45,986 matches
-
Poți obține pacea interioară dacă termini toate lucrurile pe care le-ai început! ” Așa că, fără întârziere a terminat o sticla de vodcă, una de vin roșu și ce mai rămăsese în sticla de Jack Daniels de aseară. Nu simțea că pacea interioară ar fi fost chiar deplină, dar nu mai putea să întârzie, fiindcă avea o întâlnire urgentă tocmai la Lisabona, cu scârțanul acela de Sarkozy, căruia i s-a năzărit așa, tam-nisam, că în relațiile cu țara noastră, noi exportăm
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
o muscă sâcâitoare, decolată direct de pe rahat. Cele două scene, de după fotografia de grup de la Lisabona, sunt absolut terifiante pentru noi ca români. Vedem cum Sarkozy îl „plantează”, cum se zice, împingându-l cu mâna ca să-l lase naibii în pace și dacă asta n-ar fi fost de ajuns când Băsescu dezorientat printre atâția care nu-i dădeau nici o atenție, a apelat la Berlusconi, acesta după ce a făcut niște semne complet nediplomatice cu degetul în dreptul tâmplei, l-a trimis, scurt
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
țării acesteia. La câte scule, face față actualmente bascula acestei țări, ce ar mai consta una în plus sau în minus... Și gândind așa, aș putea spune cu îndreptățită stupoare, ia te uită domnule, două zile i-am lăsat în pace pe ăștia de la conducerea țării, și uite ce tâmpenii monumentale au mai făcut fără să mă consulte și pe mine. Tunetele și fulgerele, s-au abătut în primul rând asupra firavei noastre poliții, care a ajuns de râsul curcilor în privința
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
pe un ton destul de ridicat, față de cum vorbea ea, în mod normal: - Nu vă supărați, ce vă interesează pe dumneavoastră de mine, de soarta, de viața mea? Noi ne iubim și vom fi împreună! Vă rog să ne lăsați în pace! - Ce obraznică ești! Mie mi-ar fi rușine să vorbesc dacă aș fi în situația ta! N-o sa fii nevasta lui George, niciodată! Frusina nu mai spuse nimic. Plecă spre casă înfuriată, plină de remușcări și de rușine. Fără iubitul
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
și așa îi este dator cu niște zile libere. A treia zi de la internare, Geta împreună cu soțul ei au luat-o de la spital și au dus-o acasă. Pe drum, Geta îi spuse Frusinei să-i lase băiatul în pace ca să învețe, că nu este vreme de căsătorie atâta vreme cât George este student. Ea nu spuse nimic. Fusese o altă palmă pe care o luă în ultimul timp și parcă începuse să se obișnuiască cu aceste stări. Gheorghe, când
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
gustul nurorii. - De ce v-ați cumpărat mobila așa deschisă la culoare, maică? Să vă fi luat una închisă la culoare și lucioasă, că așa îmi place mie. - Am luat-o pe gustul nostru, răspunse Frusina. - De ce nu lași copiii în pace? spuse tatăl lui Petre. Așa au vrut ei, nu te mai băga în gusturile lor! - Ei trebuie să asculte de noi, sunt încă tineri, fără experiență! - Eu zic să nu vă mai băgați în treburile noastre, știm și noi să
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
scoată o "perlă" în încheiere: - Maică, mi-a plăcut tot ce ai pregătit, sper că și pe mine mă vei pomeni la fel ca pe mumă-ta, când n-oi mai fi. Frusina tăcu. Nu voia să strice liniștea și pacea acestei comemorări. Făcu un pachet și pentru ei, cu vase și mâncare așa cum se obișnuiește, cu lumânare, și le dădu de pomană, de sufletul mamei ei, când plecară. Petre se purtă ireproșabil de data asta. Nu bău mult și nu
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
în porumb se deschiseseră și sângerau. Gheorghe se făcu alb ca varul și de furie luă o coadă de lopată pe care o avea la îndemână și vru să plece spre casa lui Petre. - Tată, te rog, lasă-l în pace, este mai puternic decât matale și nu vreau să pățești ceva. Este nebun, cu asemenea om nu trebuie să te pui. Trebuia să-l fi părăsit mai demult! - Draga tatii, draga tatii, ce soartă ai avut! Într-o zi am
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
vină acasă, spuse cu un glas scăzut, acesta. - Eu nu am nicio putere s-o conving, depinde numai de ea. Dacă nu vrea să se mai întoarcă, înseamnă că asta este decizia ei și te rog să o lași în pace. Ea vrea să se liniștească. Eu cu tine am terminat ce am avut de vorbit, acum trebuie să plec, am treabă. Te avertizez: dacă aud că i-ai făcut vreun rău Frusinei, o să ai de-a face cu mine și
