40,115 matches
-
am constatat că doar una păstrează urme arheologice străvechi și mai recente și se pretează a fi considerată matca din care „au roit” celelalte. Vatra respectivă se situează pe întinsul teren din vecinătatea bisericii satului Siliștea, la est și la sud de biserică, până pe malul drept al apei Bârladului, deci nu unde se află acum satul Siliștea, pentru că siliștenii s-au așezat aici după împroprietărirea lor prin Legea rurală din 1864, de unde și falsa impresie a localnicilor că acum ar fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi fost întemeiat pentru prima data acest sat. Pe cealaltă vatră, a răzeșilor umbrăreșteni, au fost depistate puține rămășițe materiale, mai ales de proveniență medievală târzie. Ele se răsfiră pe malul drept al Bârladului, la o distanță de 3-4 km sud de Siliștea, prelungindu-se pe direcția nord-sud pe o lungime de circa 5-6 km, urmând meandrele vechii albii a râului Bârlad, dovadă a stabilirii mai recente a locuitorilor pe această vatră, probabil când s-a produs despărțirea dintre stăpânirea boierească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care face obiectul studiului nostru. Deocamdată rămâne important faptul că un sat cu acest nume exista deja la data respectivă. Noi îndrăznim să exprimăm aici opinia că în actul menționat mai sus se are în vedere Umbrăreștii de pe Bârlad, de la sud de Tecuci. Ne întemeiem opțiunea pe criteriul urmelor arheologice, pe menționările documentare de mai târziu și, mai ales, pe aspectul subliniat de editor, anume că actul din care s-a publicat pasajul citat a făcut parte din colecția de documente
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
față, sau cum ziceau consătenii, mal în mal cu Umbrăreștii. Satul respectiv, potrivit unui plan topografic din 1841, pornea cu hotarul și locuințele de la actualul Tămășeni, incluzând și partea sudică a acestuia, cu vechea biserică și cimitirul, și urma spre sud, până în hotarul satului și moșiei Torcești. Este satul căruia i s-a zis până foarte recent Slobozia. Bozieștii se vor fi desprins din obștea umbrăreșteană într-o fază de avansată disoluție a devălmășiei absolute, după ce anterior se rupsese din obște
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotarul Movilenilor”; mai departe, trece Siretul și „purcede cu măsura cătră apus, alăture cu moșia Bilieștii prin două pietri, până în pârâul Dimaciului”, menționează un alt document, încheindu-se astfel și hotarul dinspre nord al moșiei și satului Umbrărești. Hotarul dinspre sud este tot unul convențional, dar între unități alăturate ca viețuire umană și, poate din această cauză, mai puțin stabil de-a lungul vremii, comparativ cu hotarul de nord. La extremitatea de răsărit, hotarul pornește din aceeași Vale a Herătăului, traversează
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
extremitatea de răsărit, hotarul pornește din aceeași Vale a Herătăului, traversează către apus teritoriul până în apa Bârladului, urmând o linie mai puțin dreaptă, separând larga obște a Umbrăreștilor de moșia și satul Blăjerilor, se lasă apoi pe această apă spre sud, cotește iar spre apus și continuă, străbătând lunca, peste gârla Bârloviței și peste Siret, ajunge în Dimaci, separând pe acest traseu obștea Umbrăreștilor de moșiile Sineștii de la est și vest de Siret, încheindu-se, astfel, limita hotarului de sud tot
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spre sud, cotește iar spre apus și continuă, străbătând lunca, peste gârla Bârloviței și peste Siret, ajunge în Dimaci, separând pe acest traseu obștea Umbrăreștilor de moșiile Sineștii de la est și vest de Siret, încheindu-se, astfel, limita hotarului de sud tot pe pârâul Dimaciului. Observăm ușor că în lungul lor, hotarele obștii umbrăreștene separă și se intersectează cu hotare ale unor sate și moșii mai mici (a se vedea în anexă planul obștii arhaice a Umbrăreștilor), unele dintre ele acum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de viață definită prin conceptul continuitate mobilă, formă surprinsă cu intuiție sigură și acuitate de către cercetătorii perioadei medievale timpurii, Mircea D. Matei și Emil I. Emandi, când s-au referit la situația demografică din estul Munteniei și a „centrului și sudul Moldovei”. Noi adăugăm observația că aici s-a practicat și a predominat o “continuitate mobilă”, de cele mai multe ori, doar în cuprinsul propriilor hotare arătate mai sus. Alexandru I. Gonța, în monografia sa dedicată satului medieval din Moldova, pune întrebarea „Cât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiul marelui spătar din vremea domnitorului Grigore al II-lea Ghica, Toader Costache, poreclit, nu se știe din ce motive, Venin, poreclă cu care îl întâlnim în izvoarele narative ale vremii sale, poreclă trecută și fiului său. Un loc de la sud de satul Salcia era cunoscut localnicilor cu numele Veninoaia și bănuim că a derivat de la stăpânii locului, ce au avut această poreclă și care se referă la moșia Țigăneilor. Așa cum s-a întâmplat cu multe sate mici din vechime, și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
