41,558 matches
-
întreaga Europă. În contextul dezvoltării industriale și a lărgirii pieței interne a avut loc modernizarea telecomunicațiilor și extinderea rețelei de transporturi. Astfel în anul 1869 a fost dată în folosință prima cale ferată (drum de fier) din Regatul României, calea ferată București-Giurgiu, iar în 1872 calea ferată București-Galați. În 1879 a fost realizată joncțiunea liniei București-Predeal cu rețeaua feroviară din Austro-Ungaria, prin Transilvania. În anul 1895 regele Carol I a inaugurat Podul de la Cernavodă, lucrare de marcă europeană a inginerului Anghel
Regatul României () [Corola-website/Science/297113_a_298442]
-
și a lărgirii pieței interne a avut loc modernizarea telecomunicațiilor și extinderea rețelei de transporturi. Astfel în anul 1869 a fost dată în folosință prima cale ferată (drum de fier) din Regatul României, calea ferată București-Giurgiu, iar în 1872 calea ferată București-Galați. În 1879 a fost realizată joncțiunea liniei București-Predeal cu rețeaua feroviară din Austro-Ungaria, prin Transilvania. În anul 1895 regele Carol I a inaugurat Podul de la Cernavodă, lucrare de marcă europeană a inginerului Anghel Saligny. La 27 septembrie 1896 împăratul
Regatul României () [Corola-website/Science/297113_a_298442]
-
loc în luna martie, un tânăr soldat român (Ovidiu Niculescu) fuge dintr-un TAB trimis să restabilească ordinea deoarece îi era frică să nu fie omorât de manifestanți. El dezertează și hoinărește pe câmp, mergând de-a lungul unei căi ferate. După ce se face noapte, obosit și înfrigurat, el se refugiază în grajdul unui canton feroviar, unde niciun tren nu oprește vreodată. În canton locuiau un bătrân cantonier ungur (Gheorghe Dinică) și fiica sa (Imola Kezdi). Soldatul fură cârnați și vin
Război în bucătărie () [Corola-website/Science/297130_a_298459]
-
orașul Novi Sad la nr.7 la venitul național, în spatele unor municipii că Belgrad și Bečej, cu 201.1% peste media din Șerbia. Novi Sad este conectat prin autostradă la Subotica și Zrenjanin, prin autostradă la Belgrad și de cale ferată pentru marile orașe europene, cum ar fi Viena, Budapesta, Kiev și Moscova. Una din structurile cele mai renumite din oraș sunt podurile peste Dunăre, care au fost distruse în fiecare război și apoi reconstruite. Orașul este la aproximativ 90 de
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
detalii referitoare la detonare și tipul de exploziv implicat, care pare să sublinieze bănuielile asupra unui grup islamic. Cu o zi înainte, două persoane au distribuit broșuri în regiunea bască, în care se vorbea de atacarea Rețelei Naționale de Căi Ferate Spaniole, RENFE. Săptămâna anterioară, un grup terorist numit AZF a negociat cu Ministrul de Interne francez, după ce a amenințat că va atenta la rețeaua de căi ferată franceză. AZF era numele unei fabrici care a explodat accidental, conform informațiilor oficiale
Atentatele din 11 martie 2004 de la Madrid () [Corola-website/Science/297142_a_298471]
-
în regiunea bască, în care se vorbea de atacarea Rețelei Naționale de Căi Ferate Spaniole, RENFE. Săptămâna anterioară, un grup terorist numit AZF a negociat cu Ministrul de Interne francez, după ce a amenințat că va atenta la rețeaua de căi ferată franceză. AZF era numele unei fabrici care a explodat accidental, conform informațiilor oficiale, în orașul Toulouse, la câteva sute de kilometru de frontiera cu Spania, pe 21 septembrie 2001, la doar zece zile de la momentul 11 septembrie 2001. Până în ziua
Atentatele din 11 martie 2004 de la Madrid () [Corola-website/Science/297142_a_298471]
-
