39,852 matches
-
o companie de cercetare din România. A fost înființată ca societate comercială deținută de stat, în subordinea ADS (Agenția Domeniilor Statului) în mai 2002, prin reorganizarea "Institutului de Chimie Alimentară", care se afla în subordinea "Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești. Ulterior, institutul a fost privatizat, fiind cumpărat de holdingul GRIVCO, deținut de omul politic Dan Voiculescu. Oamenii nu si-au pierdut locurile de munca, iar Institutul are un sediu nou, modern. După achiziție Dan Voiculescu a schimbat structura
Institutul de Cercetări Alimentare () [Corola-website/Science/321110_a_322439]
-
cursul „Amenajarea formațiunilor torențiale” (1998-2010). Din anul 2000 este membru în Comisia Națională de Acreditare Diplome, Titluri și Certificate Universitare din cadrul Ministerul Educației, Cercetării și Inovării și începând cu anul 2007 este membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice din România, secțiunea “Protecția mediului și gospodărirea apelor”. De asemenea este membru în cadrul Comitetului Regional de Evaluare Strategica si Corelare Nord-Est, Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, membru în Comisia Naționala pentru Siguranța Barajelor si Lucrărilor Hidrotehnice (CONSIB) de pe lângă Ministerul Mediului
Ion Giurma () [Corola-website/Science/321140_a_322469]
-
documentaristic al unui grup de specialiști, coordonat de către cercetătoarea Ana Bârcă. Grupul s-a deplasat pentru documentare la fostul amplasament al lăcașului de cult, adică pe Valea Bistriței. S-a cerut sfatul unor oameni din Ceahlău, printre care și inginerului silvic Mihai Bulai, considerat a fi o adevărată enciclopedie vie a Ceahlăului. Studiul rezultat, coroborat cu descrierea profesionistă a valorii arhitecturale și culturale a edificiului la care au fost adăugate eforturile restaurării, au alcătuit lucrarea intitulată "Biserica salvată din lac. Povestea
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
Cuvântul adevărului” (vol. X, no. 1-2, 2007), care apare în Canada, sub conducerea scriitorului, de origine romana, Constantin Clisu; inclus în ediția aniversară bilingvă a "Antologiei Lirice" dedicată Serilor de Literatură ale Revistei "Antares", 2008. Doctor în Științe Agricole si Silvice, specializarea Management-Marketing Agricol; expertiză în producerea, păstrarea, conservarea, desfacerea și manipularea produselor agricole de origine vegetală. În prezent, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR la Universitatea Danubius din Galați. Laureat al Concursului de Poezie, organizat de Comitetul Județean pentru Cultură și Artă Vaslui
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
Casian-Gheorghe Balabașciuc (n. 7 mai 1957, Moldovița, județul Suceava) este un inginer silvic și prozator român din regiunea Bucovina. Prin activitatea desfășurată, el încearcă să reînvie tradițiile huțulilor bucovineni. A scris cinci cărți de povestiri cu tematică silvică. După urmarea cursurilor primare la Moldovița, a absolvit Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava (1976
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
Casian-Gheorghe Balabașciuc (n. 7 mai 1957, Moldovița, județul Suceava) este un inginer silvic și prozator român din regiunea Bucovina. Prin activitatea desfășurată, el încearcă să reînvie tradițiile huțulilor bucovineni. A scris cinci cărți de povestiri cu tematică silvică. După urmarea cursurilor primare la Moldovița, a absolvit Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava (1976) și apoi Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov (1983), obținând diploma de inginer silvic. A lucrat ca profesor de specialitate la Liceul Industrial
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
bucovineni. A scris cinci cărți de povestiri cu tematică silvică. După urmarea cursurilor primare la Moldovița, a absolvit Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava (1976) și apoi Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov (1983), obținând diploma de inginer silvic. A lucrat ca profesor de specialitate la Liceul Industrial Moldovița (1983-1987), apoi ca inginer cercetător la Stațiunea pentru Cultura Molidului din Câmpulung Moldovenesc (1987-1988), inginer la Ocolul Silvic Breaza (1988), apoi la Ocolul Silvic Moldovița din cadrul Direcției Silvice Suceava. A
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov (1983), obținând diploma de inginer silvic. A lucrat ca profesor de specialitate la Liceul Industrial Moldovița (1983-1987), apoi ca inginer cercetător la Stațiunea pentru Cultura Molidului din Câmpulung Moldovenesc (1987-1988), inginer la Ocolul Silvic Breaza (1988), apoi la Ocolul Silvic Moldovița din cadrul Direcției Silvice Suceava. A fost șef al Ocolului Silvic din Moldovița (1990-2001, 2006). Ulterior a absolvit un curs de management în THR pentru conducerea societății comerciale de turism (2002), obținând un atestat
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
Brașov (1983), obținând diploma de inginer silvic. A lucrat ca profesor de specialitate la Liceul Industrial Moldovița (1983-1987), apoi ca inginer cercetător la Stațiunea pentru Cultura Molidului din Câmpulung Moldovenesc (1987-1988), inginer la Ocolul Silvic Breaza (1988), apoi la Ocolul Silvic Moldovița din cadrul Direcției Silvice Suceava. A fost șef al Ocolului Silvic din Moldovița (1990-2001, 2006). Ulterior a absolvit un curs de management în THR pentru conducerea societății comerciale de turism (2002), obținând un atestat de ghid de turism în anul
