399,591 matches
-
unor procese negative grave, cum sunt excesul de umiditate și eroziunea. 4.1. Îngrășăminte cu azot a) Dinamica în sol a principalelor forme de azot (organic și mineral) ... Transformarea în sol a îngrășămintelor cu azot, prin trecerea azotului dintr-o formă chimică într-alta, se poate solda, de cele mai multe ori, cu pierderi de azot mineral asimilabil și cu modificări de reacție a solului, de natură să reducă eficiența acestor îngrășăminte. Ele pot fi antrenate în sol prin următoarele procese fizice și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
poate solda, de cele mai multe ori, cu pierderi de azot mineral asimilabil și cu modificări de reacție a solului, de natură să reducă eficiența acestor îngrășăminte. Ele pot fi antrenate în sol prin următoarele procese fizice și chimice: ● procese care schimbă forma chimică a azotului (nitrificarea ionului de amoniu); ● procese care schimbă atât forma chimică, cât și starea de agregare a azotului din îngrășăminte (hidroliza enzimatică a ureei, reducerea nitraților până la oxizi inferiori și azot molecular); ● procese prin care formele minerale asimilabile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
cu modificări de reacție a solului, de natură să reducă eficiența acestor îngrășăminte. Ele pot fi antrenate în sol prin următoarele procese fizice și chimice: ● procese care schimbă forma chimică a azotului (nitrificarea ionului de amoniu); ● procese care schimbă atât forma chimică, cât și starea de agregare a azotului din îngrășăminte (hidroliza enzimatică a ureei, reducerea nitraților până la oxizi inferiori și azot molecular); ● procese prin care formele minerale asimilabile de azot sunt îndepărtate din stratul arat al solurilor fără a putea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
care schimbă forma chimică a azotului (nitrificarea ionului de amoniu); ● procese care schimbă atât forma chimică, cât și starea de agregare a azotului din îngrășăminte (hidroliza enzimatică a ureei, reducerea nitraților până la oxizi inferiori și azot molecular); ● procese prin care formele minerale asimilabile de azot sunt îndepărtate din stratul arat al solurilor fără a putea fi utilizate de plante (volatilizarea amoniacului, levigarea nitraților în profunzimea solului). Riscul de poluare este legat, în principal, de compușii de oxidare ai azotului. Când nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
utilizate de plante (volatilizarea amoniacului, levigarea nitraților în profunzimea solului). Riscul de poluare este legat, în principal, de compușii de oxidare ai azotului. Când nu sunt aplicați ca săruri ale acidului azotic, nitrații și nitriții rezultă prin oxidarea biologică a formei cationice relativ imobilă NH(4)^+ într-o formă anionică mai mobilă NO(3), respectiv trecerea compușilor cu azot din formele reduse ale azotului în formele oxidate, proces cunoscut în literatura de specialitate sub numele de proces de nitrificare. Acest proces
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
profunzimea solului). Riscul de poluare este legat, în principal, de compușii de oxidare ai azotului. Când nu sunt aplicați ca săruri ale acidului azotic, nitrații și nitriții rezultă prin oxidarea biologică a formei cationice relativ imobilă NH(4)^+ într-o formă anionică mai mobilă NO(3), respectiv trecerea compușilor cu azot din formele reduse ale azotului în formele oxidate, proces cunoscut în literatura de specialitate sub numele de proces de nitrificare. Acest proces este mediat de către microorganismele specializate chemotrofe din genurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
oxidare ai azotului. Când nu sunt aplicați ca săruri ale acidului azotic, nitrații și nitriții rezultă prin oxidarea biologică a formei cationice relativ imobilă NH(4)^+ într-o formă anionică mai mobilă NO(3), respectiv trecerea compușilor cu azot din formele reduse ale azotului în formele oxidate, proces cunoscut în literatura de specialitate sub numele de proces de nitrificare. Acest proces este mediat de către microorganismele specializate chemotrofe din genurile Nitrosomonas și Nitrobacter. Nitrații și nitriții având sarcină negativă nu pot fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
sunt aplicați ca săruri ale acidului azotic, nitrații și nitriții rezultă prin oxidarea biologică a formei cationice relativ imobilă NH(4)^+ într-o formă anionică mai mobilă NO(3), respectiv trecerea compușilor cu azot din formele reduse ale azotului în formele oxidate, proces cunoscut în literatura de specialitate sub numele de proces de nitrificare. Acest proces este mediat de către microorganismele specializate chemotrofe din genurile Nitrosomonas și Nitrobacter. Nitrații și nitriții având sarcină negativă nu pot fi adsorbiți de complexul coloidal al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