de aur pur», cu suiș de «rai pe un picior de plai, / ca să vină heruvimi să-și moaie-n rouă / nufărul călcâiului bălai», cu munții arzându-și «rărunchii în uzină», cu «codri-adânci și câmpul cu tarlale», ducându-se pe căi ferate, la orașe, «ca să lingă cerul, cu furnale, / pântec de cuptoare să îngroașe», cu toamnă-visterie a țăndărilor «din viori de chihlimbar», lăsându-te să calci «peste brățări și-aurărie», să mergi «prin curcubeie și prin jar», căci «meri de purpură se
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
pe celebrul fizician Hermann von Helmholtz (1821 - 1894). În perioada 1870 - 1874, a urmat studiile inginerești, la Școala Tehnică Superioară din Charlottenburg, unde erau profesori iluștrii ingineri Schwedler și Franzius. A lucrat, sub conducerea profesorului G. Mehrtens, la construcția căii ferate Cottbus-Frankfurt pe Oder și, sub conducerea lui Gh. Duca (în perioada 1877 - 1879), la construcția căii ferate Ploiești-Predeal. a fost un remarcabil inginer constructor, premergător mondial al științei construcțiilor metalice și de beton armat, realizator de multiple invenții și soluții
Anghel Saligny () [Corola-website/Science/297167_a_298496]
-
Școala Tehnică Superioară din Charlottenburg, unde erau profesori iluștrii ingineri Schwedler și Franzius. A lucrat, sub conducerea profesorului G. Mehrtens, la construcția căii ferate Cottbus-Frankfurt pe Oder și, sub conducerea lui Gh. Duca (în perioada 1877 - 1879), la construcția căii ferate Ploiești-Predeal. a fost un remarcabil inginer constructor, premergător mondial al științei construcțiilor metalice și de beton armat, realizator de multiple invenții și soluții unice în proiectarea și construirea podurilor și a construcțiilor industriale, pentru fundația cheiurilor portuare și a docurilor
Anghel Saligny () [Corola-website/Science/297167_a_298496]
-
realizator de multiple invenții și soluții unice în proiectarea și construirea podurilor și a construcțiilor industriale, pentru fundația cheiurilor portuare și a docurilor, precum și a silozurilor de grâu prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială. A proiectat liniile ferate Adjud - Târgu Ocna, realizând primele poduri combinate - șosea și cale ferată din țara noastră (1881 - 1882). A proiectat și construit numeroase poduri metalice, înlocuindu-le pe cele necorespunzătoare, executate de firme străine, așa cum ar fi podul peste Siret, la Cosmești
Anghel Saligny () [Corola-website/Science/297167_a_298496]
-
podurilor și a construcțiilor industriale, pentru fundația cheiurilor portuare și a docurilor, precum și a silozurilor de grâu prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială. A proiectat liniile ferate Adjud - Târgu Ocna, realizând primele poduri combinate - șosea și cale ferată din țara noastră (1881 - 1882). A proiectat și construit numeroase poduri metalice, înlocuindu-le pe cele necorespunzătoare, executate de firme străine, așa cum ar fi podul peste Siret, la Cosmești, de 430 m lungime (1888). Sprijinindu-se pe invenții proprii, construiește
Anghel Saligny () [Corola-website/Science/297167_a_298496]
-
plan mondial. În perioada 1884 - 1901, ca șef al Serviciului docuri, și din 1877, ca Șef al Serviciului lucrărilor noi din Direcția Generală a Căilor Ferate Române, soluționează problema înlocuirii podurilor de lemn cu poduri metalice, cu console fară culee, pe linia ferată Filiași - Târgu Jiu (1886). Lucrarea sa cea mai importantă este proiectarea în 1888 și construcția între 1890 - 1895 a podului peste Dunăre de la Cernavoda, care era, la acea vreme, cel mai lung din Europa și printre cele mai importante poduri
Anghel Saligny () [Corola-website/Science/297167_a_298496]
-
