40,856 matches
-
suveran), liberalismul (necesitatea de a fi liber și independent) și socialismul (controlul mijloacelor industriale de producție) se intersectează și compun geometria statului politic modern, a arhitectonicii puterii, a relațiilor sociale și economice din cadrul unei societăți și pe parcursul fluctuabil al unor generații. Cele trei ideologii compun umanismul modern cu toate avatarurile lui! Dacă ar fi să comparăm bineînțeles, utopic acest umanism modern cu cel antic, vom fi surpriși să constatăm cât de puțină libertate are individul modern, devenit element și funcție pentru
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se pot reconstitui realitățile așa cum au fost și nu există niciun realism (decât ca doctrină) în întemeierea istoriei scrise. Acel așa cum a fost ne arată întotdeauna că istoriile noastre, aspirante la utopia perfecțiunii, sunt permanent incomplete și imperfecte, tocmai pentru că generațiile de istorici completează cu noi și noi informații și moduri de a gândi ceea ce a fost odată spus/scris de către istoricii din trecut. Trecutul este un loc al fanteziei, spunea Hayden White, într-un interviu acordat Ewei Domanska, poate și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
conceptelor, cu toate că "metoda" propusă de Foucault se diferențiază de cea a istoricilor ideilor și conceptelor. Dacă istoricii ideilor sunt preocupați de studiul ideilor și al curentelor directoare dintr-o epocă, de impactul lor în viața social-politică sau pe parcursul mai multor generații, Foucault și-a îndreptat atenția spre semnificații ce "pot fi comune unei întregi epoci"156. Deoarece enunțurile cu valoare certă sunt rare, sunt evenimente de discurs, Foucault s-a pronunțat pentru identificarea legii de raritate cu scopul explicării "principiului conform
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
decât dacă el corespunde unei evidențe date, iar scrierile istoricilor sunt raportate la istoria generală, adică la serii imuabile de fapte și evenimente, de întâmplări și fenomene istorice prezente în memoria socială. Există o istorie sedimentată în memoria colectivă a generațiilor, iar această istorie vie interacționează cu scrisul istoric auctorial. În esență, teoria corespondenței enunț-fapt sau enunț-evidență le implică pe toate celelalte (teoria coerenței, teoria pragmatică, teoria performativă). Cum le implică? Acolo unde un enunț (istoric sau de altă natură) nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
său. El trăiește într-o atmosferă a lui, care devine fragment din trecut. În timp ce datele istoriei sunt aceleași, discursul istoric și istoriografic se schimbă printr-o re- și configurare în altfel de sensuri, în altfel de semnificații, și pentru alte generații. Discursul istoriografic este re- și configurat în fapte și idei. Faptele umane și istorice dezvoltă idei, iar aceste idei schimbă acțiunea din viitor. Astfel că "pluralizarea" discursului istoriografic modern și contemporan într-o serie de alte istorii (ale ideilor, ale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de idei din cadrul societăților. Ideile și conceptele sunt catalizatori ai conflictelor moderne. Un fanatism ideologic, doctrinar ghidează omul-masă modern spre acțiuni criminale. Ceea ce devine o mare idee în istorie este rezultatul unor serii de fapte ale uneia sau mai multor generații. Ideiile nu se impun doar printr-o gândire originală. Este nevoie de altceva în realitate, de o necesitate umană pentru ca o respectivă idee să prindă contur social, istoric, politic. Ideile sunt derivate din masa acțiunilor, faptelor, evenimentelor. Ele sunt posibile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ceea de gândim are mai multe șanse de a evita falsitatea și instituirea unor sofisme de interpretare cu aromă istorică. Istoria este cea mai manipulabilă dintre cunoașteri pentru că acest trecut istoric se află, la un moment dat și pentru o generație, într-o stare de incertitudine a cunoașterii. Astfel avem memorii publice îndoctrinate, predispuse la clișee, stigmate, denaturări de informații, de idei și de termeni. Ceea ce se instrumentalizează prin discursul public al istoriei e chiar memoria societăților, printr-un abil aparat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
intrigă (față de Foucault, față de structuralism, față de realismul occidental) și o stilistică (pattern-uri inconfundabile de exprimare, expresii dominante ale eclecticelor sale analize istoriografice, literare și filosofice, publicate în eseuri academice). Am fost surprins să întâlnesc la un gânditor deconstrucționist din generația lui Foucault aspirația pentru intrigă narativă (plot), încrederea în sens și în hermeneutică: "A meaningful life is one that aspires to the coherency of a story with a plot"232. Texte coerente, dar intrigante! Este cel puțin bizară această concepție
