41,115 matches
-
cănd partizanii mișcării s-au strâns, la îndemnul Anei Ipătescu, pentru a-i alunga pe reacționarii care înconjuraseră palatul unde se află, captiv, guvernul revoluționar. </p> Construită pe trei planuri, unul îndepărtat, în care vedem palatul, altul intermediar, unde îi regăsim pe bărbații participanți la revoluție, și unul principal în care se află eroina scenei, lucrarea accentuează prin mijloace compoziționale rolul central jucat de Ana Ipătescu. Organizarea spațiului pictural, care presupune situarea personajului principal ”în fața” sau ”în fruntea” grupului (pentru a
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
sau mai apropiat. În revistă Femeia, apare, de-a lungul anului 1949, o serie de texte dedicate câte unei figuri de eroina revoluționară. Sub formă de reconstituire literaturizata a momentului din 19 iunie 1848,, în numărul 5 /1949 al revistei, regăsim o proza dedicată chiar Anei Ipătescu, intitulată ” O femeie în revoluția de la 1848” și semnată Ada Bârseanu 1.</p> În plus, în 1948, la 100 de ani de la revoluția pașoptista, apare o monografie Ana Ipătescu, semnată de cel care avea
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
cercetători (Hobsbawm, Clark apud Brown, 246) susțin că Delacroix ar fi avut-o drept model pe Mărie Deschamps, o tânără muncitoare, eroina a Revoluției din iulie. Acest lucru ar fi contrazis, într-adevăr, specificul reprezentărilor alegorice ale epocii, care se regăsea tocmai în idealizarea reprezentării alegorice feminine, în ștergerea trăsăturilor identificabile. Inovația lui Delacroix a constat însă tocmai în tensiunea dintre universalul semnificației și realismul reprezentării. (Murray, 49) Acest realism al reprezentării, în care figură feminină centrală nu este una complet
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
carieră, care, odată trecut, îi garantează accesul către treptele superioare ale ierarhiilor corporatiste. Însă călătoria ei, inițial asemănătoare acelor expediții care le asigurau exploratorilor un statut privilegiat odată întorși acasă, se dovedește a fi un drum la finalul căruia se regăsește pe sine. Personajul cheie al acestei regăsiri nu poate fi reprezentat decât de tatăl protagonistei, Winfried Conradi, sau, mai bine spus, de alter ego-ul lui. Sub numele de Toni Erdmann, Winfried devine pe rând ambasador german, life coach sau personaj
Cronică - Toni Erdmann, regia Maren Ade () [Corola-website/Science/296116_a_297445]
-
business și ia în derâdere acest univers în care oamenii relaționează prin intermediul cărților de vizită chiar și în contexte relaxate, afirmându-și în permanență succesul în carieră și căutând pârghii cu ajutorul cărora să escaladeze ierarhiile profesionale. Critica superficialității corporatiste se regăsește și în denunțarea slugărniciei din aceste medii foarte riguros organizate din punct de vedere ierarhic. Scena în care Ines își pătează cu sânge cămașa înaintea unei întâlniri, făcând schimb de bluze cu subalterna ei, Anca, ilustrează întocmai obediența angajaților față de
Cronică - Toni Erdmann, regia Maren Ade () [Corola-website/Science/296116_a_297445]
-
de un câmp nou, fenomenologia în opera lui Husserl. Debutează în revista "Facla" (1914), cu articolul "Femeile și fetele de azi", sub pseudonimul „Raul D”. Între 1916 - 1918 participă ca ofițer la Primul Război Mondial, iar experiența trăită acum se regăsește în romanul " Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" (1930). În 1916, e mobilizat și pleacă pe front, unde e rănit. După un stagiu într-un spital militar, ajunge iarăși în prima linie, dar cade prizonier la unguri. În timpul
Camil Petrescu () [Corola-website/Science/297554_a_298883]
-