lucrările de amenajare ale portului Constanța, introducând pentru prima oară în România piloții și radierele din beton armat în construcțiile portuare și proiectând silozurile de cereale și stația de petrol. Printre celelalte lucrări ale sale se numără linia de cale ferată Târgu Jiu - Filiași, tunelul de cale ferată din Valea Mostiștei, portul Ramadan (Giurgiu), etc. În anul 1885, ca de obicei când era vorba de mari lucrări inginerești publice, guvernul român a organizat un concurs internațional pentru proiectul unui pod de
Anghel Saligny () [Corola-website/Science/297167_a_298496]
-
pentru prima oară în România piloții și radierele din beton armat în construcțiile portuare și proiectând silozurile de cereale și stația de petrol. Printre celelalte lucrări ale sale se numără linia de cale ferată Târgu Jiu - Filiași, tunelul de cale ferată din Valea Mostiștei, portul Ramadan (Giurgiu), etc. În anul 1885, ca de obicei când era vorba de mari lucrări inginerești publice, guvernul român a organizat un concurs internațional pentru proiectul unui pod de cale ferată peste Dunăre, la Cernavodă. Nemulțumită
Anghel Saligny () [Corola-website/Science/297167_a_298496]
-
Jiu - Filiași, tunelul de cale ferată din Valea Mostiștei, portul Ramadan (Giurgiu), etc. În anul 1885, ca de obicei când era vorba de mari lucrări inginerești publice, guvernul român a organizat un concurs internațional pentru proiectul unui pod de cale ferată peste Dunăre, la Cernavodă. Nemulțumită de ofertele prezentate de firme străine, atât Comisia de adjudecare a ofertelor, alcătuită din specialiști români și străini, cât și Direcția generală a Căilor Ferate Române iau decizia de a încredința dificila lucrare inginerului român Anghel Saligny
Anghel Saligny () [Corola-website/Science/297167_a_298496]
-
regelui Carol I, era marcată începerea lucrărilor pentru noul pod. La numai cinci ani de la începerea lucrărilor, în ziua de 14 septembrie 1895, în prezența regelui și a unei numeroase și entuziaste asistențe, era inaugurat sistemul de poduri de cale ferată ce traversează Dunărea între Fetești și Cernavodă, proiectat și construit sub coordonarea lui Anghel Saligny și purtând numele regelui Carol I. Așa cum o dovedește însăși împlinirea unui secol (1895 - 1995) de funcționare neîntreruptă, sistemul de poduri de la Cernavodă este o
Anghel Saligny () [Corola-website/Science/297167_a_298496]
-
București-Constanța, pe care este deservit de o ieșire, precum și de șoseaua națională DN3, care leagă Călărașiul de București. Din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ402, care duce spre sud la Sărulești, Nana și Luica. Este traversată și de calea ferată București-Constanța, pe care este deservită de stația Fundulea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Fundulea avea statut de comună rurală, având numele de "Crângul-Fundulele", făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și era formată din satele Crângu, Fundulele și
Fundulea () [Corola-website/Science/297206_a_298535]
-
s-au alipit comunei Comarnic, restul satelor formând comuna Predeal, cu reședința la Bușteni, apoi (după 1874) la Predeal și apoi la Azuga. La 31 mai 1874 a fost semnată la București convenția dintre România și Austro-Ungaria privind construirea liniei ferate Ploiești-Brașov, cu joncțiunea la punctul Predeal. Așezarea Predeal s-a format prin construcția și darea în folosință a liniei ferate și a gării de la frontiera dintre România și Austro-Ungaria, Gara Predeal. În anul 1882 s-a făcut la Predeal joncțiunea
Predeal () [Corola-website/Science/297204_a_298533]
-
