40,574 matches
-
doctor Rodica Zadig (fostă Bărănescu). În anul 1994 își începe stagiul de doctorantură la Academia de Studii Economice din București, sub îndrumarea profesorului universitar doctor Vasile Mercioiu. În aprilie 1997 devine doctor în economie, specializarea Economia Comerțului și Serviciilor; titlul tezei de doctorat: "„Lansarea satului turistic românesc pe piața mondială”", — una dintre primele teze de doctorat, din peisajul științific românesc, care abordează subiectul turismului în zonele rurale (turismul rural), probabil "prima abordare economică a sferei turismului rural", în literatura științifică românească
Puiu Nistoreanu () [Corola-website/Science/316512_a_317841]
-
la Academia de Studii Economice din București, sub îndrumarea profesorului universitar doctor Vasile Mercioiu. În aprilie 1997 devine doctor în economie, specializarea Economia Comerțului și Serviciilor; titlul tezei de doctorat: "„Lansarea satului turistic românesc pe piața mondială”", — una dintre primele teze de doctorat, din peisajul științific românesc, care abordează subiectul turismului în zonele rurale (turismul rural), probabil "prima abordare economică a sferei turismului rural", în literatura științifică românească. • din 2009 Conducător de doctorat, Școala doctorală de la Academia de Studii Economice din
Puiu Nistoreanu () [Corola-website/Science/316512_a_317841]
-
liceale la Bacău (Școala gen. nr. 5 "Alexandru cel Bun", Școala gen. nr. 16 "Alecu Russo", Liceul Economic și de Drept Administrativ). Își continuă studiile la Universitatea Valahia din Târgoviște, luându-și licența în Biblioteconomie și Arhivistică (2003) cu o teză despre Fondurile "Localia" și "Personalia" ale bibliotecilor. Primele versuri îi sunt publicate, cu un pseudonim timid (Anomis), la rubrica "Poșta redacției" a revistei "Ateneu", din iarna anului 1985, cu un scurt comentariu semnat de poetul Sergiu Adam. Debutează cu poezie
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
nu doar de știința reală, dar și de istoria neamului. "Gheorghe Ghimpu era un student excelent, învăța foarte bine la toate obiectele. În particular discutam chestiunile din istoria neamului. Îmi povestea că aceasta îl interesează mai mult chiar decât propria teză de doctorat." Frontul Național-Patriotic din Basarabia și Nordul Bucovinei (FNP), înființat în ilegalitate dupa război, avea drept scopuri ieșirea Moldovei din componența URSS, formarea Republicii Populare Moldovenești, unificând și celelalte teritorii românofone din zonă (Nordul Bucovinei, Sudul Basarabiei, teritorii din stânga
Gheorghe Ghimpu () [Corola-website/Science/316679_a_318008]
-
cu bursă de studii”. 1961-1964. Profesor la Centrul Școlar Forestier Blaj, (1961-1964) Cadru didactic la Institutul Pedagogic Târgu Mureș. 1964-1974. Asistent la Institutul Pedagogic de 3 ani Târgu-Mureș. Redactor la revista „Vatra“. 1974. A devenit doctor al Universității București cu teza „Vladimir Streinu - critic, istoric literar, estetician al poeziei și poet”, sub conducerea academicianului Șerban Cioculescu. 1974-1978. Redactor la revista "Vatra", Târgu Mureș. 1976. Cadru didactic asociat la Institutul de Teatru Târgu Mureș. 1978-1996. Lector, conferentiar și profesor universitar la același
Serafim Duicu () [Corola-website/Science/316736_a_318065]
-
din 1815 s-a pregătit să susțină și lucrarea pentru titlul de doctor în medicină. A avut de suținut două examene, în 10 ianuarie 1817 și 21 martie 1817, pe care le-a trecut cu calificativele "suficienter", respectiv "satis bene". Teza sa de doctor în medicină, cu tema "„Despre obiceiurile populare de înmormântare la români"" (Viena, 1817), este o valoroasă lucrare de etnografie. Lucrarea a fost publicată în limba latină, cu titlul "De funeribus plebejis daco-romanorum sive hodiernorum valachorum et quibusdam