putea fi o jumătate luată strict aritmetic, pentru că, așa cum am arătat, ocina cunoscuse diviziunea pe mai multe părți, precizate fiind de jos, de mijloc și de sus. Este sigur că partea dată lui Grigore Miclescu se situa în partea de sud a satului și moșiei Boziești, precizare ce se exprimă și prin sintagma „partea de jos”, prin care se înțelege partea sudică. Astfel trebuie interpretată situația în discuție. Dar ea nu reprezenta exact o jumătate din întregul sat. Anticipând puțin la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să vin acelui sat”, înțelegându-se, credem, biserica, în primul rând, dar și crâșmă, fierărie și alte alcătuiri specifice timpului și necesităților respective. Partea de aici, luată ca sat distinct, pare a fi mai puternică acum economicește decât partea de sud și așa va fi fost, vetrele lor fiind separate și ca spațiu, Bozieștii de Jos avându-și vatra pe unde se află satul Slobozia, iar Bozieștii de Sus pe vatra Tămășenilor. De altfel, în planul hotarnic din anul 1841, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
treburi ce implică obligații și timp disponibil, lucru care nu era posibil pentru oamenii obișnuiți și angrenați în diversele lucrări gospodarești. În scrisoarea de mărturie dată la mâna vornicului Ionașco Balș, cumpărătorul Durăștilor, sat aflat în hotar cu Trohăneștii, la sud, și cu Drăgăneștii, la nord, la categoria indicată întâlnim pe un „Ionașco sin (fiu) lui Dima din Boziești”, pe Andronic și Constantin Corpaci „ot tam”, deci tot de acolo, și pe Furduiu și Simion Bobocea, și Dumitru, fiul lui Simion
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deși stabiliți pe vetre diferite, unitatea lor de origine și interese era încă vie în activitatea lor și a vecinilor. O situație similară aceleia de la Durăști întâlnim și în cazul vânzării satului Curmezișeni și ale unor ocine din preajmă, la sud de Cudalbi, vânzare ce se realizează tot în cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea, actele fiind confirmate și întărite inițial de oameni cu mici dregătorii, dar și de mari demnitari, precum Miron Costin, Ionașco Balș, Alexandru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
îi rămân Epurenii și împrejurimile, acest Iordache dând ramura Costăchească ce-și va lua supranumele de Epureanu. Orientându-ne după situația că Umbrăreștii se separă pe 1 septembrie 1704 în partea boierească, cea de la nord, și partea răzeșească, rămasă la sud, trebuie să acceptăm că Manolache Costache intrase în stăpânirea părților umbrăreștene cu mult înainte de decesul tatălui său. De această situație ne dăm seama dintr-o anafora din martie 1835, în care găsim indicate acte și stări de lucruri mai vechi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bine situația și calea de urmat, așa după cum se întrevedea înainte și la data ieșirii din indiviziune a celor două părți. El explică, pe baza actelor vechi (acum pierdute), cum în anul 1704 s-au ales „două giumățăți, partea din sud s-au ales lui Manolachi Costachi, iar partea din gios s-au lăsat răzășilor băștinași din acea moșie, când s-au și deosebit pomenitele părți cu pietri hotară”. Hotarnica Zberei a fost reîntărită în 1743 iunie 5 „cu însuși zapisul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
proces din 1842 „stânjeni proști”, dar care, echivalați cu 2,23 m stânjenul, cât măsura acesta la Umbrărești, dă o sumă de 1.166 m, peste un kilometru în curmeziș. Cam aceasta ar fi distanța de la Pădurea Bărcii și până la sud de satul Tămășeni. Se înțelege că acest loc era stăpânit de Corpăcești mai dinainte împreună, iar acum se alege a cincia parte a lui Ionașco și i se atribuie lui Miron Costin, întregind partea deja deținută. Și iată cum, documentar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Gerului, 35 stânjeni de moșie cumpărați, în octombrie 1794, în „moșia Tamășenilor ot ținutul Tecuciului, de lângă Umbrărești” de la trei frați cu numele de familie Soare și cu prenumele Arhire, Ștefan, Radu, probabil urmași ai Corpăceștilor, precum și mulți stânjeni din partea de sud a Umbrăreștilor, de la răzeșii din Sinești. Alte cumpărături înscrise în „sămi” sunt situate în diferite ținuturi din țară, inclusiv în Bucovina aflată atunci în granițele statului austriac. Într-o samă din anul 1794, anul cel mai fast, pare-se, pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
