lea. Nu există atestare documentara certă a satului dar el există că așezare în anul 1526 când satul Stroești este menționat într-un hrisov de danie al voievodului Radu de la Afumați către mănăstirea BISTRIȚA .. Cel mai important monument este biserică cu hramul Sf. Cuvioasa
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
într-o pradă ușoară pentru popoarele migratoare germanice, cărora le-a căzut curând victimă. Drept centru al evului mediu timpuriu în Viena a fost considerat Berghof, care s-a transformat într-un centru comercial pentru regiunea viticolă înconjurătoare. Cea dintâi atestare, medievală, este cea din 881 în Analele Salzburgului. Referirea a fost făcută în contextul unor lupte cu ungurii. Anul 955 a avut un rol hotărâtor asupra dezvoltării ulterioare a Vienei după ce în acest an regele francilor de est Otto I
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
distanță de 29 km față de municipiul Arad. Urmele locuirii pe aceste meleaguri datează din cele mai vechi timpuri. În situl arheologic de la Zăbrani (Dealul Viilor) au fost puse în evidență două așezări datând din paleolitic și din epoca fierului. Prima atestare documentară a localității Zăbrani datează din 1080-1090. Formația de Pompieri din localitatea Zăbrani a fost înființată ca o nevoie a cetățenilor localității de a lupta împotriva dezastrelor provocate de incendii. În toamna anului 1878 a izbucnit un incendiu care, pe
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]
-
romani, pentru că din preajma Cheilor Turzii se extrăgea piatra de calcar pentru drumuri și construcții. Una din cele mai interesante piese arheologice ce s-a păstrat în Muzeul de Istorie din Turda este lespedea funerară ornamentală a sclavului roman Scaunarius. Prima atestare a Petreștiului de Jos apare la 6 octombrie 1278 în documentele capitului din Oradea, sub denumirea de "terra Hasadat" (în română, "Pământul crăpăturii", cu referire la Cheile Turzii). Ulterior localitatea apare menționată ca "Terra Petrud Hassdata" (1294), "Peterdy" (1310), "Sacerdos
Comuna Petreștii de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/300346_a_301675]
-
lângă satul Crișeni un tezaur de 82 de monezi de argint, monezi realizate foarte bine. Pe granița comunelor Mociu și Suatu au fost găsite două morminte de inhumație aparținând secolului IV e.n., unul dintre ele aparținând unui provincial daco-roman. Prima atestare documentară datează din anul 1219, localitatea fiind menționată sub numele ""villa Mochy"" în Registrul de la Oradea drept sat arondat la cetatea Dăbâca. Această menționare a satului a dus la estimarea apariției sale undeva în secolul X. Apare ulterior menționat în
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
1330-1652 apare cu numele "Lona", iar apoi, până în 1896, ca "Szászlóna" (Lona Săsească). Între 1896-1919 numele oficial a fost "Magyarlona" (Lona Ungurească). Din 1919 până în 1925 s-a numit "Lona Săsească", iar din 1925 până azi "Luna de Sus". Prima atestare documentară a localității Luna de Sus este într-unul din actele Capitului la 13 ianuarie 1298, în timpul episcopului romano-catolic al Alba-Iuliei Petru IV Monoszlo (1271-1307), fratele voievodului Transilvniei Ladislau Kán (1296-1315).Înainte de această dată satul era în proprietatea mânăstirii Garab
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
și gpl, depozite farmaceutice și produse metalurgice, etc. Situarea geografică a localității Sânnicoară la granița cu municipiul Cluj-Napoca, accesul facil la infrastructura rutieră, la centura N-E Cluj centura E-V Cluj, sunt atuurile dezvoltării social-economice a localității Sânnicoară. Prima atestare documentară este din anul 1363, când apare ca ”Villa Zenthmiklos”, un an mai târziu, în 1364, fiind menționat ca ”Scenthmiclous”. Secolul al XIV-lea este bogat în denumiri, toponimul mai apare în două variante: în anul 1371 ”poss. Zenthmilos” iar
Sânnicoară, Cluj () [Corola-website/Science/300353_a_301682]
-
iar în anul 1478 satul să fie numit ”Zenth Myklos”. Urmează un hiat de aproape trei secole, abia cu ocazia Conscripției Bucow, între anii 1760-1762 să apară toponimul Puszta Sz. Miklos. Trebuie să treacă alți nouăzeci de ani până la următoarea atestare din secolul al XIX-lea: în anul 1850 apare numele Szint Mikleus, iar în anul 1854 să fie cunoscut sub două denumiri: Puszta-Szent-Miklos și San-Miclaus. În anul 1924 este menționată Școala Sânnicoară, la care au început să învețe copii din
Sânnicoară, Cluj () [Corola-website/Science/300353_a_301682]
-
Băcel, mai demult "Baștelec", (în , colocvial "Bácstelek") este un sat în comuna Chichiș din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de vest a județului, în Depresiunea Brașovului. Prima atestare documentară este la 1909. Se spune că imediat după 1700 un baci, pe care îl chema Lungu, a întocmit această așezare, după ce a venit cu oile la păscut pe aceste meleaguri și a constatat iarba bună și stufărișul. Inițial acesta
Băcel, Covasna () [Corola-website/Science/300370_a_301699]
-
drept al râului Olt, în partea vestică a județului Covasna, la limita cu județul Brașov, pe valea pârâului Ariușd, la o altitudine de 501 m. Pe teritoriul acestei așezări se află cunoscuta stațiune eneolitică de unde provine "Ceramica" de Ariușd. Prima atestare documentară datează din anul 1520, însă descoperirile arheologice ne dovedesc faptul că zona a fost locuită cu mult înainte. Stațiunea eneolitică situată la 300 m. nord-vest de sat, pe "Dealul Tyiszk" a fost semnalată pentru prima dată în anul 1869
Ariușd, Covasna () [Corola-website/Science/300368_a_301697]
-
forma ciocanelor de aramă, toate aparținând Epocii Bronzului. În apropierea satului se semnalează și urmele unei așezări de tip "Monteoru". G. Popa Lisseanu a aratăt într-o lucrare că în zona Brețcului a existat un vechi ducat sau cnezat românesc. Atestarea este cuprinsă într-o diplomă a regelui Sigismund din anul 1426. "Ioan-Chinezul, numit și Ungurul și Radul, fiul lui Țacu, din comuna românească Brețcu se prezintă înaintea regelui Sigismund și-l roagă să confirme privilegiile și libertățile comunei lor. Regele
Brețcu, Covasna () [Corola-website/Science/300373_a_301702]
-
confirme privilegiile și libertățile comunei lor. Regele Sigismund admite ca românii din comuna Brețcu să fie și de acum înainte supuși numai jurisdicției ducelui lor și să păzească și pe viitor frontiera Transilvaniei dinspre Moldova". Acest document este și prima atestare a localității. Economia localității se bazează pe industria de confecții, industria de exploatare și prelucrarea primară a lemnului, pe activitatea comercială, dar și pe agricultură și creșterea animalelor.
