39,852 matches
-
metalică și partea de fundații ai stâlpilor și a treia echipa la stația de la bază. Lucrările efective încep în primăvara anului 1973 unde sunt aduse uneltele specifice unor lucrări miniere: buldozere, excavatoare, autobasculante, forța de muncă (salvamontiști, echipe ale Direcției Silvice care să amenajeze traseul viitoarei telecabine), macarale, trolii manuale și electrice,etc. Odată stabilite echipele de șantier se trece efectiv la partea de șantier. Lucrările la primul pilon al telecabinei au început, așa cum este firesc la orice construcție, cu infrastructura
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
Este mărginit de Bulevardul 1 Mai (la sud), Strada Universității (la est) și corpurile Universității „Ștefan cel Mare” (la nord și vest). Parcul se mai învecinează cu Planetariul din Suceava (în extremitatea sa nord-estică) și cu clădirea care găzduiește Direcția Silvică a județului Suceava (în extremitatea sa sud-vestică). În afară de aceste instituții, în preajma Parcului Universității se află și alte obiective importante ale orașului precum: Primăria Suceava, Stadionul Areni, Inspectoratul de Poliție Județean, Parcul Vladimir Florea. Parcul Universității este cel mai întins parc
Parcul Universității din Suceava () [Corola-website/Science/316842_a_318171]
-
aici a Castelului Herrenchiemsee. Acest lucru a dterminat renunțarea la defrișarea planificată a insulei. În jur de două treimi din insulă (cu excepția locului unde se află castelul și a părții de nord cu castelul vechi) sunt împărțite în zece departamente silvice (unsprezece cu Castelul Vechi), cu un total de 156,8 ha, ceea ce corespunde unui procent de 65,9% din suprafața insulei. Zona are un caracter de parc și cuprinde un parc de căprioare.
Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327451_a_328780]
-
urmând ca la începutul anului 1990, numărul acestora să crească la 13. cu o suprafață de 75.784 hectare, a fost înființat prin "Ordinul MAPPM din 27 ianuarie 1990" (privind constituirea parcurilor naturale sub gospodărirea directă a ocoalelor și inspectoratelor silvice) și declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"), urmând ca în anul 2003, prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" să se restabilească
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Român al Bucovinei, care revendică cele 192.000 ha de pădure care au aparținut fondului bisericesc austriac. Joi 27 noiembrie 2014, Înalta Curte de Justiție a pronunțat decizia irevocabilă în procesul prin care Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților revendica de la Direcția Silvică Romsilva 166.000 ha ce făcuseră parte din Fondul Bisericesc al Bucovinei. Terenul rămâne al statului român.
Fondul Bisericesc al Bucovinei () [Corola-website/Science/323168_a_324497]
-
10 septembrie 1991. Al treilea copil al familiei Ion Mihai Pârnuță (Niță) și Maria Pârnuță (Măruța), ambii, urmașii unor moșeni rucăreni. Primii doi copii ai familiei erau o fată, Muta, căsătorită cu Neculae Idoraș, si un băiat Moise, ajuns brigadier silvic. Tatăl, Ion Mihai Pârnuță, a căzut eroic în luptele de la Pravăț în 16 Octombrie 1916. Osemintele sale se odihnesc în Mausoleul de la Valea Mare- Mateiaș. Mama, Maria Pârnuță, născută Simion(1891-1949), este îngropată în Cimitirul Bisericii Rucăr-Suseni. Soldatul Ion Mihai
Gheorghe Pârnuță () [Corola-website/Science/326829_a_328158]
-
742-1141 m între culmea Goșmanu (Vârful Goșmanului 1310 m) și pârâul cu același nume, pe versantul stâng al acestuia înainte de confluenta cu Tarcăul. Codul sitului este ROSCI 0156 . Pădurea este proprietate de stat. Din anul 2004 este în custodia Direcției Silvice Piatră Neamț. Dacă inițial avea 173 ha, actual are 190 ha. Are o suprafață de 190 ha. În rezervație găsim specii arboricole de molid (Picea abies), brad (Abies albă) și fag (Fagus sylvatica). Izolat mai apar și exemplare de ulm
Pădurea Goșman () [Corola-website/Science/325625_a_326954]
-
fauna Olteniei: Ochrostigma velitaris Hufn.,Drygnobia obliterata Esp., Hadaena gemina Hbn., Polyphaenis sericata Esp., Plastenis retusa L., și Proserpinus Proserpina Pall. care sunt și specii rare pentru fauna țării. A fost semnalată de asemenea prezența unor importanți dăunători agricoli și silvici, cum sunt speciile: Cossus cossus L., Zeuzera pyrina L., Lymantria dispar L., Euproctis chrysirrhoea L., Euxoa tritici L., E. segetum Den. et Schiff., Mamestra brassicae L., Malacosoma neustria L., Odonestis pruni L. și Pergesa elpenor L. ( Studii și cercetări, Comitetul