Vasile Popp () [Corola-website/Science/316757_a_318086]
-
psihanalizei, Levi Moreno a scris în Autobiografia lui: La izbucnirea Primului Război Mondial, fiind cetățean străin, Levi nu a fost recrutat în armata austro-ungară și a putut rămâne la Viena și să-și termine studiile de medicină. În 1917 și-a scris teza de diplomă în domeniul psihiatriei, după ce a făcut un stagiu în secția lui Julius Wagner-Jauregg. În acest răstimp i s-a cerut să contribuie ca paramedic la acordarea de prim ajutor soldaților cartiruiți în Tirol. De asemenea, ca student si
Jacob Levy Moreno () [Corola-website/Science/316742_a_318071]
-
completat studiile în filosofie la Școala Iezuită de studii în Gallarate, în provincia Milano, și teologia la Facultatea de teologie din Chieri. În 1958, Carlo Maria Martini și-a luat doctoratul în Teologie Fundamentală la Universitatea Pontificală Gregoriană cu o teză al cărui titlu este: ""Il problema storico della Risurrezione negli studi recenti"". După anii petrecuți la Chieri se întoarce la Roma pentru a-și face un nou doctorat în Scriptură la Institutul Biblic Pontifical, absolvind „summa cum laude”, cu o
Carlo Maria Martini () [Corola-website/Science/315041_a_316370]
-
al cărui titlu este: ""Il problema storico della Risurrezione negli studi recenti"". După anii petrecuți la Chieri se întoarce la Roma pentru a-și face un nou doctorat în Scriptură la Institutul Biblic Pontifical, absolvind „summa cum laude”, cu o teză despre Evanghelia Sfântului Luca. Carlo Martini a publicat peste 40 de cărți, traduse în 11 limbi. După completarea studiilor și-a continuat cu succes cariera universitară. În 1969 a fost numit rector al Institutului Gregorian, iar în 1978, după alegerea
Carlo Maria Martini () [Corola-website/Science/315041_a_316370]
-
doi ani înainte, în 1947. În 1965 a devenit directorul Teatrului Național din Cluj. A rămas la Cluj până în 1971, când s-a decis să emigreze în Italia, deoarece îi displăcea atmosfera de lucru creată pentru oamenii de artă de către Tezele din iulie - atacul politico-ideologic lansat la adresa intelectualilor nonconformiști - inițiate de Nicolae Ceaușescu. Ulterior s-a mutat în Republica Federală Germania. În România a regizat la teatrele din București, Craiova, Cluj, Târgu Mureș, Galați, Turda. În Germania a regizat piese de
Vlad Mugur () [Corola-website/Science/315069_a_316398]
-
de diferite populații antice autohtone. În studierea și interpretarea monedelor și tezaurelor monetare a dovedit documentare minuțioasă, vastă cultură, judecată limpede și o cuprinzătoare viziune istorică. Stăpânirea acestei problematici i-a permis să abordeze studii ample de istorie economică antică. Teza sa de doctorat, susținută în 1978 sub îndrumarea acad. E. Condurachi, se intitula tocmai "Viața economică din Pontul Stâng în lumina izvoarelor arheologice și numismatice" (rămasă nepublicată). În anul 1982 a câstigat premiul "Vasile Pârvan" al Academiei Române pentru capitolul descoperirilor
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
un altul de istorie a culturii antice pentru studenții la Filosofie (1977-1979) și unul de introducere în numismatică (1980-1981); semnificativ, abia după 1990 a fost solicitat statornic pentru cursuri regulate de numismatică antică și a primit dreptul de a conduce teze de doctorat. Profesorul erudit Gheorghe Poenaru-Bordea a avut și o prezență remarcabilă și activă în Societatea Numismatică Română (membru din 1967, ales din 1977 în comitetul de conducere, vicepreședinte din 1982). A contribuit la reinstituirea simpozioanelor naționale de numismatică (din
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