apoi la Azuga. La 31 mai 1874 a fost semnată la București convenția dintre România și Austro-Ungaria privind construirea liniei ferate Ploiești-Brașov, cu joncțiunea la punctul Predeal. Așezarea Predeal s-a format prin construcția și darea în folosință a liniei ferate și a gării de la frontiera dintre România și Austro-Ungaria, Gara Predeal. În anul 1882 s-a făcut la Predeal joncțiunea liniei ferate Ploiești-Predeal-Timișu de Sus-Brașov. În anul 1908 Buștenii și Poiana Țapului s-au desprins de Predeal, iar la 20
Predeal () [Corola-website/Science/297204_a_298533]
-
cu joncțiunea la punctul Predeal. Așezarea Predeal s-a format prin construcția și darea în folosință a liniei ferate și a gării de la frontiera dintre România și Austro-Ungaria, Gara Predeal. În anul 1882 s-a făcut la Predeal joncțiunea liniei ferate Ploiești-Predeal-Timișu de Sus-Brașov. În anul 1908 Buștenii și Poiana Țapului s-au desprins de Predeal, iar la 20 mai 1912 s-a desprins și Azuga, Predealul devenind comună autonomă, în plasa Peleș a județului Prahova, având în 1925 un număr
Predeal () [Corola-website/Science/297204_a_298533]
-
județul Buzău către Bălăceanu, Boldu și Valea Râmnicului. Două alte mici drumuri județene, DJ203A și DJ203S duc din centrul orașului către comunele vecine Surdila-Greci, respectiv Surdila-Găiseanca. Orașul Făurei, deși unul foarte mic, este un important nod feroviar, situat pe calea ferată ce leagă Bucureștiul prin Ploiești și Buzău de Brăila și Galați. La Făurei, această cale ferată se intersectează cu o altă linie secundară ce vine tot de la București prin Urziceni. Din Făurei pornesc și o linie ce duce la Fetești
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
duc din centrul orașului către comunele vecine Surdila-Greci, respectiv Surdila-Găiseanca. Orașul Făurei, deși unul foarte mic, este un important nod feroviar, situat pe calea ferată ce leagă Bucureștiul prin Ploiești și Buzău de Brăila și Galați. La Făurei, această cale ferată se intersectează cu o altă linie secundară ce vine tot de la București prin Urziceni. Din Făurei pornesc și o linie ce duce la Fetești și alta ce duce spre nord la Tecuci. Teritoriul administrativ al orașului Făurei acoperă o suprafață
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
29 hectare, pășuni și fânețe 565 hectare, păduri aflate în administrarea Romsilva 142 hectare. Inițial a fost un cătun al comunei Surdila-Greci, care în 1900 avea 218 locuitori și o biserică datând din 1843. Satul a crescut după realizarea căii ferate București-Galați, pe care a avut o stație, dar mai ales după ce a devenit nod feroviar, el fiind aflat la intersecția acestei căi ferate cu linia Fetești-Tecuci. În 1931, satul Făurei s-a separat, împreună cu satul Vizireni, de comuna Surdila-Greci și
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
în 1900 avea 218 locuitori și o biserică datând din 1843. Satul a crescut după realizarea căii ferate București-Galați, pe care a avut o stație, dar mai ales după ce a devenit nod feroviar, el fiind aflat la intersecția acestei căi ferate cu linia Fetești-Tecuci. În 1931, satul Făurei s-a separat, împreună cu satul Vizireni, de comuna Surdila-Greci și formând o comună de sine stătătoare. Odată cu reorganizarea administrativă a României în 1950, comuna Făurei a devenit reședință de raion în cadrul regiunii Galați
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
în 1737 și au durat până pe la 1794, iar pe lângă germani au mai fost colonizate și câteva familii de italieni. În secolul XIX cunoaște o dezvoltare rapidă, în special după 1858 - anul în care a fost dată în folosință calea ferată Timișoara - Jamu Mare, care trecea prin Deta. La 1810, era deja declarată oraș. În 1858 se dă în folosință calea ferată Timișoara - Baziaș, care trecea prin Deta. Deschiderea căii ferate creează condiții favorabile pentru comerțul cu cereale și animale. Pe
Deta () [Corola-website/Science/297202_a_298531]