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
de panificație (5 brutării în prezent). Instituții importante: Primăria cu sediul în Bâlteni, instituții de învățământ pentru fiecare ciclu școlar, oficii postale (Bâlteni și Moi), "Centrul pilot de recuperare, pregătire și integrare socio-profesională pentru minori cu handicap" din Bâlteni, "Ocolul Silvic Peșteana", "Postul de poliție", "Trustul pentru servicii cu utilaje diverse SA" (T.P.S.U.D.) Bâlteni, "Serviciul public de protecție a plantelor" Peșteana. De asemenea, exista și ONG-uri, printre care EHN-ul și cea a rromilor. Căile de comunicații sunt
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
și Vinificație Iași" este o unitate de cercetare fundamentală și aplicată în domeniul viticulturii și vinificației subordonată Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească, singurul institut de cercetare-dezvoltare agricolă în domeniul viticulturii al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”. Stațiunea a fost înființată în anul 1957 cu denumirea de „Stațiunea Experimentală Horti -Viticolă Iași” pe terenuri situate pe dealul Copou din Iași, în apropierea Grădinii Botanice și a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească () [Corola-website/Science/326093_a_327422]
-
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură este o unitate de cercetare fundamentală și aplicată în domeniul acvaculturii subordonată Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” din România. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură este situat în municipiul Galați și a fost înființat în 2002, continuând activitatea din domeniul pisculturii desfășurată anterior în alte două intituții de cercetare din domeniu: "Institutul
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați () [Corola-website/Science/326156_a_327485]
-
Ștefan și Maria Movileanu, oameni harnici și gospodari. Semion Movileanu, bunel de pe tată, avea capacități înclinate spre pictură. Fiind pădurar între anii 1932-1943 in pădurea de la Horodca, nu departe de s.Drăgușenii-Noi (Conojeni) Raionul Hîncești, își desena singur harta ocolului silvic, în care indica cele mai importante puncte,cum ar fi Mănăstirea Hâncu, stejarii seculari, izvoare, lăcușorul de la marginea pădurii, căci satul Secăreni este amplasat la margine de codru des, unde apa curge în izvoare cristaline. Clasa întîia a învățat-o
Vasile Movileanu () [Corola-website/Science/326216_a_327545]
-
(n. 3 ianuarie 1916, Romani, județul Vâlcea, d. 23 iulie 1990, București) a fost o scriitoare, publicistă și traducătoare română. Fiica Leliei (născută Orleanu) și a lui Constantin Marinescu, inginer silvic. Urmează școala primară (1922 1926); liceul (primele două clase) în același oraș (Râmnicu Vâlcea), apoi la Constanța unde susține bacalaureatul în 1933. Urmează Facultatea de Litere și Filosofie a Universității. București (1933 - 1938; licența cu monografia comunei Broșteni - Vâlcea, cu
Ada Orleanu () [Corola-website/Science/322602_a_323931]
-
în oraș dinspre estul republicii, cumulând drumuri dinspre Dubăsari, Orhei, Bălți, Odesa etc. Face legătura dintre cartierele Poșta Veche, Ceucari cu centrul orașului, intersectând magistralele Calea Basarabiei și Petricani. Pe o parte a ei se întinde zona verde a parcului silvic din valea Țiganca cu câteva lacuri formate în cursul pârâului Bulbocica, iar pe partea opusă - blocuri de locuitde 1-3 etaje, construite în anii '50, și de 4-8 etaje în ultimii 30 de ani. Chișinău. "Enciclopedie" (pag. 438 - 439) - Chișinău, 1996
Strada Calea Orheiului din Chișinău () [Corola-website/Science/329576_a_330905]
-
protejată, situată la sud de orașul Cimișlia din raionul omonim, Republica Moldova. Aria naturală protejată de Stat "", a fost încadrată în descrierea stațiunii și a vegetației forestiere în etajul de silvostepă cu tipul de stațiune: Arboretele situate în cadrul ariei în Ocolul silvic Mihailovca reprezintă culturi de ameliorare a terenurilor degradate formate de specii de salcâm, pin negru, prun, nuc, paltin de câmp, salcie, ulm de câmp, arțar tătăresc.
