41,558 matches
-
secolul XIX cunoaște o dezvoltare rapidă, în special după 1858 - anul în care a fost dată în folosință calea ferată Timișoara - Jamu Mare, care trecea prin Deta. La 1810, era deja declarată oraș. În 1858 se dă în folosință calea ferată Timișoara - Baziaș, care trecea prin Deta. Deschiderea căii ferate creează condiții favorabile pentru comerțul cu cereale și animale. Pe aceste două componente, localitatea reușește în scurt timp să-și construiască prosperitatea. În 1867, după încorporarea Banatului la Ungaria, s-a
Deta () [Corola-website/Science/297202_a_298531]
-
1858 - anul în care a fost dată în folosință calea ferată Timișoara - Jamu Mare, care trecea prin Deta. La 1810, era deja declarată oraș. În 1858 se dă în folosință calea ferată Timișoara - Baziaș, care trecea prin Deta. Deschiderea căii ferate creează condiții favorabile pentru comerțul cu cereale și animale. Pe aceste două componente, localitatea reușește în scurt timp să-și construiască prosperitatea. În 1867, după încorporarea Banatului la Ungaria, s-a înființat plasa Deta, cu 13 comune, care aprținea de
Deta () [Corola-website/Science/297202_a_298531]
-
Iulia - Abrud - Brad, DN74A Abrud - Câmpeni, DJ742 Abrud - Corna, DC116 Abrud - Soharu. Există legături rutiere operaționale cu orașele: Alba Iulia, Deva, Brad, Oradea, Câmpeni, Turda, Cluj. Lungimea străzilor orășenești este de 56 km din care 18 km sunt modernizați. Linia ferată îngustă Abrud - Turda (Mocănița) are punct final localitatea Abrud; aici există o gară. Gara este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: ). “Mocănița” circulă ocazional între
Abrud () [Corola-website/Science/297203_a_298532]
-
în județul Caraș-Severin, Banat, România, format din localitățile componente (reședința) și Pecinișca. Are o populație de locuitori. Este situat pe Valea Cernei, la 5 km de principala arteră rutieră ce leagă vestul țării de București — DN 6 (E70) și calea ferată internațională București — Timișoara — Moravița, este accesibilă și pe calea fluvială a Dunării, fie dinspre est: Sulina — Galați — Braila — Drobeta Turnu-Severin — Orșova, fie dinspre vest: Viena — Budapesta — Belgrad — Orșova. Aeroporturile cele mai apropiate se află la Caransebeș, Craiova (cel mai apropiat
Băile Herculane () [Corola-website/Science/297208_a_298537]
-
nordul extrem al județului, în Munții Baiului, la limita cu județul Brașov, pe cursul superior al râului Prahova, acolo unde primește apele afluentului Azuga. Este străbătut de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov. Prin oraș trece și calea ferată Ploiești-Brașov, pe care este deservit de stația Azuga. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Azuga se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,57%). Pentru 4
Azuga () [Corola-website/Science/297207_a_298536]
-
a 16% din electricitate din surse regenerabile înainte de 2020. Rețeaua națională de drumuri are o lungime totală de , dintre care sunt pavate, dar aproape jumătate din ele se încadrează în cea mai joasă categorie internațională pentru astfel de drumuri. Căile ferate sunt un important mijloc de transport al mărfurilor, deși utilizarea șoselelor în transportul de mărfuri este în creștere. Bulgaria are de cale ferată dintre care 461 km de cale ferată de mare viteză sunt în construcție, trebuind să fie terminați
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
aproape jumătate din ele se încadrează în cea mai joasă categorie internațională pentru astfel de drumuri. Căile ferate sunt un important mijloc de transport al mărfurilor, deși utilizarea șoselelor în transportul de mărfuri este în creștere. Bulgaria are de cale ferată dintre care 461 km de cale ferată de mare viteză sunt în construcție, trebuind să fie terminați în 2013. Există legături feroviare cu România, Grecia și Serbia, iar trenurile express deservesc legături directe cu Kiev, Minsk, Moscova și Sankt Petersburg
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
cea mai joasă categorie internațională pentru astfel de drumuri. Căile ferate sunt un important mijloc de transport al mărfurilor, deși utilizarea șoselelor în transportul de mărfuri este în creștere. Bulgaria are de cale ferată dintre care 461 km de cale ferată de mare viteză sunt în construcție, trebuind să fie terminați în 2013. Există legături feroviare cu România, Grecia și Serbia, iar trenurile express deservesc legături directe cu Kiev, Minsk, Moscova și Sankt Petersburg. Sofia și Plovdiv sunt principalele centre de
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
Vărbilău, Dumbrăvești, Plopeni, Păulești și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B). Din acest drum, la Groșani se ramifică șoseaua județeană DJ100N, care duce spre est la Teișani (unde se termină în DN1A). În oraș se află stația Slănic, capătul căii ferate Buda-Slănic. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Slănic se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,03%). Pentru 2,68% din populație, apartenența etnică nu este
