40,856 matches
-
ca poet în „Femeia română”. Versurile de început i-au apărut și în „Resboiul” lui Gr. H. Grandea. Încurajat de B. Delavrancea, și-a adunat poeziile în volumul Procesul epocei în versuri, apărut în 1883. A mai colaborat la „Poporul”, „Generația viitoare”, unde a fost și redactor, „Doina”, „Binele public”, „România”, „Universul”, „Revista română” a lui A. I. Odobescu și la „Revista literară” a lui Th. M. Stoenescu. A semnat și Brutus. Determinate de convingeri politice sincere, dar lipsite de „inspirația sfântă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289790_a_291119]
-
Tatălui meu, PANAINTE FORȚU, distins profesor cu har divin pentru multe generații de elevi și de la care am deprins dragostea de cunoaștere și pasiunea pentru lumină. Optica, alături de mecanică, reprezintă două din domeniile fizicii cu rădăcinile cel mai adânc înfipte în istoria omenirii. Astăzi optica cunoaște o puternică dezvoltare, cu largi perspective
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de „febra vesperală” (metaforă a declinului, a stingerii) și naratorul - sunt ordonate pe traiectele, în contrapunct, ale unei logici autoironice. SCRIERI : Sepia, Cluj, 1973; Nostalgii secrete, Cluj-Napoca, 1976; Febră vesperală, Cluj-Napoca, 1982; Vară indiană, Cluj-Napoca, 1987. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Generația 47, RL, 1972, 12; Ion Marcoș, „Sepia”, TR, 1973, 26; Valentin Tașcu, „Sepia”, F, 1973, 9; Eugen Uricaru, „Sepia”, ST, 1973, 18; Val Condurache, „Sepia”, CL, 1973, 19; Nicolae Manolescu, Ficțiune și reportaj, RL, 1973, 41; Silvia Urdea, „Sepia”, VTRA
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
cantitatea sau calitatea laptelui. Frază R64 trebuie atribuită, de regulă, pe baza: a) studiilor toxicocinetice, care indică probabilitatea că substanță ar fi prezentă în laptele matern la nivele potențial toxice ... și/sau b) rezultatelor unor studii pe una sau două generații la animale, care indică prezenta efectelor adverse asupra descendenților datorită transferului prin laptele matern ... și/sau c) dovezilor asupra omului, care indică un risc pentru sugari, în timpul perioadei de alăptare. Substanțele care sunt cunoscute că se acumulează în organism și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207505_a_208834]
-
a corpului lor, aproape că nu se mai pot dezlipi de imagini însoțite sau nu de sunete emergente din tehnologii tot mai sofisticate cu care ei se simt tot mai familiar. Unii cercetători au lansat îngrijorări de tipul că tinerei generații confiscate de televizor și calculator îi va fi din ce în ce mai greu să se concentreze pe sensurile unui text compact sau să navigheze și pe apele realității nonvirtuale. Televizomania, ca s-o numim astfel, duce la crearea unei atitudini mentale pasive, dar
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
lexicografie maghiară a lucrat Nicolae Balotă. O scurtă perioadă a activat, în cadrul colectivului de istorie literară românească, Vasile Fanache. Alături de Liviu Rusu, Iosif Pervain a reușit să introducă în tematica de studiu subiecte greu de politizat, dedicate Școlii Ardelene. Noua generație de istorici și critici literari, afirmată după anii ’60, a numărat printre membrii săi pe Elena Stan, Maria Ciurdariu, Mircea Popa, Aurel Sasu, Valentin Tașcu, Ion Istrate, Mariana Vartic, Doina Modola, Augustin Pop, Ioan Milea, dar și pe Constantin Colhon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
de același colectiv (colaborator, la un moment dat, a fost și istoricul literar maghiar Mozes Huba). În paralel cercetătorii colaborează la Dicționarul general al literaturii române. Aflat într-o perioadă de înnoire, caracterizată printr-o dificilă schimbare a ștafetei între generații, gruparea de cercetare de la Cluj continuă să creadă în virtuțile școlii pe care o reprezintă. În decursul timpului, ca directori ai Institutului au activat Sextil Pușcariu (1919-1940), Al. Procopovici (1941-1946), Ștefan Pașca (1946-1948), Emil Petrovici (1949-1968), Ioan Pătruț (1968- 1974
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
atestare certă într-un document inedit din 23.12.1899 (care evocă realizarea unor acte de proprietate de către N.I. Chirilă, G.I. Chirilă și C.I. Chirilă) și într-un document adițional - un arbore genealogic - în care se specifică existența a trei generații ale acestei familii în această regiune. În privința informațiilor referitoare la proprietățile familiei Chirilă la sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un act de succesiune din 1899 se specifică modalitatea de împărțire a proprietăților acestei familii între membrii ei, după decesul
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1722]
-
