40,574 matches
-
scriind ""parole cu caracter subversiv"" pe zidurile caselor din străzile Dr. Sergiu, Dr. Felix și Bd. Cuza. La îndemnul prietenului său, pictorul Victor Brauner, Gellu pleacă în 1938 la Paris, unde își continuă studiile de filozofie la Sorbonna, pregătind o teză de doctorat despre Pierre Abélard (teolog și filozof scolastic francez). La Paris ia contact cu grupul suprarealist francez animat de André Breton. Întors în țară în 1939, va fi mobilizat și trimis pe frontul de Răsărit. În 1941 se constituie
Gellu Naum () [Corola-website/Science/297445_a_298774]
-
care se găsesc, comunitățile vlahe au preferat în marea lor majoritate să continuie linia politică inițiată de Constantin Belimace, mai puțin susținerile din România. O minoritate însă se socotește ca fiind „Români dinafara României” iar altă minoritate a aderat la tezele protocroniste afirmându-se ca fiind „adevărații macedoneni” cu rădăcini în cea mai veche Antichitate.
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
debutează în revista liceului, "Vlăstarul", în 1927 cu eseuri care au fost publicate în anul 1934 în volumul „"Mathesis sau bucuriile simple"”. Se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere din București, pe care o va absolvi în 1931 cu teza de licență " Problema lucrului în sine la Kant". Timp de trei ani îl are ca profesor pe filosoful Nae Ionescu. În perioada 1932 - 1934 frecventează societatea culturală "Criterion". Sub influența lui Nae Ionescu, toți prietenii lui Noica de la "Criterion" - Mihail
Constantin Noica () [Corola-website/Science/297472_a_298801]
-
de zile, urmează cursurile Facultății de Matematică iar în primăvara anului 1938 pleacă la Paris cu o bursă a statului francez, unde va sta pînă în primăvara anului 1939. În mai 1940 își susține la București doctoratul în filosofie, cu teza "Schiță pentru istoria lui „Cum e cu putință ceva nou?”". În luna august a aceluiași an face primul gest gazetăresc de rezonanță legionară: scoate într-un singur număr revista „Adsum” (adică „Sunt aici, sunt de față”), pe care o scrie
Constantin Noica () [Corola-website/Science/297472_a_298801]
-
le-au constituit afecțiunile vasculare cerebrale, epilepsia, dar mai ales problemele de neuropsihologie (specializarea funcțională a hemisferelor cerebrale, transferul interhemisferic al informației și învățării, agnozia vizuo-spațială ș.a.). În 1978 obține din partea Universității din Köln titlul de Doctor-Docent ("venia legendi") în urma tezei "Deosebiri hemisferice și transferul interhemisferic de informație la pacienții cu leziuni cerebrale focale" iar în 1983 Universitatea din Köln îi acordă titlul de Profesor de Neurologie și Psihiatrie. După emeritarea lui Klaus Zülch, lui i se încredințează direcția Clinicii de
Ion N. Petrovici () [Corola-website/Science/297470_a_298799]
-
participarea "partidelor istorice" la guvernul antonescian la nivel de subsecretar de stat era fictivă, rămânea armata ca principalul său sprijin și sursă de putere. În cartea "Antonescu și generalii români", autorii colonel dr. Alexandru Duțu și Florica Dobre contestă această teză: printre primele măsuri, odată cu preluarea puterii, Conducătorul a organizat o epurare considerabilă a corpului ofițerilor superiori ai armatei. Prin aplicarea art. 58 din legea înaintărilor în armată au fost trecuți în rezervă „pentru incapacitate” 80 de ofițeri, între care generalul
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
cât și documentar. Florin Müller, căruia îi aparține această caracterizare, vorbește de o „istoriografie declasată intelectual, marcată aproape ireversibil de înapoiere și desincronizare de la cercetarea istorică mondială”. Această activitate empirică a dobândit sub Nicolae Ceaușescu o bază teoretică începând cu Tezele din iulie ("„Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii”") din 6 iulie 1971 și continuând cu Tezele de la Mamaia din 1982. Sub denumirea "umanism socialist", Ceaușescu a impus expansiunea
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
activitate empirică a dobândit sub Nicolae Ceaușescu o bază teoretică începând cu Tezele din iulie ("„Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii”") din 6 iulie 1971 și continuând cu Tezele de la Mamaia din 1982. Sub denumirea "umanism socialist", Ceaușescu a impus expansiunea unei propagande cu "caracter militant-revoluționar" și realist-socialist (de fapt maoist, neostalinist) în artă, istorie etc. Aceste teorii, care permiteau și impuneau distorsionarea datelor istorice, cuprindeau o revenire la
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
la Liceul Sfântul Sava din București, după absolvirea căruia își continuă studiile în Franța, unde absolvă Facultatea de Drept a Universității din Paris (1875-1879), la care obține și titlul de "Doctor în Drept" cu mențiunea "„magna cum laude”" (1881), cu teza "„De la condition de l'enfant naturel dans la legislation romaine”". Întors în țară a ales să devină avocat, înscriindu-se în baroul de Ilfov. În anul 1883 și-a început cariera politică în cadrul Partidului Național Liberal, fiind ales deputat pe
