40,419 matches
-
sunt unite. Posterior, mușchiul rotund mare este acoperit de piele și de mușchiul dorsal mare, iar înainte, de mușchiul dorsal mare care l-a înconjurat și a trecut înaintea lui. Cele mai importante raporturi le au marginile mușchiului rotund mare. Marginea inferioară a mușchiului formează cu marginea omonimă a mușchiului dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi") peretele posterior a bazei axilei. Între marginea inferioară a mușchiului rotund mare, humerus și capul lung al mușchiului triceps ("Caput longum musculi bicipitis brachii") se găsește
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
este acoperit de piele și de mușchiul dorsal mare, iar înainte, de mușchiul dorsal mare care l-a înconjurat și a trecut înaintea lui. Cele mai importante raporturi le au marginile mușchiului rotund mare. Marginea inferioară a mușchiului formează cu marginea omonimă a mușchiului dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi") peretele posterior a bazei axilei. Între marginea inferioară a mușchiului rotund mare, humerus și capul lung al mușchiului triceps ("Caput longum musculi bicipitis brachii") se găsește spațiul rondohumerotricipital sau trigonul humerorondotricipital (în
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
care l-a înconjurat și a trecut înaintea lui. Cele mai importante raporturi le au marginile mușchiului rotund mare. Marginea inferioară a mușchiului formează cu marginea omonimă a mușchiului dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi") peretele posterior a bazei axilei. Între marginea inferioară a mușchiului rotund mare, humerus și capul lung al mușchiului triceps ("Caput longum musculi bicipitis brachii") se găsește spațiul rondohumerotricipital sau trigonul humerorondotricipital (în engleză "triangular interval") prin care trec nervul radial ("Nervus radialis") și artera brahiala profunda ("Arteria
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
mușchiului rotund mare, humerus și capul lung al mușchiului triceps ("Caput longum musculi bicipitis brachii") se găsește spațiul rondohumerotricipital sau trigonul humerorondotricipital (în engleză "triangular interval") prin care trec nervul radial ("Nervus radialis") și artera brahiala profunda ("Arteria profunda brachii"). Marginea superioară a mușchiului este separată de mușchiul rotund mic ("Musculus teres minor") printr-un spațiu triunghiular cu baza la humerus numit triunghiul birondohumerotricipital (în franceză "espace omo-huméral", în engleză "axillary space"). Acest triunghi este divizat în două porțiuni de capul
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
este divizat în două porțiuni de capul lung al tricepsului: Fața posterioară a mușchiului rotund mare este acoperită de mușchiului dorsal mare și piele. Fața anterioară a mușchiului rotund mare vine în raport tot cu mușchiul dorsal mare care înconjură marginea inferioară a lui și se așază pe fața lui anterioară; apoi cu mușchiul subscapular ("Musculus subscapularis") și mușchiul coracobrahial ("Musculus coracobrachialis"); ea este încrucișată de vasele axilare. Inervația este asigurată de nervul toracodorsal ("Nervus thoracodorsalis"), ramură colaterală a plexului brahial
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
printr-un tendon comun cu al capului scurt al bicepsului ("Caput breve musculi bicipitis brachii"), pe vârful procesului coracoid. Fasciculele musculare merg în jos și se fixează pe porțiunile mijlocii ale feței antero-mediale a humerusului ("Facies anteromedialis humeri") și a marginii mediale a humerusului ("Margo medialis humeri"), unde se află o impresiune rugoasă (impresiunea coracoidiană) , inferior de creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris"). În treimea superioară a brațului are raporturi identice cu cele ale mușchiului biceps ("Musculus biceps brachii") și este
Mușchiul coracobrahial () [Corola-website/Science/331714_a_333043]
-
în partea lui inferioară. Superior are originea în treimea medie și inferioară a humerusului inserându-se pe buza inferioară a tuberozității deltoidiene ("Tuberositas deltoidea humeri"), pe fețele antero-laterală ("Facies anterolateralis humeri") și antero-medială ("Facies anteromedialis humeri") a humerusului și pe marginile lui, dedesubtul inserției deltoidului ("Musculus deltoideus") și pe septurile intermusculare brahiale medial ("Septum intermusculare brachii mediale") și lateral ("Septum intermusculare brachii laterale") ale brațului, în special pe cel medial. Fibrele musculare descind, trec înaintea capsulei articulației cotului ("Articulatio cubiti") și