tenebros, exotic și formalist"), până la cel mai tânăr contemporan. Marele poet l-a atras în permanență, comentându-i opera în mai multe rânduri, în special în volumul Clasicii nostri. Luceafărul e o dramă a antinomiilor, fiind motivul fundamental ce se regăsește în întreaga inspirație a poetului". Despre Floare albastră afirma că e un embrion al marii lui opere, spectaculoasa oscilație eminesciană între ideea de moarte și viață. În studiul Eminescu, poet dificil se pronunța, poate cam categoric, împotriva popularității poetului, a
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
ul este o poezie scurtă cu formă fixă, a cărei structură se bazează, ca și balada, pe refren, care a apărut în Franța medievală sub denumirea de rondeau. Originile rondelului se regăsesc în cântec. La început, rondelul era legat de muzică și dans, astfel că la sfârșitul secolului al XV-lea era considerat o formă muzicală prin excelență. Prin urmare, de la originea sa cel mai important a fost aspectul oral, și anume
Rondel () [Corola-website/Science/297583_a_298912]
-
în prezent, Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Baia Mare). A absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie din Cluj (1958-1964).<br> a renunțat la profesia de medic psihiatru și s-a dedicat literaturii. Metodele psihiatrice de investigare a conștiinței umane se vor regăsi în romanele sale.<br> a debutat cu volumul de nuvele "Capul Bunei Speranțe" în 1963.<br> A fost redactor la revista "Tribuna" din Cluj. Din 1990 a devenit președinte al Fundației Culturale Române, iar între 2003-2004 al Institutului Cultural Român
Augustin Buzura () [Corola-website/Science/297625_a_298954]
-
cronicile moldovene ale lui Ion Neculce și Miron Costin, autorul îmbină cu creativitate mai multe dialecte regionale și registre lingvistice, îndepărtându-se de simpla imitație a limbajului istoric. Povestite în general la persoana a treia, în cărțile sale nu se regăsesc diferențe între limbajul folosit de povestitor și cel folosit de personaje. Conform lui Călinescu, Sadoveanu are „o capacitate de a vorbi autentic enormă”, asemănătoare cu cea a lui Caragiale și a lui Ion Creangă. Scriitorul însuși era fascinat de „elocvența
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
său ilegitim, care lucra pe moșia sa și nu își cunoștea tatăl. În 1905 Sadoveanu publică și "Povestiri din război", care cuprinde scene din viața soldaților români care au luptat în Războiul de Independență. Împotrivindu-se unor serii de exagerări regăsite în carte, revista "Time" apreciază totuși că „uneori el are abilitățile necesare pentru un scriitor de a face povești captivante chiar și despre un război învechit”. Concluzia ei este că „Scheciurile lui Sadoveanu au virtuțiile - și viciile - unor imprimeuri vechi
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
În "La noi, la Viișoara", viața unui bătrân degenerează în avariție și bigotism, până în momentul când își înfometează soția până ce aceasta moare. Portretizarea pozitivă a "haiducilor" ca nelegiuitori cinstiți care încearcă să învingă nedreptățile feudale, repetă anumite stereotipuri care se regăsesc în folclorul românesc, prezente la personaje precum: Vasile cel Mare, Cozma Răcoare, Liță Florea etc. În opera intitulată "Bordeenii", excentricii mizantropi conduși de diabolicul Sandu Faliboga, îi tâlhăreau pe cei care fugeau de autorități și a căror comportare semăna cu
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
postum sunt publicate basmele. Culese din gura poporului de către un povestitor care însuși crescuse în mijlocul lumii din sate, ele au un farmec deosebit, au expresiuni, construcții și gândiri ciudate care se vor personifica în "Ivan Turbincă". În aceasta din urmă regăsim tema din "Toderică", povestirea lui Costache Negruzzi. Aici Dumnezeu blagoslovește turbinca lui Ivan ca să intre într-însa cine o vrea Ivan și fără voia lui să nu poată ieși. A doua categorie de lucrări a lui Creangă o formează anecdotele