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
Mda! spuse Petre, întinzând mâna: Petre Soare! - Îți dau întâietate să-mi spui de ce voiai să mă cauți. - Te căutam pentru că am auzit că îi faci curte Frusinei, încă soția mea și voiam să-ți spun să o lași în pace fiindcă eu vreau să ne împăcăm. Ea va fi a mea și numai a mea! spuse pe un ton sacadat și foarte apăsat. - Ai auzit bine! Îi fac curte pentru că știu că nu mai stați împreună și este hotărâtă să
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
ea este femeia cu care vreau să-mi petrec tot restul vieții. Îmi place foarte mult și cred că și ea mă place. Asta am vrut să îți spun. Să fii de acord cu divorțul și s-o lași în pace. Când auzi toate acestea, lui Petre i se ridică tot sângele la creier. Simți că înnebunește și se stăpânea să facă vreo mișcare violentă. Avea în față un rival, un viitor soț al nevestei lui pe care o și vedea
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
va face realul împreună cu ei; pentru el ar fi fost mai simplu să urmeze umanul, însă nu se îndura să-i părăsească. Toți profesorii de științe exacte știau acest lucru și îl protejau așa cum și pe Stani îl lăsau în pace la rusă și franceză pentru care nu arăta o atracție deosebită. În trimestrul III, după un extemporal la matematică, era pe holurile spațioase înconjurat de colegi și explica subiectele și cum ar fi putut fi rezolvate; execută doi pași în
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
anima la fiecare nelămurire a lui, însă deodată revine în cameră Florin. Ascultă uimit dialogul care capta atenția camerei, avu un moment de ezitare, nu pricepea ce se întâmplă, de ce sunt colegii preocupați în acel moment însă îi lăsă în pace. Toți erau veseli de neștiința și credulitatea lui, prilej pentru mai târziu să se amuze și dialogul continuă cu o nouă întrebare stupidă: - Este adevărat că putem rămâne corijenți la seminarii< tot ne primesc la examene ? Unul vine repede cu
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
și ar vrea din nou s-o revadă! Se uită în lighean, e foarte mulțumit de rezultat, schimbă apa și le lasă cu detergent pentru finalitate, mașinii de spălat. Se întinde în pat, somnul îl ocolește< grijile nu îi dau pace, i se schimbă iar dispoziția. Este un mare nimeni! Casă n-are, bani la fel, perspective într-un viitor foarte îndepărtat și incert. Adoarme plângând, cu lacrimile șiroind pe pernă. Dimineața la șapte se trezește. Începe să se agite prin
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
și a trecut la catedră. Era lividă, surpriza a fost desăvârșită! Eu m-am așezat liniștit la locul meu, din ultima bancă, am scos cartea de geografie și mi-am scris lucrarea< a fost perfectă! De atunci mă lăsă în pace, nu fac gălăgie la ore, mă duc la toate însă nu mă privește niciodată. Sper să o am și la anul profesoară! Băieții se distrau copios. - Probabil s-o fi îndrăgostit de tine și nu poate să ți-o spună
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
ziua în papuci ca tine când vine de la muncă! Uite Laur, acum< după ce pleci se culcă, mâine dimineață cu greu îl scol să meargă la treabă! - Îți arat eu Laur ! Râdea Paul dar femeia se pornise: - Lasă-l, Laure, în pace, nu-ți face probleme că acuși adoarme și ne facem de cap! - Bine, bine! replica Paul lăsându-se păgubaș, însă ai grijă de copil, că jar mănânci! - Asta-i culmea, să duc grijă copilului când mă distrez mai bine! Dar
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
cu ochiul în lături, pe fereastră; tocul pistolului e deschis, cu arma încărcată și pregătită pentru o partidă de tir la țintă mobilă. După ce a terminat de scris pe cer, Fecioara Zburătoare a făcut bezele spre mulțime. A făcut semnul păcii cu două degete. A planat până deasupra copacilor, strângându-și fusta în pumn, și-a smucit pe spate șuvițele roșcate și negre, a făcut cu mâna - și amin. A dispărut peste munți, dincolo de linia orizontului. Și dusă a fost. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
