40,574 matches
-
și cu un partid fiu, partide superioare și partide subordonate”. Costin Murgescu, cel desemnat să răspundă articolului lui Valev, va enunța peste timp opinia că: „"Mă văd silit însă, ca economist, nu ca patriot, să recunosc că Valev formulase o teză care se putea susține pe plan economic. Și, de altfel, îmi pare mai actuală ca oricând"”.
Planul Valev () [Corola-website/Science/316147_a_317476]
-
Steaua"; 1960-1968- redactor la "Contemporanul". Își continuă activitatea fiind Conferențiar universitar la Facultatea de Limbă și Literatură Română din București. Este lector de limba română la Universitatea din Montpellier (Franța) între anii 1960 -1971. Devine Doctor în filologie (1973) cu teza Hyperion 1. (Viața lui Eminescu). Debutează cu studiul "B.P. Hașdeu" (1963), publicând apoi volumul de articole "Atitudini" (1966); "Sub semnul lui Aristarc"(1975), "Introducere în opera lui Ion Creangă"(1976) și cursul universitar "Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici"(1980
George Munteanu () [Corola-website/Science/316197_a_317526]
-
Marocul în 1912 fiind implicat involuntar în răscoala de Fès în aprilie 1912. Doctorul Jean Clunet a fost primul care a demonstrat că îmbolnăvirea de cancer a șobolanilor se datorează expunerii prelungite a acestora la razele X, după cum precizează în teza de doctorat în medicină a lui G. Steinheil, cu titlul "Recherches experimentales sur les tumeurs malignes" (Paris, 1910). În anul 1910, Jean Clunet a indus cancer mai multor șobolani prin expunerea pielii lor la radiații. Radiologii și utilizatorii de aparate
Jean Clunet () [Corola-website/Science/316282_a_317611]
-
Quintus și Mircea Trifu despre epigramist, acad. Nicolae Teodorescu, despre matematician. La banchetul organizat la restaurantul "Nord", au mai luat cuvîntul academicienii Gheorghe Mihoc și Caius Iacob, primul transmițînd și salutul acad. Octav Onicescu, iar al doilea citind toate subiectele tezelor din cei trei ani de studenție ai sărbătoritului. De această dată, dificultățile organizatorice fiind mult mai mari, din inițiativa ing. Mircea Gociman din promoția 1952 s-au organizat două reuniuni, una la "Parc Hotel", la București pe 9 octombrie 1987
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
A fost botezată de Ion Agârbiceanu, pe atunci protopopul greco-catolic al Clujului. a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1958, la secția Arta actorului, sub îndrumarea Irinei Răchițeanu. A fost repartizată împreună cu întreaga promoție la Piatra Neamț. Teza de doctorat a Luciei Mureșan se intitulează "Rolul cuvântului în realizarea imaginii scenice - orice glas ascultă glas". În 1958 a revenit la Cluj. Aici și-a făcut debutul ca actriță în același an, interpretând la Teatrul Național din oraș rolul
Lucia Mureșan () [Corola-website/Science/320005_a_321334]
-
În 1973 debutează cu versuri în presa pentru copii. Se remarcă în cadrul olimpiadelor din Republica Moldova la limba și literatura română și istorie. A absolvit cu exelență Universitatea de stat "M.V.Lomonosov" din Moscova, facultatea de istorie, specialitatea etnologia, susținând o teză despre valoarea istorico-etnologică a operei lui Nicolae Milescu Spătarul. În anii de studii cunoaște elitele culturale și literare nonconformiste din Moscova și Sankt-Petersburg, printre care își face mulți prieteni. Exclus de la doctorantura aceleiași facultăți ca antisovietic și naționalist (1983). Reușește
Valeriu Matei () [Corola-website/Science/320120_a_321449]
-