căreia i s-a dat utilitatea și destinația actuală în perioada postdecembristă. Despre membrii familiei Chirilă dispunem de informații potrivit cărora aceștia au urmat cursurile Școlii nr. 3 de băieți Cuza Vodă din Tătărași și ale Școlii nr. 22 Iași generații de-a rândul. Ca și în cazul altor familii notorii din Tătărașii de altădată, acumularea unor noi date despre această familie, în forma unor elemente de istorie locală, este de natură să contribuie în mod semnificativ la progresul demersului de
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1722]
-
război a lucrat ca redactor la „Izbânda”, din nou la „Adevărul” și la „Universul”. Redactează împreună cu Adrian Verea suplimentul literar „Dumineca” al ziarului „Adevărul”. La 1 ianuarie 1941, când s-a pensionat, era redactor la „Curentul”. A colaborat și la „Generația nouă”, „Revista literară”, „Adevărul literar”, „Lumea nouă literară și științifică”, „Răsăritul” (Iași), „Universul literar”. A mai semnat A. Aron, A.R. Aron, Nora R. Aron. Cu precare mijloace artistice, N. scrie schițe și nuvele didacticist-moralizatoare (Fâșii din viață 1903, Visuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288473_a_289802]
-
se iau în considerare o serie de specificități / trăsături ale culturii, așa cum au fost sistematizate de M. E. Guffy (citată de A. Androniceanu-2004): 1. Cultura se învață, în sensul că regulile, valorile și atitudinile se învață și se transmit de la generație la generație, un rol esențial având familia și societatea. 2. Cultura are o logică intrinsecă. Regulile unei culturi sunt determinate de valorile și credințele fiecărei culturi, care acționează ca forță normativă. Cunoașterea și recunoașterea valorilor și credințelor este esențial importantă
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
în considerare o serie de specificități / trăsături ale culturii, așa cum au fost sistematizate de M. E. Guffy (citată de A. Androniceanu-2004): 1. Cultura se învață, în sensul că regulile, valorile și atitudinile se învață și se transmit de la generație la generație, un rol esențial având familia și societatea. 2. Cultura are o logică intrinsecă. Regulile unei culturi sunt determinate de valorile și credințele fiecărei culturi, care acționează ca forță normativă. Cunoașterea și recunoașterea valorilor și credințelor este esențial importantă atunci când este
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
ceremonii, specifice contextului românesc; b. cultura regională, cu elemente specifice culturii identificate ca având aspecte particulare regionale (Muntenia, Moldova, Dobrogea, etc); c. cultura de gen, adică acea cultură cu caracteristici specifice și diferite genurilor masculin și feminin; d. cultura de generație, identificându-se deosebiri între indivizi pe categorii de vârstă; e. cultura de clasă socială, care diferențiază prin caracteristici particulare claselor sociale, de exemplu indivizii cu pregătire medie și cei cu pregătire superioară. La aceste niveluri sau clase de cultură noi
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
al partidului comunist sovietic. Motivul real îmi pare însă a fi fost altul, anume „zgâlțâirea podoabelor” - nu „scuturarea” lor (cum ar scrie criticul), încă nu era cazul - în sensul atenționării și activizării unor scriitori din prima linie și din întâia generație a realismului socialist, deveniți între timp cam împăciuitoriști și absenteiști pe frontul literar. De altfel, unele nemulțumiri au mai răbufnit și în anul precedent, în contextul analizei activității secțiilor de creație ale Uniunii; în toamna lui 1952 au fost alese
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
discuții organizate de secțiile de creație nu au excelat prin calitatea lor. Aceste dezbateri s-au mărginit în general la aprecieri superficiale cu privire la diferite situații descrise în carte, au alunecat la suprafața faptelor fără a ridica probleme teoretice actuale ale generației literare (...) Astfel, discuția pe marginea cărții Înfrângerea de Fadeev, nu a izbutit să valorifice marea bogăție de idei și probleme ridicate de această operă clasică a literaturii sovietice, nu a pătruns mai adânc în analiza conținutului operei, a caracterelor personajelor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Traian Șelmaru și M. Breslașu încă din toamna lui 1944, apoi din 1946 Ion Vitner, M. Banuș. Aceștia și alți câțiva: M.R. Paraschivescu, Geo Dumitrescu, Ion Călugăru, Zaharia Stancu sau Dan Deșliu, Paul Georgescu etc. au fost în fruntea primei generații de creatori, croitori și propagandiști ai noii ordini literare 10. Dar să nu ne lăsăm furați de amintiri și să mai citim o filă din referatul Uniunii Scriitorilor prezentat la amintita plenară: „Este însă limpede că nu poți milita pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
estompat, fenomenul demascării devierilor din plan politic, s-a răsfrânt și în viața literară. Tripticul politic din prima linie: Vasile Luca-Teohari Georgescu-Ana Pauker și-a găsit corespondent și în plan literar. Oricum, un lucru e clar: s-au înfruntat două generații; generații nu atât de vârstă cât de rafinament ideologic, ceea ce în plan literar ar echivala cu lupta pentru un realism-socialist cât mai expresiv, mai convingător, mai veridic, mai tipic, mai eficient. Cum era de așteptat, apostila finală pentru noua cotitură