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
de inginer silvic. A lucrat ca profesor de specialitate la Liceul Industrial Moldovița (1983-1987), apoi ca inginer cercetător la Stațiunea pentru Cultura Molidului din Câmpulung Moldovenesc (1987-1988), inginer la Ocolul Silvic Breaza (1988), apoi la Ocolul Silvic Moldovița din cadrul Direcției Silvice Suceava. A fost șef al Ocolului Silvic din Moldovița (1990-2001, 2006). Ulterior a absolvit un curs de management în THR pentru conducerea societății comerciale de turism (2002), obținând un atestat de ghid de turism în anul 2010. S-a implicat
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
de specialitate la Liceul Industrial Moldovița (1983-1987), apoi ca inginer cercetător la Stațiunea pentru Cultura Molidului din Câmpulung Moldovenesc (1987-1988), inginer la Ocolul Silvic Breaza (1988), apoi la Ocolul Silvic Moldovița din cadrul Direcției Silvice Suceava. A fost șef al Ocolului Silvic din Moldovița (1990-2001, 2006). Ulterior a absolvit un curs de management în THR pentru conducerea societății comerciale de turism (2002), obținând un atestat de ghid de turism în anul 2010. S-a implicat în promovarea silviculturii și a ecologiei. Începând
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
nu o bagatelizezi, să nu o ignorezi, să o scrii; ele sunt ori frânturi din întreguri mai mari, ori conțin în sine un întreg sintetic."". La 20 august 1850, el s-a căsătorit cu poloneza Emilia Clodnițchi (1826-1876), fiica brigadierului silvic din Voievodeasa. Cununia a avut loc în Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț, ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare. După absolvirea institutului, Iraclie a fost hirotonit ca preot de către episcopul Eugenie Hacman. Primul său loc de păstorire a fost în
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
(n. 26 ianuarie 1860 - d. 8 octombrie 1936) a fost unul din pionierii silviculturii din România, licențiat în științe silvice și profesor universitar. S-a născut la moșia de la Vâlsănești a tatălui sau, Adolf Georg Grunau, prieten cu C.A. Rosetti și Ion C. Brătianu, medic curant al celor mai însemnate familii din București. Bunicul său, col. dr. Johann Georg
Paul Grunau () [Corola-website/Science/320950_a_322279]
-
von Grünau, născut în Germania, la Göttingen, a fost primul comandant al Spitalului Oștirii (între anii 1831-1838), Spitalul Militar Central de mai târziu. și-a făcut studiile liceale la Halle (Germania). După un stagiu militar în țară, a urmat Academia Silvică din Tharandt (fondată de Heinrich Cotta in 1811) pe care a absolvit-o în anul 1887 cu o teza de doctorat. In primii ani a lucrat ca șef de ocol la Râșca și ca atașat al Circumscripției Sinaia-București. Impreună cu
Paul Grunau () [Corola-website/Science/320950_a_322279]
-
silvicultură, drept și protecția pădurilor, economie politică teoretică și aplicată, administrație forestieră și politică forestieră. A pledat pentru o silvicultură modernă, de inspirație vestică, dar adaptată specificului local. Publică "Prescripțiunea în materie forestieră" (1901), " Necesitatea modificărei dispozițiunilor penale ale codului silvic" (1902), "Proiect de cod silvic cu o expunere de motive" (1903), "Istoricul învățământului silvic în România" (1906), "Curs de politică forestieră" (1929). A tradus ediția germană a Manualului Silvic, publicat în anii 1911 (Botanica forestieră) și 1912 (Zoologia forestieră). Intre
Paul Grunau () [Corola-website/Science/320950_a_322279]
-
economie politică teoretică și aplicată, administrație forestieră și politică forestieră. A pledat pentru o silvicultură modernă, de inspirație vestică, dar adaptată specificului local. Publică "Prescripțiunea în materie forestieră" (1901), " Necesitatea modificărei dispozițiunilor penale ale codului silvic" (1902), "Proiect de cod silvic cu o expunere de motive" (1903), "Istoricul învățământului silvic în România" (1906), "Curs de politică forestieră" (1929). A tradus ediția germană a Manualului Silvic, publicat în anii 1911 (Botanica forestieră) și 1912 (Zoologia forestieră). Intre anii 1897-1936 a scris articole
Paul Grunau () [Corola-website/Science/320950_a_322279]
-
forestieră. A pledat pentru o silvicultură modernă, de inspirație vestică, dar adaptată specificului local. Publică "Prescripțiunea în materie forestieră" (1901), " Necesitatea modificărei dispozițiunilor penale ale codului silvic" (1902), "Proiect de cod silvic cu o expunere de motive" (1903), "Istoricul învățământului silvic în România" (1906), "Curs de politică forestieră" (1929). A tradus ediția germană a Manualului Silvic, publicat în anii 1911 (Botanica forestieră) și 1912 (Zoologia forestieră). Intre anii 1897-1936 a scris articole de specialitate în Revista Pădurilor și în Viața Forestieră
Paul Grunau () [Corola-website/Science/320950_a_322279]
-
Prescripțiunea în materie forestieră" (1901), " Necesitatea modificărei dispozițiunilor penale ale codului silvic" (1902), "Proiect de cod silvic cu o expunere de motive" (1903), "Istoricul învățământului silvic în România" (1906), "Curs de politică forestieră" (1929). A tradus ediția germană a Manualului Silvic, publicat în anii 1911 (Botanica forestieră) și 1912 (Zoologia forestieră). Intre anii 1897-1936 a scris articole de specialitate în Revista Pădurilor și în Viața Forestieră. A murit în anul 1936, fiind incinerat la Crematoriul Cenușa din capitală.