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
și Alexandru Marghiloman. În anul 1879, după ce a trecut toate examenele, a obținut licența în drept cu lucrarea "„De la condition de l'enfant naturel dans la législation romaine”". În luna mai 1881 a susținut examenul de doctor în drept cu teza "„De la recherche de la filiation naturelle”", obținând titlul cu mențiunea „"magna cum laude”". "Take Ionescu, fiul unui negustor și om de afaceri ploieștean, făcuse școala secundară la București, așa încât, față de boierii din generația sa, el poate fi considerat ca un produs
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
Teatrului de Comedie și Teatrului Național din București și a avut peste 90 de roluri în film. A interpretat roluri memorabile în teatrul radiofonic, pe care-l considera cea mai prodigioasă dintre activitățile sale artistice și care a constituit subiectul tezei sale de doctorat, “Teatrul radiofonic; convertibilitatea mijloacelor de expresie actoricească în procesul creației” (2004). Despre Teatrul Național Radiofonic, în care a întruchipat peste 300 de personaje, Mircea Albulescu afirma: “Dacă 1000 de oameni ascultă...fiecare „vede ” altă piesă. Este receptorul
Mircea Albulescu () [Corola-website/Science/297523_a_298852]
-
o doctrină - Calvinismul - relativ diferită de aceea a lui Luther, în special în ceea ce privește practicarea cultului, considerată o radicalizare a luteranismului. s-a născut cu numele de Jean Cauvin la Noyon, în Picardia, Franța. Martin Luther a scris "cele 95 de teze" în 1517, când Calvin avea 8 ani. Tatăl lui Calvin, paznic al episcopului Noyon, l-a trimis la colegiul "De la Marche" și apoi, în continuare, la Sorbona din Paris, pentru a studia dreptul. În 1532 devine doctor în drept la
Jean Calvin () [Corola-website/Science/297534_a_298863]
-
, câteodată, numită și Revoluția Protestantă, a fost o mișcare în secolul XVI de a reforma Biserica Romano-Catolică din Europa Occidentală. Reforma a fost începută de Martin Luther, cu Cele 95 de teze despre practica indulgențelor. La sfârșitul lunii Octombrie 1517, el le-a afișat pe ușa Bisericii Castelului din Wittenberg, folosită în mod obișnuit ca afișier pentru comunitatea universitară. În Noiembrie, le-a trimis diferitelor autorități religioase ale timpului. Reforma s-a
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
strângă bani necesari renovării catedralei San Pietro de la Roma, l-a însărcinat pe dominicanul Tetzel să vândă indulgențe. Luther nu a apreciat această acțiune și, în 1517, la universitatea din Wittemberg, unde era profesor, a susținut public Cele 95 de teze ce condamnau vânzarea indulgențelor. Drepturile papalității sunt contestate, ceea ce duce la deschiderea unui proces de condamnare a lui Luther, care beneficia de sprijinul electorului de Saxa, Frederic cel Înțelept. După o mică înțelegere din 1519 cu papalitatea, Luther a continuat
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
vreme, la transliterări precum „Alexandru Pușchin” în loc de „Aleksandr Pușkin”, iar în privința toponimelor, s-au păstrat formele ruse și sovietice, transcrise și nu traduse, ca bunăoară „Ciobruci” (uneori „Cioburciu”: formă moldo-rusă) sau „Dnestrovsc” în loc de Ciubărciu/Чобурчи și Nistreni/ Днестровск. Deși inițial teza moldovenistă susținea existența a două limbi separate, politicile de glasnost și perestroika au temperat radicalismului sovietic conducând la ideea că o limbă „"abstand"” (istorică) sau „"ausbau"” (codificată de o academie) unică, cum sunt bunăoară dacoromâna ori sârbo-croata, poate avea glotonime
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
codificată de o academie) unică, cum sunt bunăoară dacoromâna ori sârbo-croata, poate avea glotonime/lingvonime diferite de la un stat la altul, pentru a atesta astfel o identitate națională aparte în fiecare stat (v. Limbă ausbau, limbă abstand și limbă-acoperiș). Această teză este susținută încă astăzi de o parte din sfera politică moldovenească (îndeosebi PCRM), având o susținere redusă în rândul sociologilor, filologilor ori istoricilor (cf. Vasile Stati, Leonid Tabără). Pentru a evita chestiunea politică, autoritățile Republicii Moldova au folosit de-a lungul
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
august 1909 Ploiești-d. 24 noiembrie 1974, București) a fost o italienistă, teoretician și istoric al literaturii italiene, profesor la Universitatea din București. A fost membră a Catedrei de Limbă și Literatură Italiană, discipolă a italienistului Ramiro Ortiz. În 1938 obține teza de doctorat în Litere și Filozofie despre "poezia lui Michelangelo". A tradus lucrări importante din literatura și cultura italiană (ca "Principele" lui Machiavelli), a întemeiat numeroase ediții critice și a elaborat și o istorie a literaturii italiene (Editura Științifică, București
