KorAP: Find »[drukola/base=judeca & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...1591 1592 1593 ...1706 >

42,645 matches

Corola-website/Law/270584_a_271913

comanda în România; ... b) încheierea contractului a fost precedată în România de o ofertă sau o publicitate și consumatorul a îndeplinit actele necesare încheierii contractului. Articolul 1.081 Competența preferențială a instanțelor române (1) Instanțele judecătorești române sunt competente să judece și litigiile în care: ... 1. reclamantul din cererea privind obligația de întreținere are domiciliul în România; 2. locul unde a luat naștere sau trebuia executată, fie și numai în parte, o obligație contractuală se află în România; 3. locul unde

CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/270584_a_271913]
bunul asigurat sau locul producerii evenimentului asigurat se află în România; 6. ultimul domiciliu al defunctului se află în România, rezervată fiind competența exclusivă pentru imobilele lăsate de acesta în străinătate. (2) Instanțele judecătorești române sunt, de asemenea, competente să judece: ... 1. procese referitoare la ocrotirea minorului sau persoanei puse sub interdicție judecătorească, cetățean român cu domiciliul în străinătate; 2. cererile de divorț, dacă la data introducerii cererii reclamantul domiciliază pe teritoriul României de cel puțin un an; 3. declararea judecătorească

CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/270584_a_271913]
România, spre a beneficia de autoritatea lucrului judecat, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: ... a) hotărârea este definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunțată; ... b) instanța care a pronunțat-o a avut, potrivit legii statului de sediu, competența să judece procesul fără însă a fi întemeiată exclusiv pe prezența pârâtului ori a unor bunuri ale sale fără legătură directă cu litigiul în statul de sediu al respectivei jurisdicții; ... c) există reciprocitate în ceea ce privește efectele hotărârilor străine între România și statul instanței

CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/270584_a_271913]
cu data de 1 ianuarie 2016. (2) Sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, formulate în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2015, se judecă de un complet format din președintele secției corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau de un judecător desemnat de acesta și 8 judecători din cadrul secției respective. Președintele secției sau, în caz de imposibilitate, judecătorul desemnat de acesta este

CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/270584_a_271913]
Corola-website/Law/269437_a_270766

o cale de atac ordinară, din moment ce instanța care va soluționa contestația în anulare ar trebui să reanalizeze motivele de apel, acestea nefiind structurate de lege ca atare, ci putând fi orice critici formulate de apelant cu privire la hotărârea instanței care a judecat fondul. 16. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și

DECIZIE nr. 7 din 14 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269437_a_270766]
Corola-website/Law/269443_a_270772

temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția). 2. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna C. Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 3. Reclamanții se plâng în special că au fost judecați de două ori pentru aceleași fapte. 4. La 18 octombrie 2012, cererea a fost comunicată Guvernului. ÎN FAPT I. Circumstanțele cauzei 5. Reclamanții s-au născut în 1969 și, respectiv, 1976 și au domiciliul în Fărăoani. 6. La 2 iunie

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
în 1969 și, respectiv, 1976 și au domiciliul în Fărăoani. 6. La 2 iunie 2004, reclamanții se îndreptau către o casă, situată în comuna Fărăoani, care aparținuse tatălui reclamantei și care, la momentul faptelor, era locuită de D.M.M. Reclamanta se judecase cu aceasta în mai multe litigii civile privind proprietatea asupra casei. În ziua respectivă a avut loc o altercație. 7. Alertați de către vecini, doi agenți de poliție s-au deplasat la fața locului. După incident, reclamanta a fost transportată în

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
2. Contestația în anulare împotriva hotărârii ÎCCJ din 28 iunie 2006 16. La 5 iulie 2006, reclamanții au sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu o contestație în anulare împotriva Hotărârii din 28 iunie 2006, invocând autoritatea de lucru judecat pe motiv că fuseseră deja achitați, prin Hotărârea din 7 noiembrie 2005 pronunțată de judecătorie, pentru actele de violență ce aveau legătură cu incidentul din 2 iunie 2004. 17. Prin Hotărârea din 26 octombrie 2006, ÎCCJ a respins contestația ca

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
Hotărârea definitivă din 7 noiembrie 2005 a judecătoriei, reclamanții au sesizat tribunalul cu o cerere de revizuire a Hotărârii din 7 martie 2006. Aceștia au arătat că achitarea fusese pronunțată în raport cu incidentul din 2 iunie 2004 și că astfel fuseseră judecați de două ori pentru aceleași fapte. 19. Prin Hotărârea din 8 noiembrie 2007, tribunalul a respins cererea acestora ca nefondată. Instanța a considerat că nu exista identitate de fapte întrucât persoanele în cauză fuseseră achitate pentru faptele din 2 iunie