învățătură și i se zicea pentru aceasta Celebi”, notează undeva N. Iorga. Primește ca zestre, printre altele, o parte din moșia Umbrăreștilor, partea dinspre apus de Siret, ce mergea până în apa Dimaciului, în hotar la nord cu Bilieștii, iar la sud cu partea Umbrăreștilor-Răzeși, parte de moșie nespecificată în izvodul de zestre din 1802, oferită probabil mai târziu. Împreună au avut doi copii, un băiat și o fată. Băiatul a fost botezat de bunicul său, Gavril, cu numele neromânesc, „Csinofon”, după cum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vornicului Gavril Conachi de la Siliștea. Demetriade va construi noi clădiri de uz gospodăresc, inclusiv o moară de foc, dar nu și locuință, în locul celei vechi, căci pentru aceasta și-a ales un loc în partea de nord a moșiei, la sud de satul Movileni, mai aproape de Tecuci, unde rezida aproape permanent. Ca mod de stăpânire a rămas vechea practică, munca țăranilor în dijmă, pentru care nu se mai limita darea zeciuielii, ca pe vremea Costăcheștilor și a urmașilor acestora, ci „pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceea ce a dat naștere la confuzii și erori în lucrări de genealogie de mai târziu. În vara și toamna anului 1739, potrivit spuselor cronicarului mai sus menționat, Toader Costache se afla alături de domnitorul Grigore al II-lea Ghica, refugiat în sudul Moldovei, de teama muscalilor ce invadaseră țara și care urmăreau să-l prindă, voievodul fiind om de încredere al turcilor aflați în război cu rușii. Cronicarul evocă unele amănunte din peripețiile generate de starea instabilă a țării, descrie traseul urmat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de teama muscalilor ce invadaseră țara și care urmăreau să-l prindă, voievodul fiind om de încredere al turcilor aflați în război cu rușii. Cronicarul evocă unele amănunte din peripețiile generate de starea instabilă a țării, descrie traseul urmat spre sud, de la Iași, când într-o direcție, când în alta, prezentând pe însoțitorii domnitorului, și anume: „Costache Razu vistiernic, Paladi spătar, Venin spătar” și alții, printre care „fiul lui Negel și alți feciori de boieri mari și mici”. Porecla Negel, știm
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lucrau efectiv pe moșia Boziești ori Umbrărești, dar locuiau pe vatra Torceștilor. Interferări de interese și locuitori între sate vecine sunt frecvente, în sensul că boierul vecin folosește forță de muncă de pe moșia alăturată. În anul 1814, cumpăra partea de sud a Bozieștilor de la Sultana Lipănescu și e posibil, în cazul că, totuși, Mavrogheni a avut parte de moșie în Torcești, cum scrie și arhondologul C. Sion, să fi făcut schimb între ei; așa s-ar putea explica faptul că în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anul constituirii comunelor rurale, și până în 1906, când se produce o modificare pe linie administrativ-teritorială, a existat comuna Torcești, alcătuită din satul cu acest nume și din Blăjerii de Sus, ce avea vatra atunci, în 1864, în lunca Bârladului, la sud de Torcești. A fost o formă de organizare administrativă forțată, impusă de interesele postelnicului Panaite Balș, stăpân atunci al ambelor sate și moșii vecine. Până la urmă, structura respectivă s-a dovedit neviabilă, Torceștii trecând în componența comunei Umbrărești, acolo unde
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înregistrare. Tot la satul Umbrăreștii-clăcași ai postelnicesei Elencu Manu, în categoria celor 37 scutelnici sunt înscrise nu mai puțin de 14 familii ce poartă apelativul „sârbul”, dar care nu credem că indică originea etnică, ci faptul că sunt veniți de la sud de Dunăre (confuzia dintre sârbi și bulgari fiind în actele din acest timp destul da frecventă), iar după numele lor românești credem că aparțin etniei noastre: Ilie sin Ion, Mihălachi sin Ștefan, Ion sin Mihălachi, Sava sin Zlătar, Dumitru sin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
antroponimia românească faptul că locuitorii satului Siliștea din zilele noastre pomeneau mereu câte ceva despre existența unor oameni veniți în așezarea de aici, cărora ei le ziceau „turciți”, termen întâlnit și documentar și care bănuim că desemnează pe locuitorii veniți de la sud de Dunăre și pe care localnicii i-au asimilat turcilor proveniți din creștini, zicându-le „turciți”, deși erau de altă etnie, unii chiar români. Din punct de vedere etnic, situația este asemănătoare și pentru categoria numită în rubrică „sudeți austriicești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]