Brețcu, Covasna () [Corola-website/Science/300373_a_301702]
-
al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Localitatea Bodoc este situată la poalele Munților Bodoc, la o altitudine de 544 m. pe malul stâng al Oltului, în apropierea DN12, ce leagă municipiul Sfântu Gheorghe de Miercurea Ciuc. Prima atestare documentară datează din anul 1332. Cercetările arheologice desfășurate pe teritoriul acestui sat au descoperit urme ale locuirii încă din cele mai vechi timpuri, astfel, în Munții Bodocului, în apropiere de "Cetatea Comorii", s-a găsit o secure din perioada eneolitică
Bodoc, Covasna () [Corola-website/Science/300372_a_301701]
-
centrele urbane a dus la scăderea numărului de elevi la școala din sat. După 1989 a început exodul tinerilor în afara granițelor țării, în special Italia. În august 2003 a avut loc dezvelirea și sfințirea Monumentului Eroilor a plăcii comemorative cu atestarea documentara a localității și a avut loc prima ediție a sărbătorii fiii satului. La fel ca multe alte sate din România postdecembrista și Bobohalma este acum un sat inbatranit cu multe case nelocuite cu doar câțiva copii la școală și
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
află în partea de nord-vest a județului, în Depresiunea Baraolt. Localitatea Doboșeni este situată în curbura Carpaților Orientali, în nord-vestul județului Covasna, în Depresiunea Baraolt, la confluența râului Valal cu râul Cormoș în apropierea drumului județean 131, Vârghiș - Tălișoara. Prima atestare documentară datează din anul 1566, dar săpăturile arheologice dovedesc prezența așezării umane aici încă mult mai devreme, astfel în locul numit "Coada Dealului" s-a descoperit o așezare de tip "Ariușd-Cucuteni" și morminte ariușdiene. În anul 1956, pe partea stângă a
Doboșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300376_a_301705]
-
Depresiunea Târgu Secuiesc, la poalele estice ale Munților Bodoc. Localitatea Cernat este situată în partea de vest a bazinului Tărgu Secuiesc, pe cursul superior al râului Cernat, la o altitudine de 565 m. pe DN11, Brașov - Târgu Secuiesc - Onești. Prima atestare documentară datează din anul 1332. Descoperirile arheologice făcute pe teritoriul acestui sat, demonstrează însă existența omului aici încă mult înainte, astfel, în locul unde se află biserica reformată, s-a constatat o stațiune cu strat conținând ceramică pictată de caracter "Ariușd-Cucuteni
Cernat, Covasna () [Corola-website/Science/300374_a_301703]
-
identificată o așezare din epoca bronzului târziu. În anul următor, așezarea a fost cercetată prin sondaje arheologice și au fost descoperite mai multe locuințe cu vetre și chirpici, precum și fragmente ceramice. Așezarea a fost identificată ca aparținând "culturii Noua". Prima atestare documentară datează din anul 1332. Economia localității se axează pe industria de confecții, industria alimentară (abator de prelucrare a cărnii), exploatarea și prelucrarea primară a lemnului dar în principal pe agricultură și creșterea animalelor.
Lemnia, Covasna () [Corola-website/Science/300378_a_301707]
-
Localitatea Coșeni se află situată pe malul stâng al râului Olt, la o altitudine de 410 m, pe DN12 ce face legătura între municipiul Brașov și Miercurea Ciuc, la o distanță de 9 km. de reședința județului Covasna, Sfântu Gheorghe. Prima atestare documentară datează din anul 1448. Săpăturile arheologice făcute la capătul sudic al localității, au descoperit o așezare din epoca bronzului, suprapusă cu una din secolul al VII-lea ce conținea un bordei cu vatră piertar și fragmente de vase din
Coșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300375_a_301704]
-
Se află în partea central-nordică a județului, în Depresiunea Sfântu Gheorghe, aproape de Olt. Localitatea Olteni se află situată pe malul stâng al râului Olt, la poalele munților Bodocului, la o altitudine de 706 m. pe DN12, Brașov-Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc. Prima atestare documentară datează din anul 1332. Săpăturile arheologice făcute în anul 1910, pe malul stâng al Oltului, în locul numit "Cetatea Fetei", au descoperit o așezare de tip "Ariușd-Cucuteni-Tripolie", dovadă stau fragmentele de ceramică pictată bicromă și tricromă de tip "Cucuteni-Ariușd", fragmentele
Olteni, Covasna () [Corola-website/Science/300381_a_301710]