Slănic () [Corola-website/Science/297199_a_298528]
-
afaceri sau de plăcere au crescut semnificativ în volum în ultimii ani, în special datorită îmbunătățirii infrastructurii comerciale și de transport. Ca nod important de circulație și ca port, Riga este în centrul rețelei naționale de drumuri și de căi ferate. Cea mai mare parte a traficului turistic se face prin Aeroportul Internațional din Riga, cel mai mare aeroport din Țările Baltice, aeroport renovat și modernizat în anul 2001, în același an în care orașul a aniversat 800 de ani de
Riga () [Corola-website/Science/297227_a_298556]
-
mai multe site-uri de știri locale. În prima săptămână din luna august 2015, au sosit încă 40 de autobuze de la producătorul turc "" și au fost puse în funcțiune. Între 1883 și 1931, Malta a avut o linie de cale ferată care lega Valletta de cazărmile de la trecând prin Mdina și prin mai multe orașe și sate. Calea ferată a fost însă din ce în ce mai puțin utilizată și în cele din urmă închisă în totalitate, în urma introducerii de tramvaie electrice și autobuze. La
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
de autobuze de la producătorul turc "" și au fost puse în funcțiune. Între 1883 și 1931, Malta a avut o linie de cale ferată care lega Valletta de cazărmile de la trecând prin Mdina și prin mai multe orașe și sate. Calea ferată a fost însă din ce în ce mai puțin utilizată și în cele din urmă închisă în totalitate, în urma introducerii de tramvaie electrice și autobuze. La apogeul bombardamentelor din timpul celui de al Doilea Război Mondial, Mussolini a anunțat că forțele sale au distrus
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
vatra veche a orașului. Bătrânii povestesc că acest turn era un mic punct de vamă pentru comercianții care circulau spre Mediaș și Blaj. De aici traducerea din limba maghiară „Poarta Mică”. Amenajarea căilor de comunicație atât șosele cât și căi ferate determină o dezvoltare mai pronunțată a localității. Între 1850-1867 se construiește drumul național Sibiu-Sighișoara-Brașov, iar în 1872 calea ferată Sibiu-Copșa Mică, la care în 1873 se adaugă via Arad-Copșa-Brașov. Localitatea devine astfel un nod feroviar important. Dezvoltarea se datorează descoperirii
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
spre Mediaș și Blaj. De aici traducerea din limba maghiară „Poarta Mică”. Amenajarea căilor de comunicație atât șosele cât și căi ferate determină o dezvoltare mai pronunțată a localității. Între 1850-1867 se construiește drumul național Sibiu-Sighișoara-Brașov, iar în 1872 calea ferată Sibiu-Copșa Mică, la care în 1873 se adaugă via Arad-Copșa-Brașov. Localitatea devine astfel un nod feroviar important. Dezvoltarea se datorează descoperirii și exploatării gazului metan. Prima sondă ia ființă în 1913 dar lucrările se întrerup datorită izbucnirii primului război mondial
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
constituie vatra veche a orașului. Bătrânii povestesc că acest turn era mic punct de vamă pentru comercianții care circulau spre Mediaș și Blaj. De aici traducerea din limba maghiară Poarta Mică. Amenajarea căilor de comunicație - atât șosele cât și căi ferate - determină o dezvoltare mai pronunțată a localității. Între 1850-1867 se construiește drumul național Sibiu-Sighișoara-Brașov-Blaj-Copșa, iar în 1872 calea ferată Sibiu-Copșa, la care în 1873 se adaugă via Arad-Copșa-Brașov. Localitatea devine astfel un nod feroviar important. Dezvoltarea ulterioară se datorează descperirii
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
spre Mediaș și Blaj. De aici traducerea din limba maghiară Poarta Mică. Amenajarea căilor de comunicație - atât șosele cât și căi ferate - determină o dezvoltare mai pronunțată a localității. Între 1850-1867 se construiește drumul național Sibiu-Sighișoara-Brașov-Blaj-Copșa, iar în 1872 calea ferată Sibiu-Copșa, la care în 1873 se adaugă via Arad-Copșa-Brașov. Localitatea devine astfel un nod feroviar important. Dezvoltarea ulterioară se datorează descperirii și exploatării gazului metan. Prima sondă ia ființă în 1913 dar lucrările se întrerup din cauza izbucnirii primului război mondial
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
DN 14, care traversează orașul de la NE la SV (Sibiu-Sighișoara). Localitatea este traversată și de DN 14B (Copșa Mică-Blaj) și se află amplasată la o distanță de 43 km față de Aeroportul Sibiu. Orașul Copșa Mică este important nod de cale ferată. Este traversat de magistrala feroviară 3 si linia de cale ferată Sibiu- Copșa Mică, linia 3 fiind dublă electrificată. Orașul este legat de capitala de județ printr-o linie simpla neelectrificată. Orașul este cuplat la rețeaua telefonică naționala și internațională