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fenomenul demascării devierilor din plan politic, s-a răsfrânt și în viața literară. Tripticul politic din prima linie: Vasile Luca-Teohari Georgescu-Ana Pauker și-a găsit corespondent și în plan literar. Oricum, un lucru e clar: s-au înfruntat două generații; generații nu atât de vârstă cât de rafinament ideologic, ceea ce în plan literar ar echivala cu lupta pentru un realism-socialist cât mai expresiv, mai convingător, mai veridic, mai tipic, mai eficient. Cum era de așteptat, apostila finală pentru noua cotitură și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a poporului nostru”. PROZA: CONCLUZII Peisajul editorial al prozei anului 1953 este foarte bogat și variat. Bogat ca număr de romane, nuvele și schițe scoase de cele două edituri de bază: E.S.P.L.A. și Editura Tineretului. Variat pentru că ponderea editorială a generației de prozatori interbelici (trăitori în vreme) este mai mare decât în anul precedent; chiar dacă această varietate este dată, deocamdată, de trei nume: G. Călinescu, Camil Petrescu și Cezar Petrescu. G. Călinescu, de pildă, după volumul publicat în 1949, Trei nuvele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din punct de vedere etic, în ce măsură îl înnobilează și-i înfrumusețează sufletul și îi oferă un model de imitare în viața sa proprie? Iată întrebări la care trebuie să răspundă literatura noastră de azi. Războiul tinde să exprime drama unei generații. Generația care a copilărit în anii teroarei fasciste. (...) Ca luare de atitudine a unui scriitor din zilele noastre, față de odiosul măcel imperialist, Războiul de Mihu Dragomir are o valoare însemnată. Cred că tradus în limba franceză sau engleză ar avea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
punct de vedere etic, în ce măsură îl înnobilează și-i înfrumusețează sufletul și îi oferă un model de imitare în viața sa proprie? Iată întrebări la care trebuie să răspundă literatura noastră de azi. Războiul tinde să exprime drama unei generații. Generația care a copilărit în anii teroarei fasciste. (...) Ca luare de atitudine a unui scriitor din zilele noastre, față de odiosul măcel imperialist, Războiul de Mihu Dragomir are o valoare însemnată. Cred că tradus în limba franceză sau engleză ar avea o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pentru a-și desăvârși personalitatea artistică, are a renunța la mimarea unor poeți înaintași, așa cum singur - cu sinceritate o recunoaște când i se adresează lui Mihai Beniuc (...)”. Mult mai exigenți decât criticii sunt poeții tineri, atunci când analizează poezia confraților din generația lor. Iat-o de pildă pe Aurora Cornu 69 comentând un poem al lui Ștefan Iureș: „Ștefan Iureș este un poet talentat. Ne-au bucurat succesele lui și i-am îndrăgit poeziile 100.000.000 de dolari, Actorul, Așa a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noii critici literare românești de după 23 august 1944. Activitatea tuturor criticilor amintiți trebuie prețuită din acest punct de vedere, cu atât mai mult cu cât ea s-a desfășurat în condiții din cele mai dificile. Cu câteva excepții, prima noastră generație de critici de după eliberare a fost lipsită de o experiență anterioară în acest gen de activitate, trebuind să se pregătească așa-zicând din mers. Aceste condiții specifice de dezvoltare sunt mai evidente tocmai în cazul lui Traian Șelmaru, ale cărui
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
depășească tendința prezentării în grup, adică a publicării în colectiv, după moda sbornicelor - produs editorial foarte frecvent în vreme, fie în original, fie în traducere în toate domeniile: știință, tehnologie, lingvistică, marxism etc. - astfel, zic, aproape toți criticii din prima generație, îndrumători și făuritori ai noii literaturi își publică operele: Sorin Toma (1948), I. Vitner, N. Moraru, Traian Șelmaru, Ovid S. Crohmălniceanu, Mihail Novicov. Totuși au rămas încă mulți comentatori și critici ai noii direcții analitice în afara politicii editoriale: J. Popper
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fost alții, autorul - retras de vreo trei ani într-o tăcere suspectă - arată cu degetul spre iepurele din fabulă, uitând răgetele leilor. Însă propunerile de reeditare ale lui Z. Stancu nu ies din tipic, vehiculând aceleași nume publicate: cronicarii, Văcăreștii, generația de la 1848, Creangă, Coșbuc, Caragiale, Eminescu. Dar să părăsim comentariul nostru și să-l ascultăm pe Zaharia Stancu 83: „Acum câtva timp am participat la o foarte interesantă ședință a Consiliului redacțional al Editurii de Stat pentru Literatură și Artă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]