spălare). Pierderi însemnate de azot pot avea loc și prin procesul de volatilizare a amoniacului din îngrășămintele cu azot amoniacal aplicate la suprafață sau pe solurile nisipoase, sau prin hidroliza enzimatică a îngrășămintelor care conțin azot amidic, precum și pierderi sub formă de oxizi inferiori ai azotului [NO și N(2)O] și chiar azot molecular în procesul de reducere a nitraților cunoscut sub numele de proces de denitrificare. Aceste procese și îndeosebi, cel de levigare, se petrec în toate solurile din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
cu deosebire pe cele irigate (figura 4.1). Figura 4.1. Circuitul azotului în ecosistemele agricole*) b) Tipuri de îngrășăminte minerale cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare ... Tipurile principale de îngrășăminte minerale cu azot sunt: ● Îngrășăminte cu azot sub formă nitrică; ● Îngrășăminte cu azot sub formă amoniacală; ● Îngrășăminte cu azot nitric și amoniacal; ● Îngrășăminte cu azot amidic (ureic); ● Îngrășăminte cu azot cu solubilitate lentă, controlată (greu levigabile); ● Îngrășăminte lichide cu azot (soluții cu azot); ● îngrășăminte organo-minerale cu azot; ● Îngrășăminte cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
4.1). Figura 4.1. Circuitul azotului în ecosistemele agricole*) b) Tipuri de îngrășăminte minerale cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare ... Tipurile principale de îngrășăminte minerale cu azot sunt: ● Îngrășăminte cu azot sub formă nitrică; ● Îngrășăminte cu azot sub formă amoniacală; ● Îngrășăminte cu azot nitric și amoniacal; ● Îngrășăminte cu azot amidic (ureic); ● Îngrășăminte cu azot cu solubilitate lentă, controlată (greu levigabile); ● Îngrășăminte lichide cu azot (soluții cu azot); ● îngrășăminte organo-minerale cu azot; ● Îngrășăminte cu azot organic și mineral. Descrierea principalelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
dejecțiile semifluide (păstoase) și fluide, compostul și îngrășămintele verzi în amestec cu materiale vegetale folosite la așternut. În funcție de tipul de gunoi și de specia de animale de la care provine, îngrășămintele organice au compoziții diferite. Figura 4.2 prezintă procentul diferitelor forme ale azotului din câteva dintre cele mai importante îngrășăminte organice. Gunoiul de grajd sau bălegarul este un îngrășământ organic complet, conținând toate elementele nutritive necesare plantei. Compoziția chimică a gunoiului de diferite proveniențe este prezentată în tabelul 4.1 Tabel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
organic complet, conținând toate elementele nutritive necesare plantei. Compoziția chimică a gunoiului de diferite proveniențe este prezentată în tabelul 4.1 Tabel 4.1. Compoziția chimică medie a gunoiului de diferite proveniențe ┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐ │Tipul de gunoi Figura 4.2. Proporția diferitelor forme ale azotului din diferite tipuri de îngrășăminte organice (prelucrare după Fertiliser manual - ediția 8, Defra, UK) Câteva dintre cele mai cunoscute caracteristici ale gunoiului de grajd, cu efecte pozitive sunt redate în cele ce urmează ● conține întregul complex de nutrienți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
îngrășămintele verzi pot fi: îngrășăminte verzi în cultură pură, când constituie cultura de bază și ocupă terenul întreaga perioadă de vegetație; îngrășăminte verzi constituite într-o cultură intermediară (cultură ascunsă, cultură în miriște și cultură de toamnă); îngrășăminte verzi sub formă de masă cosită (ca mulci vegetal). Îngrășămintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficiență mai mare pe soluri sărace în materie organică (soluri podzolice și nisipoase). 4.2. Îngrășăminte complexe și mixte Îngrășămintele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
fosfatului primar de amoniu cu fosfatul secundar de calciu; superfosfatul simplu amonizat conține 4-6% N și 16-24% P(2)O(5), iar cel concentrat 9-12% N și 38-50% P(2)O(5); - polifosfații de amoniu (18.52.0) - produși sub formă solidă, granulată sau lichidă, la care dacă se adaugă uree se obțin variantele solide (30.30.0), (36.18.0), (28.28.0), iar dacă se adauga KCl rezultă îngrășământul ternar de tip NPK (20.20.20); - nitrofosfatii, nitrofos (27
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
se adauga KCl rezultă îngrășământul ternar de tip NPK (20.20.20); - nitrofosfatii, nitrofos (27.13,5.0), (22.22.0), (20.10.0), (12.18.0) - îngrășăminte granulate în care cele două macroelemente, azotul și fosforul, se găsesc sub formă de azotat de amoniu, clorură de amoniu, fosfat mono- sau diamoniacal, fosfat primar sau secundar de calciu; - azotatul de potasiu (13,5.0.45) - îngrășământ binar de tip NK, ce conține 13,5% N și 44-46% K(2)O); - metafosfatul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
nitrofoska (16.16.16), (13.26.13), (22.11.11) - reprezintă cele mai frecvent folosite îngrășăminte împreună cu cele de tip NP; au în compoziție aceeași compuși ca și nitrofosfații de tip NP, prezentând, în plus și compuși cu potasiu sub formă de clorură, sulfați, azotați, fosfați; în practică se întâlnesc și variantele (15.15.15), (13.13.21) sau (13.40.30). Cele mai uzuale îngrășăminte chimice, clasice, folosite curent în practica agricolă, în fertilizările de bază, sunt prezentate în tabelul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