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
este traversată și de DN 14B (Copșa Mică-Blaj) și se află amplasată la o distanță de 43 km față de Aeroportul Sibiu. Orașul Copșa Mică este important nod de cale ferată. Este traversat de magistrala feroviară 3 si linia de cale ferată Sibiu- Copșa Mică, linia 3 fiind dublă electrificată. Orașul este legat de capitala de județ printr-o linie simpla neelectrificată. Orașul este cuplat la rețeaua telefonică naționala și internațională prin rețeaua de telecomunicație modernă (fibră optică) pusă în funcțiune în
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
arondismente. Guvernul federal păstrează autoritatea asupra chestiunilor comune: justiția, apărarea, poliția federală, energia nucleară, politica monetară, datoria publică, securitatea socială și controlează o parte importantă a finanțelor publice, sistemului de sănătate și a politicii internaționale. Poșta și Societatea de căi ferate sunt companii naționale deținute de stat, care sunt în responsabilitatea guvernului federal. Guvernul federal este responsabil de obligațiile Belgiei în cadrul UE și a OTAN. Comunitățile își exercită autoritatea în cadrul unui teritoriu bine definit de frontiere lingvistice. Inițial competențele acestora erau
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
miliarde de dolari. În anul 2009, investițiile străine directe în Belgia au fost de 33,7 miliarde dolari, față de 110 miliarde în anul 2008. Belgia este foarte bine conectată la rețelele vest-europene de transport. Dispune de peste 3500 km de cale ferată din care aproximativ 3000 km sunt electrificați. Compania națională de transport feroviar este Societatea Națională de Căi Ferate Belgiene, care asigură majoritatea legăturilor feroviare. Datorită densității ridicate a populației, frecvența trenurilor este ridicată și costul transportului este redus. Serviciile internaționale
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
față de 110 miliarde în anul 2008. Belgia este foarte bine conectată la rețelele vest-europene de transport. Dispune de peste 3500 km de cale ferată din care aproximativ 3000 km sunt electrificați. Compania națională de transport feroviar este Societatea Națională de Căi Ferate Belgiene, care asigură majoritatea legăturilor feroviare. Datorită densității ridicate a populației, frecvența trenurilor este ridicată și costul transportului este redus. Serviciile internaționale sunt realizate fie cu trenuri InterCity spre Amsterdam, Strasbourg sau Zürich, fie prin trenuri de mare viteză spre
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
la vest. Solca se află la o distanță de 23 km de municipiul Rădăuți, 32 km de orașul Gura Humorului, 48 km de reședința județului Suceava și 464 km de București. Localitatea nu este racordată la sistemul național de cale ferată, situație care a creat dificultăți evoluției economice. Stația de cale ferată cea mai apropiată se află la o distanță de 11 km, gara Cacica, pe linia Suceava - Vatra Dornei. Orașul este traversat de șoseaua națională DN 2E (DJ 209) Păltinoasa
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
de municipiul Rădăuți, 32 km de orașul Gura Humorului, 48 km de reședința județului Suceava și 464 km de București. Localitatea nu este racordată la sistemul național de cale ferată, situație care a creat dificultăți evoluției economice. Stația de cale ferată cea mai apropiată se află la o distanță de 11 km, gara Cacica, pe linia Suceava - Vatra Dornei. Orașul este traversat de șoseaua națională DN 2E (DJ 209) Păltinoasa - Cacica - Solca - Marginea, șosea ce leagă Gura Humorului de Rădăuți și
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
din Europa Centrală și de Est. În total, Republica Cehă are 46 de aeroporturi cu piste pavate, dintre care șase operează linii internaționale la Brno, Karlovy Vary, Mošnov (lângă Ostrava), Pardubice, Praga și Kunovice (lângă Uherské Hradiště). České dráhy (căile ferate cehe) este principalul operator de cale ferată din Republica Cehă, cu circa 180 milioane de pasageri anual. Cu de cale ferată, Cehia are una dintre cele mai dense rețele feroviare din Europa. Dintre aceștia, sunt electrificați, sunt cale ferată simplă
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
total, Republica Cehă are 46 de aeroporturi cu piste pavate, dintre care șase operează linii internaționale la Brno, Karlovy Vary, Mošnov (lângă Ostrava), Pardubice, Praga și Kunovice (lângă Uherské Hradiště). České dráhy (căile ferate cehe) este principalul operator de cale ferată din Republica Cehă, cu circa 180 milioane de pasageri anual. Cu de cale ferată, Cehia are una dintre cele mai dense rețele feroviare din Europa. Dintre aceștia, sunt electrificați, sunt cale ferată simplă și sunt cale ferată dublă sau multiplă
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]