politehnicii din Timișoara, care-l dorea drept cadru didactic, la 1 martie 1932 primește o bursă pentru specializarea în aerodinamică la Școala Tehnică Superioară din Aachen, unde în 21 iulie 1933 își susține sub conducerea prof. dr. Hermann Starke (1874-1960) teza de doctorat cu titlul "Über den Einfluss des Rumpfes (Gondeln) auf einige aerodynamische Eigenschaften des Flügels" (), teză care a fost publicată atât la Sibiu în 1934 de autor, cât și în „Bulletin Scientifique de l'École Politehnique de Timișoara” (1938
Ioan Vlădea () [Corola-website/Science/320308_a_321637]
-
specializarea în aerodinamică la Școala Tehnică Superioară din Aachen, unde în 21 iulie 1933 își susține sub conducerea prof. dr. Hermann Starke (1874-1960) teza de doctorat cu titlul "Über den Einfluss des Rumpfes (Gondeln) auf einige aerodynamische Eigenschaften des Flügels" (), teză care a fost publicată atât la Sibiu în 1934 de autor, cât și în „Bulletin Scientifique de l'École Politehnique de Timișoara” (1938). La întoarcerea în țară, începând cu 15 octombrie 1933 a fost angajat la Industria Aeronautică Română Brașov
Ioan Vlădea () [Corola-website/Science/320308_a_321637]
-
domenii ale științei, de exemplu, teoria organizației și managementul calității. Literatura sugerează că alinierea între strategia tehnologică și strategia organizației este crucială, această aliniere fiind obținută prin intermediul unui sistem formal de management al tehnologiilor. George Eisler (2002) a propus, în teza sa de doctorat, o definiție generală și cuprinzătoare a conceptului de MT: " Managementul tehnologiilor poate fi definit ca o aplicație holistică și integrată a ingineriei, științei și capabilităților managementului la managementul strategic al tehnologiilor de produs și de proces, noi
Managementul tehnologiilor () [Corola-website/Science/320333_a_321662]
-
fiind încă student devine custode la Seminarul de Sociologie. A luat licența în anul 1941 cu “magna cum laude” obținând imediat o bursă de studii în Jena, Germania, unde a continuat studiile de etnografie și folclor în perioada 1941-1943. Susține teza de doctorat în anul 1948 cu tema “Relațiile sociale intersătești în Țara Oltului” și obține titlu de doctor “magna cum laude”. În timpul studenției a lucrat ca asistent și cercetător științific la „Institutul de Cercetări Sociale al României”. După cel de-
Cornel Irimie () [Corola-website/Science/321049_a_322378]
-
Calnic (județul Gorj). După absolvirea studiilor medii la Liceul Teoretic din Turnu Severin (1964-1967), a studiat la Institutul Politehnic „Gheorghe Asachi” din Iași, Facultatea de Hidrotehnica (1967-1972). În anul 1981 a obținut titlul științific de Doctor în Inginerie civila cu teza în domeniul atenuarii colmatării lacurilor de acumulare din zona Moldovei iar în 2007 a absolvit studiile de Master în management, legislație în industrie, administrație și servicii. Începând din anul 1972 lucrează în învățământul superior, la Facultatea de Hidrotehnică pe post
Ion Giurma () [Corola-website/Science/321140_a_322469]
-
distribuție statică, stabilă de sarcini electrice este practic imposibilă”". Așadar electronii din componența atomilor și moleculelor nu pot forma sisteme statice stabile. Atomii și moleculele nu pot avea decât sisteme dinamice de sarcini electrice. Această teoremă este o ilustrare a tezei filozofice care spune că "„mișcarea este condiția fundamentală de existență a materiei în echilibru”". Condensatoarele sunt elemente electronice pasive anume construite pentru a înmagazina o mare cantitate de electricitate (sarcina electrică). Fie un condensator plan format din două plăci metalice
Teorema lui Earnshaw () [Corola-website/Science/321168_a_322497]
-