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
În literatura română, denumirea de avangardă sau avangardism reprezintă o serie de tendințe experimentale, nonconformiste, proprii creațiilor literare din perioada interbelică. Manifestarea cea mai puternică a avangardei literare românești se regăsește în mișcarea Dada (curentul se va numi „dadaism”), inițiată în 1916 la Zürich de către studentul român Tristan Tzara, devenit ulterior poet de limbă franceză. Tristan Tzara cultivă antiliteratura, antimuzica, antipictura, inventând tehnici de creație dintre cele mai diverse și bizare
Literatura română avangardistă () [Corola-website/Science/297640_a_298969]
-
nu mai impresionează pe nimeni utilizarea unui limbaj literar vulgarizat doar în intenția de-a capta binevoitoarea atenție a publicului cititor." "Potențialul cititor de astăzi este afectat de receptarea unei realități cu vădite caracteristici epistemologice în care să-și poată regăsi posibile puncte de congruență care să-l determine la acțiune și implicare. Într-o societate extrem de dinamică, în care sistemele informaționale au desființat efectiv toate barierele mai ales în ceea ce privește comunicarea, era firesc sa se întâmple lucruri extrem de interesante și pe
Deprimism () [Corola-website/Science/297662_a_298991]
-
desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”. Prin Decretul 30 din 3 februarie 1972 i s-a conferit sculptorului Oscar Han ordinul "Steaua Republicii Socialiste România" clasa I. Un număr de 4 lucrări realizate de Oscar Han se regăsesc în colecția de artă din Muzeul Județean Vâlcea. La Casa Memorială "Cezar Petrescu" din Bușteni se găsesc statuile celor trei martiri Horia, Cloșca și Crișan, unicate, semnate de sculptorul Oscar Han. Muzeul de Artă din Constanța expune 11 sculpturi turnate
Oscar Han () [Corola-website/Science/297690_a_299019]
-
Irian Jaya. Datorită vulcanilor activi și a plăcilor tectonice pe care se situează, Indonezia este țara cu cea mai mare activitate seismică și vulcanică. Aici se întâlnește una dintre zonele geografice cele mai remarcabile în ce privește distribuția animalelor. În Indonezia se regăsesc numeroase specii de diferite de animale. Dragonul de Komodo ("Varanus komodoensis") a fost desemnată drept specia națională indoneziană, "Siluk/Arwana " ("Scleropages formosus") - animal fascinant, iar șoimul "Elang Jawa" ("Nisaetus bartelsi") - specie rară (în primejdie). Data de 5 noiembrie a fost
Indonezia () [Corola-website/Science/297702_a_299031]
-
este acoperită în general de un stindard cu stemele orașelor moderne respective, iar la Tighina de acvila rusească bicefală, din metal. Soroca, singura cetate care se află în prezent pe teritoriul controlat de Republica Moldova, este și singura care și-a regăsit, deasupra portalului, capul de bour moldovenesc. Pe 19 mai 2015, de Ziua internațională a Muzeelor, Cetarea și-a deschis ușile pentru vizitatori, tot atunci găzduind și un festival medieval. Nu există izvoare documentare toponimice sigure, care ar putea explica originea
Cetatea Soroca () [Corola-website/Science/297707_a_299036]
-
poeme: "Tragedie, Dedicație, Diana, Dorință, La răspinteni, În vale la Salamanca, Angelicăi, Seara-n codru, La malul mărei". Friedrich Martin von Bodenstedt:" Orientale". Mihail Lermontov: "Cântec". Adam Mickiewicz: "La Niemen". Thomas Moore:" Harfa din Tara". Traducerile din acești autori se regăsesc în volumul "Scrieri"," "I, ed. îngrijită de Eufrosina Molcuț, București, 1970. Fără autor: "Ștefan Petică", în „Românul”, XLVIII, nr. 38, 7 noiembrie 1904, p. 265. "Șt. Petică, Versuri", în „Noua revistă română”, I, nr. 4, 1 noiembrie 1911, p. 61-63