clare și cele în suspensie. Lichidele clare sunt caracterizate prin concentrații medii de substanță activă, cuprinse între 28 și 33%, suspensiile fiind definite prin concentrații mult mai mari. Îngrășămintele lichide compuse sunt amestecuri de compuși chimici în soluție sau sub formă de soluții, conținând două sau trei elemente nutritive, în diferite proporții N:P, N:K, P:K sau N:P:K. Ele pot fi clasificate în îngrășăminte lichide complexe pe bază de acid ortofosforic, îngrășăminte lichide concentrate pe bază de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
sau N:P:K. Ele pot fi clasificate în îngrășăminte lichide complexe pe bază de acid ortofosforic, îngrășăminte lichide concentrate pe bază de acid superfosforic și îngrășăminte lichide în suspensie. Îngrășămintele lichide se pot clasifica în: - monocomponente conținând azot sub formă amoniacală, nitrică și amidică; - binare conținând azot și fosfor, azot și potasiu, respectiv fosfor și potasiu; - ternare conținând azot, fosfor și potasiu; - multielemente conținând inclusiv și microelemente. Îngrășămintele lichide se pot clasifica și în funcție de: - starea fizică - gaze lichide sub presiune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
avantaje față de sistemul individual, investiția necesară unui astfel de sistem nu se justifică, atunci când: Cantitățile de gunoi de grajd sunt prea mici (o platformă standard are o capacitate de cel puțin 3000 tone); ● Gospodăriile sunt dispuse pe o suprafață întinsă; Forma localităților componente este de așa natură încât distanțele de la gospodării la platformă și/sau de la platformă la terenurile agricole sunt prea mari, acesta fiind cazul satelor lineare situate pe văi sau în lungul drumurilor principale. Sistemul comunal de depozitare este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
scontat al producției. În acest mod se pot evita excesele și se pot corecta deficitele de nutrienți. Atenție specială trebuie acordată fertilizării cu azot, din cauza complexității comportamentului acestui nutrient în sol și a ușurinței cu care se poate pierde sub formă de nitrați prin antrenare cu apele de infiltrație și cu scurgerile de suprafață. Necesitățile de azot variază considerabil la diferite culturi, iar în cadrul aceleiași culturi, cu nivelul recoltei posibil de realizat într-o anumită conjunctură de factori pedoclimatici și tehnologici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
pentru cultura respectivă (specia, soiul, data însămânțării, măsurile de protecție fitosanitară, etc.). Azotul disponibilizat de sol [N(s)] Azotul din sol se găsește, aproape în totalitate, în materia organică, și doar o fracțiune mică din acesta se găsește într-o formă imediat asimilabilă pentru plante. Azotul organic poate fi utilizat de culturi numai după trecerea lui într-o formă anorganică prin mineralizarea sau descompunerea treptată a materiei organice din sol, în primul rând în azot amoniacal și apoi în azot nitric
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
Azotul din sol se găsește, aproape în totalitate, în materia organică, și doar o fracțiune mică din acesta se găsește într-o formă imediat asimilabilă pentru plante. Azotul organic poate fi utilizat de culturi numai după trecerea lui într-o formă anorganică prin mineralizarea sau descompunerea treptată a materiei organice din sol, în primul rând în azot amoniacal și apoi în azot nitric. ��n mod obișnuit, materia organică din sol este constituită din fracțiuni care diferă după valoarea raportului C/N
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
respectiv, cultura să sufere de un deficit mai grav sau mai puțin grav de azot. Din punct de vedere al protecției apelor împotriva poluării cu nitrați, imobilizarea N de către microorganisme din sol poate fi considerată benefică. Pierderi de azot sub formă de gaze în atmosferă [N(g)] Aceste pierderi se pot produce prin diferite mecanisme, în special prin denitrificare și prin volatilizarea amoniacului la suprafața solurilor alcaline. Se estimează că într-un sol normal se poate denitrifica 10-15 % de azot nitric
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
special prin denitrificare și prin volatilizarea amoniacului la suprafața solurilor alcaline. Se estimează că într-un sol normal se poate denitrifica 10-15 % de azot nitric din cel produs anual prin mineralizarea materiei organice din sol și din cel încorporat sub formă de îngrășăminte chimice. Aceste pierderi pot fi mai mari în soluri cu drenaj defectuos, unde frecvența și intensitatea fenomenului sunt mai mari. Aceste pierderi prin volatilizare pot atinge 50% în cazul îngrășămintelor cu │ │azot amoniacal sau ureic, când sunt aplicate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]