Nina Façon () [Corola-website/Science/317589_a_318918]
-
solid românesc sub conducerea lui Agârbiceanu și cu colaborarea tânărului cercetător George Nemeș. Ionescu-Pallas a fost partenerul de discuții și consultații competente ale tinerilor experimentatori Vlad și Nemeș. Ionescu-Pallas a obținut gradul de doctor în fizică în anul 1971 cu teza "Deplasări izotopice în spectrele atomice". În anii 1970-1974 a condus Laboratorul de lasere gazoase și holografie de la Institutul Central de Fizică, care era același Institut cu o nouă denumire și cu orientare strict experimentală. În acest timp Ionescu-Pallas a inițiat
Nicolae Ionescu-Pallas () [Corola-website/Science/317630_a_318959]
-
ca medic neurolog a trei pacienți de-ai săi pe care îi avusese în Montpellier, a fost înaintată Academiei franceze, cu un sfert de secol înaintea celeia a mult-creditatului Paul Broca. În studiile sale de medicină de la Montpellier, concretizate în teza sa de doctorat din 1799, Dax a descris cu precizie dezvoltarea unei crize de holeră (« Mémoire pour servir à la topographie médicale d’Aigues-Mortes »). În anul 1800, Dax a devenit medic generalist în Sommières, o comunitate în apropiere de Montpellier
Marc Dax () [Corola-website/Science/317699_a_319028]
-
director al Liceului Național din Iași iar în 1950 a fost chemat la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității „Al.I. Cuza” unde a activat până în 1973, când s-a pensionat. Doctoratul în știinte istorice l-a susținut cu teza "Primele formațiuni politice feudale românești în regiunea carpato-danubiană" (1949). Între 1965-1972, a deținut funcția de decan al Facultății de Istorie și Filosofie, iar în perioada 1967-1973, și pe cea de șef al Catedrei de Istorie a României. Ca profesor, a
Constantin Cihodaru () [Corola-website/Science/317703_a_319032]
-
din cauza corupției și a lipsei de coeziune internă. La conciliul din Konstanz (1414-1418) a fost stabilit principiul supremației conciliului față de papă. Pe 23 iulie 1431 la Basel și-a început lucrările următorul conciliu al episcopilor catolici, care a confirmat această teză. Papa Eugen al IV-lea a dizolvat conciliul, însă ,părinții din conciliu’’ nu s-au supus ordinului și și-au continuat lucrul. În această situație, deplorabilă pentru diminația curiei romane, unirea Bisericilor Apusului și Răsăritului, dacă ea s-ar fi
Ioan al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317744_a_319073]
-
grafician din Mannheim. După pensionare, în 1986, în urma unei vizite și cunoscând limba germană, s-a stabilit definitiv în Germania, la Mannheim, unde și-a transferat și continuat întreaga activitate, continuându-și munca publicistică și difuzând lucrări de cercetare, broșuri, teze de doctorat și medalioane etc. În cei 21 de ani de activitate în diaspora, grație libertății de expresie de aici, a reușit să editeze 10 reviste, sute de publicații în limba română și germană, difuzate colaboratorilor săi din România. De
Constantin I. Bucur () [Corola-website/Science/317751_a_319080]
-
armată de rezervă cu rangul de căpitan. Yaakov Landau a studiat la Universitatea Ebraica încă în anii mandatului britanic, în 1942-1946 ,obținând titlul întâi și al doilea în istorie generală, în istoria poporului evreu și în limba și literatura arabă. Teza să de master, având drept subiect mișcarea națională egipteană,si care s-a bucurat de o deosebită apreciere, a redactat-o sub îndrumarea profesorului Richard Michael Koebner, cunoscut specialist în istoria modernă. În continuare Landau a urmat studii de doctorat
Yaakov Landau () [Corola-website/Science/317746_a_319075]
-
cursuri post-universitare precum Dreptul Comerțului Internațional, Facultatea de Drept, București, 1979; Dreptul Comerțului Internațional - Camera de Comerț și Industrie, București 1987. În prezent este doctorand la Facultatea de Drept a Universității Lucian Blaga - Sibiu, stadiul de susținere - elaborare și susținere teză. a activat ca jurisconsult stagiar la Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc - Jilava în perioada: 1 septembrie 1979 - 15 iunie 1980; jurisconsult și consilier juridic la întreprinderea Mecanică de Utilaj Chimic București (S.C. U.M.U.C. S.A.) în perioada 15
Petre Lăzăroiu () [Corola-website/Science/317784_a_319113]
-
din România. De asemenea, GIP monitorizează activitatea instituțiilor publice și modul în care acestea administrează banii publici. Este condusă de Mugur Ciuvică. Asociația se prezintă doar în internet. GIP a devenit notoriu în 2012 prin reclamarea unui presupus plagiat în teza de doctorat a Laurei Codruța Kövesi, procuror general al României la acea dată. Așa cum s-a dovedit mai tarziu, acuzația de plagiat a fost falsă. Printre altele, GIP nu a remarcat în cazul Kövesi, ca autoarea publicase ea însăși unele
Grupul de Investigații Politice () [Corola-website/Science/318025_a_319354]