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
în cauză fuseseră achitate pentru faptele din 2 iunie 2004 și condamnate pentru faptele survenite la 27 mai 2004. 20. Prin Decizia din 4 martie 2008, Curtea de Apel Bacău a admis apelul reclamantei și a constatat că aceasta fusese judecată de două ori pentru aceleași acte de violență din 2 iunie 2004. Curtea de apel a reîncadrat cererea reclamantei și, apreciind că în speță a existat un motiv pentru contestație în anulare, a trimis cauza ÎCCJ pentru examinarea pe fond

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
în anulare, a trimis cauza ÎCCJ pentru examinarea pe fond. 21. Prin Decizia din 9 mai 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca inadmisibilă contestația în anulare pe motiv că se pronunțase deja asupra autorității de lucru judecat în Hotărârea din 26 octombrie 2006. II. Dreptul intern relevant 22. Dispozițiile relevante în speță ale Codului penal în vigoare la momentul faptelor erau formulate după cum urmează: Art. 41. - Unitatea infracțiunii continuate și a celei complexe "1. În cazul infracțiunii

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
neidentificând nimic care să poată impune examinarea acesteia în termenii art. 37 § 1 din Convenție, și decide scoaterea ei de pe rol. II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție 25. Reclamanta susține că a fost judecată de două ori pentru faptele sale din 2 iunie 2004. Aceasta invocă, în esență, art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție, formulat astfel: "1. Nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași stat pentru săvârșirea infracțiunii

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
cerere nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 §3 lit. a) din Convenție și că nu prezintă de altfel niciun alt motiv de inadmisibilitate, Curtea îl declară admisibil. B. Cu privire la fond 27. Reclamanta susține că a fost judecată de două ori pentru aceleași fapte. 28. Făcând trimitere la Cauza Serguei Zolotoukhine împotriva Rusiei [(MC), nr. 14.939/03, CEDO 2009], Guvernul consideră că prezenta cauză se distinge de aceasta deoarece, în opinia sa, circumstanțele de fapt nu sunt

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
trimitere la Cauza Serguei Zolotoukhine împotriva Rusiei [(MC), nr. 14.939/03, CEDO 2009], Guvernul consideră că prezenta cauză se distinge de aceasta deoarece, în opinia sa, circumstanțele de fapt nu sunt similare. Astfel, în opinia Guvernului, reclamanta a fost judecată pentru două infracțiuni diferite care aveau un singur element comun, respectiv recurgerea la violență fizică. În plus, cele două infracțiuni erau diferite din perspectiva valorii sociale protejate, a gravității și a consecințelor, precum și a intenției. Făcând trimitere la Cauza Garretta

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
martie 2008], Guvernul arată că reglementarea infracțiunii de lovire sau alte violențe urmărește protejarea integrității fizice a persoanei, în timp ce reglementarea infracțiunii de tâlhărie tinde la protejarea patrimoniului. 29. Curtea va examina în continuare problema dacă persoana în cauză a fost judecată de două ori în lumina principiului non bis in idem, astfel cum a fost dezvoltat de aceasta în Cauza Serguei Zolotoukhine citată anterior. 1. Cu privire la natura juridică a celor două proceduri 30. Curtea observă că, în speță, nu s-a

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
Zolotoukhine citată anterior. 1. Cu privire la natura juridică a celor două proceduri 30. Curtea observă că, în speță, nu s-a contestat că reclamanta a făcut obiectul a două proceduri penale conform dreptului intern. 2. Clarificarea aspectului dacă reclamanta a fost judecată de două ori pentru aceeași infracțiune ("idem") 31. Curtea reamintește că art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție trebuie să fie înțeles ca interzicând urmărirea penală sau judecarea unei persoane pentru o a doua "infracțiune" în măsura în care aceasta are la

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
de tâlhărie. Actele de violență constituiau astfel elementul infracțional unic în cadrul procedurii pentru lovire sau alte violențe și un element esențial în cadrul procedurii pentru tâlhărie. 43. În cele din urmă, Curtea observă că, deși reclamanta a invocat autoritatea de lucru judecat în cadrul celei de-a doua proceduri, instanțele interne nu au stabilit expres în cadrul acestei proceduri că existau circumstanțe de fapt care distingeau acuzația de tâlhărie de cea de lovire sau alte violențe pentru care persoana în cauză fusese deja achitată