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în istoria gândirii europene pentru aceste imagini publice din mințile cunoscuților săi (Deleuze, Rabinow, Veyne, Ricoeur, White etc.). Pentru Foucault și White există aceeași suspiciune față de tradiționala formă istoriografică de exprimare a istoriei narativitatea pe care cei doi colegi de generație și de valoare profesională o găsesc "intoxicată" cu factori ideologico-politici; cu platforme-program politice, altoite pe cercetări și pe discursuri istorice, cum, de altfel, se întâmplă în spațiul intelectual românesc. Istoria și politica au mers împreună într-un mod indistinct de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lui Marin Sorescu, ca și tipărirea, în serial, a scrierii lui Emil Cioran Spirală istorică a României (începând cu numarul 15/1990), alături de publicarea unor texte din Aleksandr Zinoviev sau Václav Havel. Din scrisul lui Mircea Eliade se reia Mitul generației tinere, iar din Mircea Vulcănescu, articolul Generație. Se republică poezia lui Radu Gyr Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!, manifest politic pentru care autorul a fost condamnat în 1958 la moarte. Alți colaboratori: Mircea Popa, Ciprian Banciu, Adrian Coman, Cornel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288495_a_289824]
-
serial, a scrierii lui Emil Cioran Spirală istorică a României (începând cu numarul 15/1990), alături de publicarea unor texte din Aleksandr Zinoviev sau Václav Havel. Din scrisul lui Mircea Eliade se reia Mitul generației tinere, iar din Mircea Vulcănescu, articolul Generație. Se republică poezia lui Radu Gyr Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!, manifest politic pentru care autorul a fost condamnat în 1958 la moarte. Alți colaboratori: Mircea Popa, Ciprian Banciu, Adrian Coman, Cornel Buda, Codruța Muscariu, Dan Necșa, Octavian Hoandra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288495_a_289824]
-
LCF, 1997, 46; Evelina Cârligeanu, Succint despre amor, TMS, 1998, 8; Alunița Cofan, Reîntoarcerea la cotidian, CC, 1998, 9-12; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 68-74, 154-159; Cristina Necula, „Eclipsa”. O lumină asupra ființei, CC, 2000, 9-12; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, I, Pitești, 2000, 52; Ghițulescu, Istoria, 454; Manolescu, Lista, II, 303-305. C.M.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
pariziană s-a pierdut în concertul de adulații în stil românesc, cu care cei prezenți îi înconjoară pe cei mari”, tot atunci sesizează „noua atitudine românofilă” a lui Eugen Ionescu, care, evocând timpul când împreună cu Eliade și Cioran inaugurau o generație, declara: „Dacă România nu ar fi fost o țară mică, cu limbă necunoscută, s-ar fi știut că ea se afla atunci la avangarda expresionismului și a tot ce a urmat în Occident”. Se poate afla din însemnările scriitoarei că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
de ani (un adevărat record în ziaristica românească), o foarte rodnică activitate gazetărească, concretizată în mii de articole publicate succesiv în presa social-democrată, radicală, conservatoare sau în marile cotidiene populare, afirmându-se astfel ca unul dintre bunii condeieri din prima generație de ziariști profesioniști de la noi, animat fiind de idei sincer democratice și cumpănit patriotice. Se cuvine a fi reținută îndeosebi activitatea sa la cotidianul „Drepturile omului”, apărut în februarie 1885, la „Epoca” lui Nicolae Filipescu, lansată tot în 1885 (unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
în mijlocul adunării te voi lăuda [...]. Căci el nu disprețuiește și nici nu respinge cererea sărmanului și nu-și întoarce fața de la el, iar când strigă către el, îl ascultă [...]. și descendența mea îl va sluji. Se va povesti despre Domnul generației [viitoare] și vor face cunoscută dreptatea lui poporului care se va naște: „Domnul a făcut acestea!” (vv. 23.25.31-32). E posibil ca Isus să fi avut în minte întregul psalm, inclusiv concluzia optimistă, dar simțământul său de singurătate nu
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
care nu vor fi îngropați, de obicei, datorită păcatului și judecății divine. Moise îi avertiza pe israeliți că, dacă vor încălca alianța, dușmanii lor îi vor ucide și trupurile lor neîngropate vor fi hrană păsărilor și animalelor (Dt 28,25-26). Generații după aceea, această judecată a căzut asupra familiilor regilor nelegiuiți Ieroboam (1Reg 14,11) și Ahab (1Reg 21,24). Conform avertismentului profetic, pe oricine din aceste familii moare în oraș „câinii îl vor mânca; iar pe cel care va muri
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
23-24). Izabela însăși este mâncată de câini și devine „ca gunoiul pe suprafața câmpului” (2Reg 9,33-37); adică a fost mâncată și defecată. Nu va mai rămâne nicio urmă care să arate că „Aceasta este Izabela”. Ieremia își previne propria generație cu aceeași imagine tulburătoare: „Cadavrele poporului vor deveni hrană pentru păsările cerului și pentru animalele câmpului și nu va fi nimeni care să le alunge [...] nu vor mai fi adunate și nu vor mai fi îngropate, ci vor deveni gunoi