teologilor și filosofilor la problema răului. Conform lui Leibniz, anticii numeau păcatul lui Adam drept "felix culpa", adică o greșeală din care a izvorât actul cel mai nobil cu putință, sacrificiul lui Isus Hristos. El argumentează acest punct de vedere citând tezele Sfântului Augustin, care sublinia în repetate rânduri că Dumnezeu a permis răul doar pentru a produce un bine cât mai mare și ale Sfântului Toma, care arăta că permiterea răului lucrează spre binele universului. Teologul din secolul al V-lea
Problema răului () [Corola-website/Science/321188_a_322517]
-
Bangalore, în India, și în Dalian, din China, Thomas Friedman și-a nuanțat viziunea asupra globalizării, a forțelor din spatele acestui proces și a direcției în care merg lucrurile, pe care a descris-o în cartea ” Lumea e plată”. Una dintre tezele lui Friedman este că țările individuale trebuie să-și sacrifice un anumit grad de suveranitate în favoarea instituțiilor globale (precum piețele de capital sau corporațiile multinaționale), o situație pe care el a denumit-o ”cămașă de forță de aur”. În timp ce Friedman
Thomas Friedman () [Corola-website/Science/321215_a_322544]
-
aceasta drept un act terorist, deși capitala, Madrid, fusese deja bombardată cu puțin timp înainte, în mai multe reprize. Totuși, potrivit unor istorici, "Guernica" ar fi fost un obiectiv militar de primă importanță. Pío Moa, fost „extremist de stânga”, considerând tezele fasciste ca adevărate, afirmă că trei batalioane (7.000 de oameni) ale forțelor republicane spaniole staționau la "Guernica" în ziua bombardamentului. Operația militară a avut loc în timpul Războiului Civil Spaniol. Pentru majoritatea distrugerilor este răspunzătoare "Legiunea Condor", deși o parte
Bombardamentul de la Guernica () [Corola-website/Science/321222_a_322551]
-
Ángel Etxaniz, dă un bilanț de 126 de morți. Istoricul Pío Moa afirmă că The Times, apropiat lui Churchill, a exagerat, în mod voit, numărul victimelor și a negat orice implicare a aviației italiene (ceea ce fusese dovedit), cu scopul respingerii tezelor pacifiste ale partidului britanic de stânga, , și pentru convingerea opiniei publice internaționale că trebuia declarat război contra Germaniei lui Adolf Hitler, insistând asupra amenințărilor pe care această țară o reprezintă. La scurt timp după ce a avut loc acest bombardament, Pablo
Bombardamentul de la Guernica () [Corola-website/Science/321222_a_322551]
-
a școlii, a participat și Mihail Sadoveanu, ca invitat de onoare. Cu acel prilej, el a spus, de altfel cu mult bun simț: "“Dacă dintre domniile voastre vor ieși doi sau trei scriitori, atunci va fi bine”". Radu Bâlbâie, autorul unei teze de doctorat pe tema "Școala de Literatură „Mihai Eminescu”" susține că școala de literatură a fost un experiment ratat. Deși de-a lungul celor 6 ani de existență a școlii, pe la catedra de măiestrie literară s-au plimbat mulți dintre
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
britanicul care l-a ucis pe Asahel Porter, prizonierul care fugea (i se spusese că dacă merge încet va fi lăsat liber, dar el a intrat în panică și a luat-o la fugă). Istoricul David Hackett Fischer a avansat teza că ar fi fost mai multe focuri de armă aproape simultane. Istoricul Mark Urban afirmă că britanicii s-au năpustit înainte cu baionetele pregătite într-o manieră indisciplinată, provocând câteva focuri răzlețe ale voluntarilor. Ca răspuns, trupele britanice, fără ordin
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
colaborator științific inferior, devine apoi conducător de grup, șef de laborator și din 1969-1983 director al Institutului. Experiența obținută îl determină să susțină examenele de admitere la doctorantură la Institutul de Fizică Aplicată al "Academiei de Științe a Moldovei (AȘM)". Teza de doctorat, "Cercetarea și elaborarea rezistoarelor precise și stabile și a divizoarelor de tensiune din microfir cu izolație din sticlă", a fost susținută cu succes la 17 octombrie 1967 la "Institutul Unional de Cercetări științifice în domeniul metrologiei „D. I. Mendeleev