Râpele de la Cimișlia () [Corola-website/Science/329701_a_331030]
-
Rezervatia naturală silvica „Molești-Răzeni” reprezintă o arie protejată cu suprefețe ocupate de gorun, ca specie dominantă, constituită din alte arboreturi și puține suprafețe cu poiene. Această arie a fost instituită Conform Hotărârii Guvernului Moldovei nr. 5 din 8 ianuarie 1975, fiind atribuită la
Rezervația naturală Molești-Răzeni () [Corola-website/Science/329964_a_331293]
-
se folosesc așa zisele sirene de alarmă, formate din tuburi metalice care la acțiunea vântului produc un zgomot specific) și/sau vizual, în cazul cabanelor. Funcționarea acestui sistem trebuie sa fie responsabilitatea cabanierului, în cazul proximității unei cabane. În "arealele silvice", marcajele sunt aplicate direct pe copaci prin vopsire, în scopul protejării arborilor. Se interzice fixarea în cuie a unor altor indicatoare. Marcajele se aplică - legal - pe o paletă de orientare susținută de stâlpi confecționați din țevi metalice, la nivelul zonelor
Marcaj turistic () [Corola-website/Science/328103_a_329432]
-
A fost membru al Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie, responsabil în comisia teritorială (CNST) pentru coordonarea activității de cercetare științifică pentru Horticultură din Transilvania, membru al prezidiului și președinte al secției de horticultură a Academiei de Științe Agricole și Silvice, membru al Oficiului Național al Viei și Vinului și al Societății Naționale de Horticultură, membru al Oficiului Internațional al Viei și Vinului (OIV), membru al grupului de experți OIV pentru genetică și ameliorarea viței de vie, membru al Societății Științifice
Ștefan Oprea (agronom) () [Corola-website/Science/328393_a_329722]
-
a fost confirmat, prin concurs, in funcția de asistent al secretarului general NATO și șef al Diviziei pentru Riscuri de Securitate Emergente din cadrul NATO. s-a născut la 22 iunie 1964 la Baia Mare, unde tatăl său fusese detașat ca inginer silvic stagiar. După două luni, mama sa a fost repartizată ca profesoară de istorie în orașul Râșnov, ea luându-și copilul cu ea. Sorin a învățat la Școala Generală nr. 2 din Rîșnov, la secția germană, învățând limba germană. A absolvit
Sorin Ducaru () [Corola-website/Science/327295_a_328624]
-
Rezervația naturală silvică „Zberoaia-Lunca” este o arie protejată de pădure din lunca râului Prut, cu arborete de plop ("Populus alba", "Populus nigra") și salcie ("Salix alba", "Salix fragilis"). Rezervația este situată în cadrul Ocolului Silvic Nisporeni, Întreprinderea pentru Silvicultură „Nisporeni”. Rezervația este amplasată între
Rezervația naturală Zberoia - Lunca () [Corola-website/Science/330093_a_331422]
-
Rezervația naturală silvică „Zberoaia-Lunca” este o arie protejată de pădure din lunca râului Prut, cu arborete de plop ("Populus alba", "Populus nigra") și salcie ("Salix alba", "Salix fragilis"). Rezervația este situată în cadrul Ocolului Silvic Nisporeni, Întreprinderea pentru Silvicultură „Nisporeni”. Rezervația este amplasată între comunele Grozești (la nord), Zberoaia (la est) și Bălăurești (la sud), în raionul Nisporeni. În cadrul rezervației au fost determinate 222 de specii de plante vasculare: 23 specii de arbori, 8 specii
Rezervația naturală Zberoia - Lunca () [Corola-website/Science/330093_a_331422]
-
Paul Emil Decei (n. 3 august 1926, Luna de Arieș, județul Cluj - d. 2 iulie 2003, București) a fost un inginer silvic și scriitor român, personalitate incontestabilă a salmoniculturii românești din ultima jumătate de secol. Acesta, a inițiat o amplă repopulare cu salmonide a apelor de munte, a lacurilor de baraj și a celor alpine și a dezvoltat baza materială, a păstrăvăriilor
Paul Decei () [Corola-website/Science/329112_a_330441]
-
lungul apelor de munte. A absolvit după liceul din Năsăud (actualul Colegiu Național „George Coșbuc”), Facultatea de Silvicultură a Politehnicii București în anul 1950. S-a făcut remarcat încă din anii '50 ai secolului XX prin proiectele sale de amenajări silvice, în acea vreme lucrând ca proiectant principal în cadrul Institutului de Studii și Proiectări Forestiere. Ulterior a lucrat în cadrul Direcției Economiei Vânatului din Ministerul Silviculturii, unde printr-o muncă - în mare măsură de pionierat, a abordat munca de gospodărire a apelor
Paul Decei () [Corola-website/Science/329112_a_330441]
-
Datorită măsurilor sale și a rolului pe care și l-a asumat - acela de formator de școală, producția de păstrăv a crescut semnificativ și s-au format specialiști în creșterea păstrăvului. Literatura sa salmonicolă reprezintă bibliografie în domeniu, pentru facultăți silvice. O serie de informații puse la dispoziție de către P. Decei despre răspândirea speciilor de pești de apă dulce au fost folosite de academicianul Petru Bănărescu în scrierea monografiei "Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIII : Pisces - Osteichtyes (Pești ganoizi și osoși
Paul Decei () [Corola-website/Science/329112_a_330441]
-
este o instituție din municipiul Suceava ce gestionează pădurile publice de pe teritoriul județului Suceava și resursele acestora. Instituția funcționează într-o clădire istorică situată pe Bulevardul 1 Mai nr. 6, în cartierul Areni. Direcția Silvică Suceava are ca obiect de activitate administrarea pădurilor proprietate publică a statului român, aflate pe teritoriul județului Suceava, și a resurselor acestora. Suceava este cel mai împădurit județ din România, cu o suprafață totală împădurită de 4.566 km pătrați
Direcția Silvică din Suceava () [Corola-website/Science/328852_a_330181]