eu zic nu. Și ea zice: — Poate aflați cum să faceți pe altcineva să vă iubească. Nu. Și ea zice: — Poate aflați cum să prefaceți pietrele în aur. Și eu zic nu și fac stânga-mprejur. — Poate reușiți să aduceți pacea în lume, zice. Și eu zic nu și pornesc printre zidurile de dulapuri și cufere. Printre baricadele de cabinete de colecție și tăblii de pat, mă angajez într-un alt canion de mobile. În spatele meu, Helen strigă: — Poate aflați cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
lor de mirare sunt luminițe pe cerul întunecat al pământului. Citindu-le (la orice vârstă!) vei descoperi de unde venim și încotro ne îndreptăm. Punerea lucrurilor în ordine, vorbește de voința noastră de a gândi corect spre a face să rodească pacea în suflet, pace mult râvnită într-o viață de om atât de trecătoare. Când sunteți triști, de valurile vieții, întoarceți-vă puțin la visele copilăriei să vedeți ce-ați realizat din ele și dacă v-a mai rămas ceva de
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
sunt luminițe pe cerul întunecat al pământului. Citindu-le (la orice vârstă!) vei descoperi de unde venim și încotro ne îndreptăm. Punerea lucrurilor în ordine, vorbește de voința noastră de a gândi corect spre a face să rodească pacea în suflet, pace mult râvnită într-o viață de om atât de trecătoare. Când sunteți triști, de valurile vieții, întoarceți-vă puțin la visele copilăriei să vedeți ce-ați realizat din ele și dacă v-a mai rămas ceva de împlinit... Mai iute
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
de stradă râdea cu gura până la urechi. Amicul ma privit, fără a rosti nici un cuvânt, părând ami spune că nu știe pe ce lume trăiește!... Cine-a trecut prin ororile războiului, înțelege sfânta liniște, armonia, visele frumoase din vremurile de pace. Fie ca securea războiului să zacă îngropată pentru totdeauna. Nu aștepta iertare pentru greșelile tale dacă la rândul tău nu știi (sau nu poți) să ierți.. Seara, la culcare, omul credincios (sau nu...) obișnuiește să spună „Doamne ajută!”, Dimineața revenit
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
cu o cursă de cai! Spre iad se ajunge mai ușor... Câte unui domn-care stă sub papucul doamnei sale-cică i-ar fi încălcată demnitatea de bărbat! Dar dacă dumnealui se simte bine în poziția asta zic să-l lăsăm în pace, gusturile nu se discută... Acum depinde și de ...papuc! Când ești la „putere” (guvern, parlament, prefecturi, primării, ori felurite alte „președenții” ș.a. m. d.) trebuie să știi foarte bine „Tabla... împărțirii”! Însă, atenție: să „împarți” bogăția nu sărăcia! Zorile omului
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
moartea e un graffiti scris pe inimă moartea nu are profil de facebook deși e prietena tuturor o găsești la colțul blocului asmuțind câinii îți împinge mașina îți leagănă copilul oriunde ai nevoie de ea, chiar și pe timp de pace împarte vieți pe carosabil seacă fântâni dezbracă mirese în noaptea nunții și toamna e mult mai sociabilă se simte în largul ei printre atâtea frunze sărută mai apăsat, predă alchimia notează în agendă informații confidențiale celor plictisiți de spovedanii web
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
vezi...eu nu aud... îți povestesc negura mării plasă de păianjen nemărginire îmi spui c-o știi prin ochii mei precum lacrima de fluture cad stele în departe zici că-i Chopin vântul foșnește prin tine îl simt adiere de pace e frig mă strângi cu aripile păsări albastre pe lună și-un țipăt de pescăruș orb tremură neclintirea un abur roșu-n noapte Doamne cît de frumos zicem deodată privind boarea de lumină prin ochii mei tu și eu prin
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
viitorul, într-un singur sens, încărcându-l cu artificii, în seara de Crăciun, oamenii răi definesc istoria ca pe o explozie a artificiilor ce înroșește zăpada prezentului, obosită, fac confuzie între ani, între războaie, între domnitori, nu mai înțeleg de ce pacea a devenit repede un groaznic măcel în timp ce copii își strigă părinții, alergând desculț pe zăpada pufoasă. Zăpada speranței Fulgul mi-a bătut în geamul înghețat, eu adormisem, pe o frunză de măr, pe care am uitat-o în marea de
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]