39,980 matches
-
românești 14. Datorită ei, românii au reușit "a se conserva nestricațĭ până astăzĭ de către veciniĭ lor mult maĭ numeroșĭ" (Melidon, 1876, p. 41). După cum am arătat mai devreme, simpla demonstrare a continuității etnice sau caracteriale, a permanenței românești de-a lungul timpului, nu mai putea fi complet satisfăcătoare pentru noile vremuri în care noua statalitate forjată prin unirea din 1859 își căuta rădăcini istorice. Miza majoră s-a mutat de pe proclamarea continuității etnice pe probarea continuității statale, a permanenței statalității românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etnice, ar fi azvârlit în spațiul interstițial al vidului existențial. Interbelicul este spațiul în care are loc deplina distilare identitară a specificului românesc. Heralzii Școlii Ardelene au fost ctitorii tradiției naționale românești, la care și-au adus contribuția, de-a lungul timpului, generații succesive de cărturari subjugați intelectual, înstăpâniți politic și posedați sentimental de ideea națională. Această tradiție națională românească, în care se împletesc tramele mesianismului național, a permanenței etnice și destinului istoric românesc, a unicității și specificului autohton, își dobândește
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
singură dinastie autohtonă, cea a basarabilor, ridicată din rândurile unei "caste nobilitare" dacice, a condus destinele neamului din cele mai vechi timpuri până în modernitate. Iată cum, prin ideea dinastică, a fost soluționată problema spinoasă a continuității politice românești de-a lungul mileniului negru (de la retragerea aureliană până la întemeierea Țării Românești). Hasdeu a împletit primele noduri ale firului dinastic românesc. El va fi continuat pe elaborarea ideii de dinastie simbolică, prin care Carol I și Ferdinand I vor fi plasați în continuarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
c) miracolul creștin, care a definit spiritualitatea românească "cu mult înainte de venirea și creștinarea vecinilor noștri: Ungurii, Bulgarii, Sârbii, Rușii și Polonii" (Constantinescu, 1928, pp. 5-6). În fine, natura miraculoasă a ființei istorice românești și epopeea sa dramatică de-a lungul timpului este evidențiată prin elaborarea unei poetici a națiuni, care pune în lumină excepționalismul românesc. Iată o mostră de pasaj care exprimă în forță poetica istorică a neamului românesc, în care frazele încărcate de lirism tragic degajă teme precum cea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de susținere fixați de legea din 1864, pe traiectul ideologic al naționalismului, modelat fiind după tiparul sistemelor educaționale apusene (german, mai apoi francez). Schimbarea de regim desăvârșită în 30 decembrie 1947 avea să scoată învățământul românesc de pe liniile de-a lungul cărora a evoluat istoricește, repoziționându-l pe aliniamente sovietice. După cum am putut urmări în secțiunile anterioare, dezvoltarea sistemului educațional românesc a fost propulsată succesiv prin intermediul reformelor consecutive. Însă toate reformele întreprinse la adresa învățământului românesc împingeau în aceeași direcție, urmărind să completeze
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
marxistă sovietică își are ecourile întârziate și în gândirea autohton-românească. Prima supusă unei intervenții urgente de reșapare semantică a fost concepția naționalistă asupra patriotismului. Încă din 1945, PCR a început să propună o definiție alternativă a patriotismului, întinsă de-a lungul liniilor socialiste. Înspre acest țel, Partidul a pus în mișcare un flux de publicații menite să reconfigureze semnificația noțiunii de patriotism, descărcând-o de umplutura sa naționalistă pentru a fi reîncărcată cu o semantică socialistă. Scânteia s-a făcut purtătoarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
criteriu de determinare a naționalității, iar identitatea și apartenența națională nu sunt urmarea destinului (ca în concepția herderiană), ci rezultatul alegerii personale. Redefinirea concepției naționalității pe aliniamentele socialiste, anti-etnice, a fost o mișcare tectonică în structura identitară cristalizată de-a lungul secolului naționalist sub forma românismului. Această eviscerare a principiului naționalismului etnic din conștiința românească a produs transformări structurale ale memoriei naționale, a cărei formulă sedimentată în cadrele ideii naționale a fost brusc reașezată pe baze antinaționaliste. 3.4.4. Memoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a principiului naționalismului etnic din conștiința românească a produs transformări structurale ale memoriei naționale, a cărei formulă sedimentată în cadrele ideii naționale a fost brusc reașezată pe baze antinaționaliste. 3.4.4. Memoria (anti)națională: socializarea istoriei românești De-a lungul secolului naționalist de existență istorică românească (1848- 1947) s-a configurat, în paralel cu procesul de construcție instituțională a statului unitar național, memoria națională românească. În perioada interbelică, opera memoriei naționale românești a fost, practic, desăvârșită. Venirea comuniștilor la putere