Frontului Salvării Naționale în calitate de președinte al Comisiei de Etică și Litigii (1990 - 1992) Vicepreședinte al Comisiei de redactare a Constituției, calitate în care participă la diferite reuniuni internaționale și conduce delegația care a prezentat, pentru prima dată, în decembrie 1990, tezele proiectului de Constituție a României la Centrul O.N.U. din Geneva (1990 - 1991) Membru al Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților (1990 - 1992) Președinte al Grupului de prietenie România - Venezuela din Parlamentul României (1990 - 1992) Membru fondator al
Ioan Leș () [Corola-website/Science/315115_a_316444]
-
1971-1983), bursier DAAD (1974-75, Germania), participant la cursurile de vară de la Darmstadt (1982-1983), laureat cu premiile I și II la concursurile de compoziție ICONS (Torino, 1987). În 1983 s-a stabilit la Paris. Doctor al Universității Paris I Panthéon-Sorbonne, cu teza "Temps musical / Espace musical comme fonctions logiques" (1994), în care elaborează un sistem de compoziție și analiză muzicală bazat pe logica lui Ștefan Lupașcu. Profesor la Universitățile Paris I, Paris III și Paris IV si Lyon II. Compozițiile sale au
Costin Cazaban () [Corola-website/Science/315139_a_316468]
-
oferită de Foreign and Commonwealth Office (ministerul britanic de externe). Între 1997-1999 a beneficiat de o bursă NATO de cercetare pe tema „Aderarea la NATO, UE și UEO: diferențe, similitudini, sinergii. Cazul României”. Din 1999 este doctor în drept cu teza "Reforma instituțională a Uniunii Europene în contextul Conferinței Interguvernamentale de revizuire a Tratatului de la Maastricht". Ion Jinga a fost angajat, incepand cu 1 noiembrie 1992, în Ministerul Afacerilor Externe, ocupând pe rând funcțiile de secretar III la Direcția Uniunea Europeană și
Ion Jinga () [Corola-website/Science/315246_a_316575]
-
efectua o activitate creatoare, adesea generalizată la întreaga capacitate inventivă (Henri Piėron, 2001) . Dezvoltarea imaginației presupune însă multă muncă în procesul de creație. De exemplu, Thomas Alva Edison, inventatorul american, susținea că geniul este 99% transpirație și 1% inspirație. Dar teza lui Edison nu se aplică deloc în cazul lui Wolfgang Amadeus Mozart, capabil să compună o sonată în câteva zile. Imaginația creativă este un mod de gândire în esență "generativ" (de noi idei, conexiuni, analogii) și a devenit sinonimul conceptului
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
enseignement" (Liga învățământului) între anii 1902-1906. În 1927 a primit, împreună cu politicianul german Ludwig Quidde, Premiul Nobel pentru Pace. Filozof (profesor agregat în filozofie), educator și om politic francez, a fost inspector general în învățământul de stat. Este autorul unei teze despre Sébastien Castellion. A fost, de asemenea, și francmason, în loja "Grand Orient" (Marele Orient) din Franța. a fost președintele Asociației naționale a liberilor cugetători. În 1905 prezidă comisia parlamentară care avea ca scop separarea statului de biserică. Celebru pentru
Ferdinand Buisson () [Corola-website/Science/318524_a_319853]
-
-i convenea ceva. În perioada filmărilor, copilul a lipsit mult de la școală, reușind să ajungă la cursuri cam patru zile pe lună. Unii profesori îl acuzau că îi tratează de sus și l-au pus să dea chiar și trei teze într-o zi. La premiera filmului "Moromeții" de la Cinematograful Scala, Marius Badea a spus că ar vrea să mai facă filmul odată, pentru că era nemulțumit de unele scene. Toată lumea a râs. Pentru un an de filmare, el a primit 10
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
încă prin bursa școlară care îi poartă numele. A fost implicat în producerea de seriilor TV educative "Understanding Space and Time" (în română: „Înțelegerea Spațiului și Timpului”) și "Project Universe" (în română: „Proiect Univers”). a fost un detractor înverșunat al tezelor pseudoștiințifice, precum cele ale lui Immanuel Velikovsky. A fost unul din cofondatorii Committee on Scientific Investigation of Claims of the Paranormal (CSICOP) și scria articole pentru revista lor, "The Skeptical Inquirer". Abell a fost președinte al comisiei de Cosmologie al