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
prin care condamna reclamanta în primă instanță. Rezultă că aceasta a fost condamnată în primă instanță pentru tâlhărie, deși hotărârea de achitare pentru lovire sau alte violențe rămăsese deja definitivă. 49. În aceste circumstanțe, Curtea consideră că reclamanta a fost judecată în două rânduri pentru aceleași acte de violență. 50. Prin urmare, a fost încălcat art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție. III. Cu privire la celelalte pretinse încălcări 51. Reclamanta se plânge, în cele din urmă, de încălcarea drepturilor garantate prin

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
Corola-website/Law/269969_a_271298

care a fost introdus prin Legea nr. 20/2015 , se apreciază că prin edictarea acestor norme se creează premisele unei intervenții brutale a "executivului" în actul de judecată. Pe de o parte, se indică faptul că instanțele au dreptul să judece suspendarea plății unui ajutor ilegal, recuperarea ajutorului ilegal, recuperarea dobânzii corespunzătoare, despăgubiri pentru concurenții afectați. Pentru a proceda astfel, instanțele au atributul de a aprecia dacă ajutorul respectiv este un ajutor în sensul legii și dacă este unul ilegal, deoarece

DECIZIE nr. 887 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38^2, art. 38^3 alin. (1), (3) şi (5), art. 38^9, art. 41^1 şi art. 41^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 , precum şi ale art. II din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269969_a_271298]
delictuale). Pe de altă parte, în cazul în care măsura a fost declarată de Comisia Europeană ca ajutor de stat, instanța națională nu poate modifica caracterul de ajutor de stat al măsurii de sprijin. Așadar, instanța poate doar teoretic să judece astfel de acțiuni, pentru că, în practică, ea este limitată în a pronunța doar anumite soluții, întrucât "legea" o obligă să pornească de la premisa că sumele analizate sunt din start ajutor de stat și că respectivul ajutor este și ilegal. 20

DECIZIE nr. 887 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38^2, art. 38^3 alin. (1), (3) şi (5), art. 38^9, art. 41^1 şi art. 41^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 , precum şi ale art. II din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269969_a_271298]
mult, se face abstracție totală de faptul că decizia Comisiei Europene se atacă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, iar până se pronunță o soluție de către această instanță este profund inechitabil și contrar principiilor fundamentale ca instanța română să judece acțiuni în răspundere patrimonială în care să pornească de la premisa legalității absolute a deciziei Comisiei. 21. În ceea ce privește neconstituționalitatea dispozițiilor art. 38^9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 , care a fost introdus prin Legea nr. 20/2015

DECIZIE nr. 887 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38^2, art. 38^3 alin. (1), (3) şi (5), art. 38^9, art. 41^1 şi art. 41^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 , precum şi ale art. II din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269969_a_271298]
normelor procedurale naționale aplicabile. 43. Referitor la criticile privind încălcarea art. 11 din Constituție, apreciază că acestea nu privesc legitimitatea constituțională a textelor de lege atacate, ci constituționalitatea interpretării date acestora, soluționarea problemei respective fiind de competența instanțelor judecătorești care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, acestea fiind cele care asigură interpretarea legii. Or, Curtea Constituțională nu se poate substitui instanței competente și nici nu poate cenzura constituționalitatea interpretării date de către instanța judecătorească. 44. Referitor la încălcarea

DECIZIE nr. 887 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38^2, art. 38^3 alin. (1), (3) şi (5), art. 38^9, art. 41^1 şi art. 41^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 , precum şi ale art. II din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269969_a_271298]
Corola-website/Law/269964_a_271293

din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. Articolul 17 (1) În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceștia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunța, procesul se judecă din nou în complet de divergență, în condițiile legii. ... (2) Completul de divergență se constituie prin includerea în completul de judecată a președintelui sau a vicepreședintelui instanței, a președintelui de secție ori a judecătorului din planificarea de permanență. ... -------------- Art. 17

LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269964_a_271293]
Alin. (3) al art. 19 a fost introdus de pct. 2 al art. 215 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. (4) Desemnarea judecătorilor în compunerea completelor competente să judece recursul în interesul legii, precum și a completelor competente să soluționeze sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se va realiza în funcție de specializarea completelor de judecată din care aceștia fac parte. ... ----------- Alin. (4) al art. 19

LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269964_a_271293]
stabilit prin statul de funcții. ... Secțiunea a 2-a Competența Înaltei Curți de Casație și Justiție Articolul 21 Secția I civilă, Secția a II-a civilă și Secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar

LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/269964_a_271293]