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lagărul socialist, alături de anti-catolicismul ortodoxiei, au contribuit la tratarea sa ca un element care istoricește s-a opus influențelor occidentale. Orientarea anticreștină a noii istoriografii sovietice își vădește direcția în demolarea marilor mituri spirituale create de ideologia românismului de-a lungul secolului naționalist de existență istorică națională. Și în tratamentul creștinismului în general și a Bisericii Ortodoxe în particular sunt reperabile prelungirile interpretative ale istoriografiei critice a interbelicului. Primul căzut sub tirul critic este mitul creștinismului genetic al românilor. Deși concede
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în Muzeul Penitenciar Doftana, loc de pelerinaj pentru patrioții socialiști ai RPR. Conversia naționalului în social, pe care am ilustrat-o în secțiunile anterioare, este elocvent exemplificată și în cazul panteonului elaborat de istoriografia socialistă. Am arătat cum de-a lungul secolului naționalist s-a articulat panteonul național al personajelor istorice, în care figurile principale au fost domnitorii eroici ai Țărilor Române. În paralel cu acest panteon politico-militar, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, a început să se cristalizeze panteonul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
burghezo-moșieresc în care autoritățile au încercat să "lichideze și extermine eroii mișcării revoluționare": Gh. Gheorghiu Dej, I. Chișinevschi, Al. Moghioroș, Gh. Apostol, Miron Constantinescu, Chivu Stoica, E. Bodnăraș etc. (Roller, 1952, p. 660). Trăgând linie, memoria națională elaborată de-a lungul unui întreg secol al naționalismului românesc este restructurată sub forma memoriei socialiste românești, evacuate de orice urmă de naționalism. Suntem în fața unei autentice tentative de revoluționare a memoriei urmărită programatic de noul regim de democrație populară. Atentatul demarat de M.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
revoluție avortată" (abortive revolution). Cu o singură calificare crucială: în prezenta discuție este vorba despre o "revoluție mnemonică avortată" și nu despre una socio-politică, întrucât proiectul comunist desfășurat în societatea românească, în ciuda contorsiunilor pe care le-a suferit de-a lungul timpului, a fost unul de succes, dovada supremă constând tocmai în prelunga durată a rezistenței formațiunii socio-politice socialiste (din 1947 până în 1989). 3.5. Naționalism comunist: torsiunea națională a comunismului (1964-1989) 3.5.1. Cadrul politic Faza stalinismului represiv a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
completată cu "misiunea sa istorică de apărare a intereselor naționale ale întregului popor" (1975, p. 49), literatura didactică propagă noua fațetă națională a Partidului, evidențiind că "PCR continuă lupta pentru libertate socială și națională dusă de poporul român de-a lungul veacurilor" (Almaș și Petric, 1966, p. 135). Spre sfârșitul anilor '30 ai secolului al XX-lea, odată prin publicarea Cursului Scurt de istorie al Partidului Comunist (bolșevic) al URSS, "istoria sovietică, gătită pe gustul lui Stalin, a luat forma unei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în România. Manualele anilor '80, pe fondul intensificării cultului ceaușist al personalității, îl aduc pe N. Ceaușescu pe prima pagină, dominând acum nu doar etapa construirii socialismului românesc, ci întreaga istorie a românilor petrecându-se sub personalitatea acestuia. De-a lungul anilor '80, portretul de pe prima pagină al lui Nicolae Ceaușescu devine o invariabilă a iconografiei naționale. Manualul de Istoria contemporană a României (ediția 1983) este o biografie instituțională a partidului și, mai ales, o biografie personală a lui Nicolae Ceaușescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca o doctrină emancipativă, îngemănată cu idealurile democrației și având ca finalitate politică înzestrarea cu demnitate a poporului prin împuternicirea subiecților cu drepturi civile (Greenfeld, 1992, p. 31), naționalismul de tip individualist-liberal inventat și articulat doctrinar în Anglia de-a lungul secolelor XVI-XVIII a trecut printr-o succesiune de contorsiuni ideologice al căror rezultat a fost un naționalism colectivist-etnic cu inflexiuni exclusiviste și propensiuni autoritariste. O primă colectivizare s-a produs imediat după ce ideea naționalismului a traversat Canalul Mânecii, unde sub înrâurirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca fiind "arme de instrucție în masă" (Ingrao, 2009) prin intermediul cărora autoritățile statale își implementează programul de loializare politică a corpului social față de statul-națiune și față de ordinea consființită a lucrurilor. Paradigma clasică a memoriei naționale românești a evoluat de-a lungul unui crescendo al patosului naționalist, ale cărui trepte sunt următoarele: a) idealizarea trecutului aceasta se produce ca efect direct al etnocentrismului în conceptualizarea trecutului. Ca specie a etnocentrismului, idealizarea trecutului poate fi considerată o "universală mnemonică", în sensul în care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