George Abell () [Corola-website/Science/318635_a_319964]
-
a fost primul profesor de limba română la Cracovia, în cadrul lectoratului înființat în anul 1921 acolo. Doi ani mai târziu, postul său era preluat de ilustrul om de cultură Petre P. Panaitescu. Își ia în 1922 doctoratul în filologie cu teza "Postacie czasownika w Evangeliarium Putnanum" ("Aspecte verbale în „Evangheliarul” slav de la Putna"), lucrare din care va publica mai târziu în primul număr din „Codrul Cosminului”. Întors în țară, funcționează ca profesor la Colegiul Pregătitor din Cernăuți, iar în toamna lui
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
robić - zrobić, el face trimitere la modul românesc de a exprima viitorul prin prezent (ex. „mâine plec la țară”). Autorul îl citează pe Vendryes, care își publicase la Paris lucrarea "Le langage" chiar în perioada în care Nandriș își redacta teza de doctorat. În urma analizei asupra modalității de a exprima viitorul în cazul verbelor perfective, Gr. Nandriș concluzionează că limbile slave apusene și răsăritene se deosebesc net de cele sudice. Dacă în polonă, de exemplu, viitorul săvârșit admite doar verbul cu
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
Ceaușescu l-a adresat în fața Comitetului Executiv al Partidului Comunist Român (PCR), pe data de 6 iulie 1971. Numele său complet era "Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii". Tezele cuprindeau 17 "propuneri", care urmau a fi dezbătute într-o plenară C.C. al P.C.R. din toamna aceluiași an. Acest discurs oarecum Maoist a marcat începerea unei „mini Revoluții Culturale” în România Comunistă, lansând o ofensivă Neo-Stalinistă împotriva autonomiei culturale, o
Tezele din iulie () [Corola-website/Science/318679_a_320008]
-
să fie înlocuite de ideologie; profesioniștii din anumite domenii urmau să fie înlocuiți de agitatori, iar cultura urma din nou să devină un instrument al propagandei politico-ideologică. În ultima versiune din noiembrie 1971, publicate ca un document oficial al PCR, tezele aveau titlul: "Expunere cu privire la programul PCR pentru îmbunătățirea activității ideologice, ridicarea nivelului general al cunoașterii și educația socialistă a maselor, pentru așezarea relațiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii și echității socialiste și comuniste". După o perioadă de Stalinism
Tezele din iulie () [Corola-website/Science/318679_a_320008]
-
întoarcerea în țară a început să imite sistemul nord coreean, influențat de filozofia Juche a președintelui nord coreean Kim Ir-sen. Cărțile coreene despre Juche au fost traduse în limba română și distribuite în toată țara. La întoarcerea sa a emis Tezele, care conțineau 17 propuneri. Printre acestea erau: creșterea continuă în „rolul de conducere” al Partidului; îmbunătățirea educației și a acțiunii politice a Partidului; participarea tinerilor la proiecte mari de construcție ca parte a muncii patriotice; o intensificare a educației politico-ideologice
Tezele din iulie () [Corola-website/Science/318679_a_320008]
-
edituri, cinematografie, teatru, operă, balet, uniunile artiștilor, etc., promovând un caracter „militant, revoluționar” în producțiile artistice. Liberalizarea din 1965 a fost condamnată și un index de cărți și autori interziși a fost restabilit. Deși prezentate în termeni de „Umanism socialist”, tezele au marcat de fapt întoarcerea realismului socialist, reafirmând o bază ideologică pentru literatură pe care, teoretic, Partidul a abandonat-o. Diferența a fost adăugarea de către Partidul Comunist Român naționalismului-sponsorizat în istoriografie; citându-l pe Nicolae Iorga într-un alt discurs
Tezele din iulie () [Corola-website/Science/318679_a_320008]