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
și o sfârșea cu inscripția “numai pentru slava lui Dumnezeu”. Printre lucrările muzicale ale lui Johann Sebastian Bach se găsesc numeroase corale protestante prelucrate, care au la bază melodii de origine populară. Astfel, cântecul „Insbruck, trebuie să te părăsesc” îl regăsim sub forma coralului „O, lume, trebuie să te părăsesc”, iar cântecul de dragoste „O dată m-aș plimba” este adaptat pentru textul „De Dumnezeu nu mă despart”. Admirabilul coral "Herzlich tut mir verlangen" („Din inimă doresc”, adaptat de Hassler dintr-o
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
Nu numai cântecul popular german constituie fondul melodic al coralelor, ci și cel al altor popoare. Astfel, o melodie din colecția “Balletti” de Giovanni Gastoldi apare în coralul „În tine îmi este bucuria”, iar chansonul „Mi-ajung toate durerile” se regăsește într-un coral din „Patimile după Matei”. Și din colecția de psalmi, realizată de Clément Marot în colaborare cu compozitorul Claude Goudimel, Bach a prelucrat numeroase melodii. Amintim coralul „Când vom fi în cele mai mari primejdii” (dedicat ginerelui său
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
retușată în mai multe rânduri, și "Matthäuspassion" (1729), cea mai izbutită. Patimile după Ioan și Matei au o construcție asemănătoare, cuprinzând recitative, arii, coruri, corale și pagini orchestrale. Fragmente din Patimile după Marcu, a cărei manuscris s-a pierdut, le regăsim în „Oda funebră” (1732), scrisă la moartea reginei Christina Eberhardine, soția regelui de Saxa, Frederic August. În afara coralului, care este pivotul secțiunilor, a fragmentelor recitativice, narative și a micilor scene cu participarea soliștilor-personaje, în Pasiuni există o serie de arii
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
textului, ci prin abstractizare și generalizare de către întregul piesei. Ca muzician de curte la Weimar și Köthen și în calitate de conducător al “Collegium musicum” studențesc de la Leipzig, Bach a fost nevoit să scrie și muzică instrumentală de cameră, gen în care regăsim concepția sa și pregnant imagini ale vieții omului. În muzica de orgă Bach face sinteza artistică între stilul tradițional al organiștilor germani, cunoscut prin Böhm și Buxtehude, și cel al organiștilor italieni, al căror reprezentant de frunte este Frescobaldi. De la
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
corelate cu indicele de presiune gambă-braț. 1.2. Microangiopatia. Microangiopatia este o manifestare precoce și relativ caracteristică a diabetului zaharat, cu distribuție generalizată, afectind practic toate vasele capilare ale organismului, dar mai ales retina si rinichiul (retinopatia si nefropatia), dar regăsindu-se și la nivelul inimii, membrelor, in vasa vasorum, vasa nervorum si patul capilar unghial. A existat o perioadă în care suferința microvasculară la diabetici, inclusiv la nivelul picioarelor, a fost înțeleasă ca o "microangiopatie ocluzivă". Studii microscopice ulterioare au
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
se găsește și Complexul Olimpic. Lângă capitală se află și numeroase plaje. Din metropola Atena face parte și orașul port Pireu, unul din cele mai tranzitate din Grecia. Atena beneficiază de un transport bine pus la punct, în care se regăsesc toate mijloacele de transport : autobuze, troleibuze, tramvaie, metrou și trenuri suburbane. Rețeaua de metrou din metropolă este bine dezvoltată. Compania de transport (în greacă : Αττικό Mετρό), deține două din cele trei linii de metrou. Liniile au fost construite în cea
Atena () [Corola-website/Science/296594_a_297923]