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
255-256). Nu se spune că îngroparea era interzisă, permisă sau amânată pentru aceste persoane. Oricum, probabil ar trebui să presupunem că practica obișnuită de îngropare iudaică nu era permisă de Antioh, poate, pentru a constrânge populația iudaică să capituleze. Două generații mai târziu, marele preot hasmoneu Alexandru Ianeu i-a răstignit pe circa opt sute dintre oponenții săi politici care se aliaseră cu Demetrius (Antichități iudaice 13.380), eveniment la care probabil se referă mențiunile din Pesher Naum (4Q169, fragmentele 3-4, coloana
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
atrăgea atenția asupra iudeilor care „i-au solicitat la Pilat să îndrepte încălcarea tradițiilor lor, cauzată de scuturi, și să nu împiedice obiceiurile care au fost respectate în trecut fără amestecul regilor și împăraților” (De Legatione ad Gaium 300). O generație mai târziu, Josephus afirmă același lucru. Romanii, spune el, nu pretind „ca supușii lor să încalce legile naționale” (Împotriva lui Apion 2.73). Josephus adaugă că procuratorii romani care i-au urmat lui Agripa I, „abținându-se de la orice amestec
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
mai greșite adjective pentru a traduce două dintre expresiile cheie ale lui Paul. Când Paul se referă la trupul prezent și la cel viitor, RSV și NRSV traduc cu „physical body” și respectiv „spiritual body” (1Cor 15,44). O întreagă generație de cititori de limbă engleză din Marea Britanie și America de Nord - poate și mai mult - au înțeles că pentru Paul învierea nu este „trupească”, adică în sensul de „fizică”. Așadar, trag concluzia că pentru Paul nu există mormânt gol; așa că, dacă a
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
mențiune a unui pasaj particular și nici măcar un ecou al unui text din Vechiul Testament. Îmi închipui că unii se gândesc că această absență scripturală e motivată de faptul că cei care au scris acele narațiuni - ne aflăm în a doua generație de creștini - deja au cercetat amănunțit povestirile și au dat la o parte toate aluziile și ecourile. Ipoteza nu ține, deoarece există patru narațiuni independente care expun relatarea în cuvinte și moduri diferite. Este mult mai plauzibil să demonstrăm că
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
în culise. Familia Brătianu a jucat un rol deosebit în viața Partidului Național Liberal. Prestigiul ei politic, întemeiat de frații Dumitru și Ion C. Brătianu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a fost consolidat și sporit de generația următoare prin Ionel I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu și Constantin I.C. Brătianu 72. În deceniul al treilea al secolului al XX-lea, Ionel Brătianu a dominat partidul, prin personalitatea sa. Potrivit lui D. Drăghicescu, el asigura "indisolubila concordanță și unitate sufletească între
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
se producă în jurul formațiunii politice pe care o conducea, numește încercarea politică a tânărului istoric: "aventura lui Gh. Brătianu, care și-a strâns în jur pe toți fugarii"112. Încercând să explice adeziunea intelectualilor de marcă, în special istorici din generația tânără, la partidul condus de Gheorghe Brătianu, unii autori evidențiază legătura între "Școala nouă" de istorie și PNL-Gh. Brătianu, considerând că ultimul oferea istoricilor din noua generație "șansa de afirmare politică"113. "Mișcarea Liberală" publica, la a treia sa apariție
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fugarii"112. Încercând să explice adeziunea intelectualilor de marcă, în special istorici din generația tânără, la partidul condus de Gheorghe Brătianu, unii autori evidențiază legătura între "Școala nouă" de istorie și PNL-Gh. Brătianu, considerând că ultimul oferea istoricilor din noua generație "șansa de afirmare politică"113. "Mișcarea Liberală" publica, la a treia sa apariție, articolul intitulat Considerațiuni asupra organizării electorale a PNL, sub semnătura lui Ștefan Anastasiu. Autorul a prezentat normele după care fusese organizată gruparea georgistă din care făcea parte
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
democrației și a liberalismului, dovedind din nou că omul poltic conștientiza necesitatea de a completa ideologia cu analiza unor caracteristici esențiale, precum baza socială a partidului pe care îl reprezenta 345. Analizând modificările aduse doctrinei liberale de liberalii români "din generația trecută", Gheorghe Brătianu arată că aceștia au acceptat intervenția statului, pentru a-i ajuta să-și valorifice latifundiile și au promovat o politică protecționistă, pentru a pune bazele industriei naționale, îndepărtându-se de principiile generale ale teoriei ce le definea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]