Paul Grunau () [Corola-website/Science/320950_a_322279]
-
1883, și are ca obiect apa minerală provenită din același izvor Borhegyi. Autorul analizei, profesor Ballo Matyas, membru al Academiei Maghiare de Științe, a procedat la efectuarea acestor analize la solicitarea și din împuternicirea proprietarului de atunci al izvorului (Composesoratul silvic Biborțeni. Valorile determinate pentru mineralele ce intră în compoziția apei minerale analizate au o mai mică relevanță, mai ales dacă se are în vedere faptul că acest izvor nu mai există de aproape 60 de ani. Ceea ce trebuie reținut din
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
de soție și copii și dus în lagărul de muncă forțată, în GULAG. Ceilalți membri ai familiei erau trimiși în Siberia sau Kazahstan. Cei deportați în Siberia sau Kazahstan, de la copil la bătrân, erau repartizați la muncă în întreprinderile industriei silvice, în sovhozuri și în cooperative meșteșugărești. Pentru munca depusă nu erau remunerați echitabil, ci li se achita doar un minimum necesar pentru trai. Dintr-un raport fragmentar al GULAG-ului din lunile septembrie-octombrie 1941 aflăm că, în toamna acelui an
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]
-
diplomat universitar lingvist, ziarist și traducător, a fost autoarea mai multor dicționare. În 1970 a terminat studiile liceale și a urmat cursurile Școlii postliceale de laboranți fizică-chimie. După absolvire a lucrat în diverse domenii: la Institutul de cercetări și amenajamente silvice, ca ucenic strungar la Uzinele "23 August", operator la Biofarm, muncitor de întreținere la Motel București, redactor și secretar de redacție la "Proprietarul", corector și redactor la revistele "Știintă și tehnică" și "Anticipația", corector la "Adevărul", sau corector editorial la
Mihail Grămescu () [Corola-website/Science/321327_a_322656]
-
din Moldova și al revistei "Natura", a văzut două perechi de cocostîrci negri, o raritate pentru nordul Moldovei. În bazinul rîului Lopatnic se mai află, pe lîngă speciile rare de floră si faună, arbori seculari luați sub protecția statului (ocolul silvic Briceni), sectoare de pădure declarate monumente ale naturii (parcela 47 de 1,2 ha în apropiere de Caracușeni), recifii de lîngă Briceni, grupa de stînci compusă din 2 atoli (135 ha) situată la est de satul Caracușenii Vechi. Concentrate pe
Râul Lopatnic () [Corola-website/Science/321449_a_322778]
-
Hâncești, Drujineni și Pruteni din raionul Fălești. Din punct de vedere geografic rezerzația este așezată în lunca inundabilă a Prutului, între râul Prut și Camenca. Rezervația „” are ca vecinătăți limitele și hotarele următoare: Suprafața rezervației este de 6032 ha.Întinderea silvica îmbracă valea Prutului în haina verde pe o distanță de aproximativ 40 km. Înălțime absolute variază între 20 și 200 m, însă pe întreg teritoriul rezervației predomină înălțime de 40-60 m. Altitudinea luncii Prutului variază între 43 și 64 m.
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
reprezentative păduri de luncă și conservarea unor specii și comunități de plante și animale rare, restabilirea biodeversității celor mai caracteristice fitocenoze. Este cea mai bătrână pădure din ținut și una din cele mai vechi păduri de lunca din Europa. Vegetația silvica în luncă s-a format de regulă pe teritorii relativ rar supuse inundațiilor de scurtă durată. Sunt evidențiate două niveluri ocupate de pădure: nivelul luncii inundabile și nivelul primei terase de luncă. În anumite perioade nivelul apelor crește și afectează
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
Fundația Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina a început în anul 2001, dar prima soluție s-a dat abia în martie 2007. Tribunalul Suceava a admis atunci ca statul să pună în deplină proprietate o suprafață de pădure. Astfel, Direcția Silvică Suceava și statul român, prin Ministerul de Finanțe, trebuie să pună la dispoziția Fundației Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei o suprafață de 166.813 ha de vegetație forestieră. Procesul a fost strămutat ulterior la Curtea de Apel Timișoara, unde
Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei () [Corola-website/Science/322350_a_323679]