succesiune de evenimente ordonate cronologic. Odată cu renegarea periodizării clasice, simțul istoric românesc pășește în condiția postmodernă. Drept consecință, istoria devenită deșirată din punct de vedere cronologic își pierde din funcțiile de legitimare politică pe care le-a îndeplinit de-a lungul timpului. Simplificând lucrurile, liniaritatea cronologică sugerează teleologie (un țel final al istoriei), care se pretează unei prelucrări ideologice al cărui rezultat este ideea de destin istoric. Însă o astfel de filosofie teleologică a istoriei, impregnată de o eshatologie politică, nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spiritul național care a definit istoricește conștiința istorică românească. Al treilea moment critic din dinamica memoriei istorice românești a venit ca urmare a torsiunii naționaliste a comunismului, inițiată în anii '60, intensificată pe lungimea anilor '70 și hiperbolizată de-a lungul anilor '80. Fără să aibă caracterul abrupt și radical al rupturii produse de revoluția antinațională declanșată imediat în epoca postbelică, prefacerea național-comunistă a memoriei istorice românești poate fi descrisă mai degrabă prin termenul, aparent contradictoriu, de "revoluție procesuală". Recentrarea ideii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memoria istorică națională nu a fost "inventat" ab initio de fiecare nou regim instalat la comanda politică a societății. Nici chiar "revoluția antinațională" înfăptuită de socialism nu a rupt-o total cu memoria națională sedimentată în conștiința istorică de-a lungul secolului naționalist de existență românească (1848-1947). Dincolo de reconfigurările de substanță, pe care ne-am chinuit să le catalogăm în partea de analiză empirică a lucrării, formula rolleriană a memoriei istorice românești este fundamentată, în mare, pe aceleași baze structurale în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-a și respectă prevederile programei școlare. Prof. Grad I, Rodica Novenschi CAP. I. POPOARE ȘI SPAȚII ISTORICE 1. Europa contemporană: unitate, diversitate, integrare a) Planuri de unificare europeană în perioada interbelică Ideea unei Europe Unite s-a conturat de-a lungul epocii moderne, fiind o reacție a intelectualității față de rivalitățile și conflictele desfășurate. Ideea unei Europe Unite a revenit în actualitate după Primul Război Mondial. În perioada interbelică au fost propuse două proiecte principale de unificare a Europei: crearea unei „uniuni
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
forțat (persoana respectivă este deportată sau expulzată); o exil voluntar (fuga din țara de domiciliu din motive diverse); Potrivit cercetărilor, la începutul secolului XXI, în afara granițelor țării noastre, trăiesc circa 10-12 milioane de români. Cauzele constituirii diasporei românești de-a lungul istoriei: etnogeneza românească; evoluțiile istorice; comunismul; dificultățile economice; Din cele 12 milioane, circa 6,5 milioane de români trăiesc în teritoriile care au aparținut României Mari și în spațiile etnoistorice ale statelor din sudul Dunării (Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Macedonia, Bulgaria
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
statelor membre. Exemple de state confederative: S.U.A între anii 1776 1787; Austro-Ungaria între anii 1867 1918; Comunitatea Statelor Independente constituită în anul 1991; Serbia și Muntenegru; b) Forme de guvernământ Principalele forme de guvernământ sunt: monarhia constituțională; republica; De-a lungul istoriei, monarhia a cunoscut mai multe tipuri în evoluția sa: monarhia despotică din Orientul Antic; monarhia absolută din Evul Mediu; monarhia autoritară și constituțională în epoca modernă și contemporană; În evoluția sa, republica a cunoscut următoarele tipuri: republica sclavagistă antică
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
dominația Austro Ungariei (Transilvania, Bucovina, Banat). În noaptea de 14 / 15 august 1916 armatele române au pătruns în Transilvania. Unitățile românești angajate în luptă alcătuiau 4 armate : trei erau dispuse la hotarul cu Austro Ungaria și a patra de-a lungul Dunării și în Cadrilater. Campania militară din anul 1916 La 1 septembrie 1916, armatele germano-bulgaro otomane, conduse de generalul Mackensen, au forțat Dunărea și au provocat românilor înfrângerea de la Turtucaia. Aceasta i-a ajutat pe germano-bulgari să pătrundă în Cadrilater
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
era ocupată de Puterile Centrale (jumătatea sudică revenea Bulgariei, iar jumătatea nordică era administrată în comun de cele 4 state aliate); Accesul României la Marea Neagră se făcea printr-un culoar pe linia Cernavodă Constanța; Austro-Ungaria își mărea teritoriul de-a lungul crestelor Carpaților, România pierzând o suprafață de 5 600 km2; Era recunoscută unirea Basarabiei cu România; Se instituia controlul german asupra economiei românești; Reintrarea României în război (10 noiembrie 1918) Victoriile Antantei din vara anului 1918 au creat condiții favorabile
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Angolo, Kosovo etc. b) Organizația Tratatului Atlanticului de Nord La baza acestei organizații politico-militare stă tratatul semnat la Washington la 4 aprilie 1949 de 12 țări: SUA, Canada, Belgia, Olanda, Luxembrug, Danemarca, Norvegia, Franța, Marea Britanie, Islanda, Portugalia, Italia. De-a lungul timpului, au mai aderat alte 16 țări: Grecia, Turcia (1952); RFG (1955); Spania (1981); Cehia, Ungaria, Polonia (1999 ); România, Slovenia, Slovacia, Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia (2004); Croația, Albania (2009); Potrivit articolului 5 din tratatul alianței atlantice, în caz de agresiune
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]