Ion Drabenco () [Corola-website/Science/320541_a_321870]
-
elaborarea rezistoarelor precise și stabile și a divizoarelor de tensiune din microfir cu izolație din sticlă", a fost susținută cu succes la 17 octombrie 1967 la "Institutul Unional de Cercetări științifice în domeniul metrologiei „D. I. Mendeleev”" din Sankt Petersburg. Susținerea tezei la Sankt Petersburg, Centrul Științific al Uniunii Sovietice, a fost condiționată de valoarea și importanța cercetărilor științifice efectuate de Ion Drabenco, și anume, reușita de a demonstra, pentru prima dată în lume, putința de a măsura cu ajutorul divizoarelor pe baza
Ion Drabenco () [Corola-website/Science/320541_a_321870]
-
Central al PCM și Consiliului de Miniștri, a fost confirmat în calitate de membru al Consiliului Republican pentru coordonarea problemelor tehnico-științifice, iar în mai 1979 a participat la lucrările "Congresului VIII International IMEKO". A fost membru al Consiliului specializat de susținere a tezelor de doctor al "Institutului de Fizică Aplicată al AȘM", iar în ianuarie 1972 și apoi în mai 1981 a devenit membru al secției Comitetului pentru Premii de Stat al RSSM în domeniul științei și tehnicii. În anii 1972-1978 a fost
Ion Drabenco () [Corola-website/Science/320541_a_321870]
-
cu excepția deplasării unei greutăți. După (PC), nu putem atinge stările (U',V) plecând din (U,V) cu U'de exemplu, mărind întâi volumul și pe urmă micșorându-l, dar cu viteze diferite</ref>. Pentru Max Planck (1926), reluând dezvoltări din teza sa de doctorat (1876, sub Clausius), formularea cea mai potrivită a principiului al doilea este ""dezvoltarea de căldură prin frecare este ireversibilă"" . Numim un proces ""ireversibil"" dacă la încheierea sa, starea universului de la inceputul său nu mai poate fi recuperată
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
obținut titlul de șef de promoție (1950-1954). În continuare a urmat cursurile Facultății de Istorie-Filologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1955-1959); în anul 1968 i s-a acordat calitatea de "doctor în istorie" în urma susținerii, în București, a tezei cu titlul "„Mișcarea muncitorească și legislația muncii în România. 1918-1921”", care, în anul 1972, în rezumat, ca parte a unei culegeri, a fost publicată la Editura Științifică. A frecventat, la zi, programul pentru cursuri postuniversitare și doctorat la fosta Academie
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
Carte a Ploieștilor". Pentru meritele sale, Ion Șt. Baicu a primit distincții, precum următoarele, păstrate în arhiva personală a beneficiarului: 1. "Mișcarea muncitorească și legislația muncii în România. 1864-1944", București, Editura Științifică, 1972 (coautor, capitolul II vizând anii 1918-1921, rezumatul tezei de doctorat, 50 din totalul de 300 pagini cu date inedite din arhive). 2. "Prahova - tradiții de luptă și înfăptuiri", Ploiești, “Întreprinderea Poligrafică”, 1974 (coautor, 30 din totalul de 180 pagini de istorie locală). 3. "Izvoare istorice prahovene. 1918-1928", culegere
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
de Oxford, absolvind în 1959. În anii 1964 și 1965 a studiat la Sorbonne și a fost profesor în același timp, de limba engleză la prestigiosul "Lycée Louis-le-Grand" („Liceu Ludovic cel Mare”) din Paris. În 1971 a luat doctoratul cu teza intitulată "Balzac and the Visual Arts" („Balzac și artele vizuale”) la Universitatea Oxford (DPhil). Între 1969-89 a fost profesor al Universității de Londra, iar din 1989 a devenit Fellow invitat la "Wolfson College" de Cambridge. S-a născut în anul
Donald Adamson () [Corola-website/Science/320621_a_321950]