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]
-
carpului ("Ligamentum carpi transversum"), ligamentul inelar anterior al carpului ("Ligamentum carpi volare") este o panglică (sau bandă) fibroasă patrulateră transversă situată la nivelul articulației radiocarpiene ("Articulatio radiocarpalis") pe fața anterioară (sau palmară) a carpului, care este întinsă între cele două margini ale șanțului carpului ("Sulcus carpi"). El este o continuare inferioară a fasciei antebrahiale ("Fascia antebrachii") pe fața palmară a carpului. se continuă cu fasciile tenară și hipotenară. Retinaculul flexorilor determină împreună cu oasele carpului culise osteofibroase care permit alunecarea tendoanelor flexorilor
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
al indexului ("Musculus extensor indicis"), vasele interosoase posterioare: artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea posterior") și venele interosoase posterioare ("Venae interosseae posteriores") și articulația radiocarpiană ("Articulatio radiocarpalis"). La mână acoperă mușchii interosoși dorsali ("Musculi interossei dorsales manus"), oasele metacarpiene și falangele. Marginea sa laterală vine în raport cu mușchiul scurt extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis brevis") și mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"). Marginea sa medială vine în raport cu mușchiul extensor al degetului mic ("Musculus extensor digiti
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
acoperă mușchii interosoși dorsali ("Musculi interossei dorsales manus"), oasele metacarpiene și falangele. Marginea sa laterală vine în raport cu mușchiul scurt extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis brevis") și mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"). Marginea sa medială vine în raport cu mușchiul extensor al degetului mic ("Musculus extensor digiti minimi") și mușchiul extensor ulnar al carpului ("Musculus extensor carpi ulnaris"). Extinde falanga distală pe cea mijlocie, a acesteia pe cea proximală, și indirect (fiind un mușchi multiarticular
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
rar în România, nu au această bandă întunecată. Coloritul variază în intensitate între subspecii. Coada este albicioasă și se termină cu o bandă subterminală lată brun întunecată. Aripile albe dedesubt, cu o pată neagră la încheietură și cu penele de pe margini mai închise la culoare. Tarsele de pe picioare sunt "încălțate" în pene până la baza degetelor (de unde și denumirea de "șorecar încălțat"). Degetele sunt galbene iar ghearele negre. Ciocul galben la bază, cu vârful negricios. Sexele se aseamănă între ele, dar femelele
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
ai degetelor și carpului. Are originea pe partea medială a feței anterioare a ulnei în pătrimea inferioară a ei. Fibrele sale au un traiect transversal și se inseră pe fața anterioară a radiusului, în pătrimea distală a ei, până aproape de marginea sa anterioară. Mușchiul acoperă posterior radiusul, ulna, membrana interosoasă și articulația radio-ulnară distală. Este acoperit anterior de tendoanele mușchilor flexor ulnar al carpului, flexor profund al degetelor și flexor lung al policelui. Contracția lui determină pronația antebrațului și a mâinii
Mușchiul pătrat pronator () [Corola-website/Science/331778_a_333107]
-
într-un plan mai profund. Formează singur planul al doilea al mușchilor anteriori ai antebrațului. Are două capete de origine: "capătul humeroulnar" cu originea pe epicondilului medial al humerusului și procesul coronoid al ulnei și "capătul radial" cu originea pe marginea anterioară a radiusului. Cele două capete se unesc pentru a forma un "corp muscular". În partea distală a antebrațului, corpul muscular se împarte în "patru tendoane". La mijlocul falangelor proximale fiecare tendon se bifurcă în "două fâșii terminale" care se inseră
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
La degete, tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor și al mușchiului flexor profund al degetelor trec prin câte un canal osteo-fibros, format de fața anterioară a falangelor și de câte o lamă conjunctivă fibroasă recurbată ca un semicerc, inserată pe marginile fețelor anterioare ale falangelor, numită teaca fibroasă a degetelor mâinii ("Vaginae fibrosae digitorum manus"). În acestă teacă, tendonul mușchiului flexor superficial își pierde profilul cilindric devenind pe fața posterioară concav transversal, ca un jgheab în care stă tendonul mușchiului flexor
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
se realătura în dreptul metacarpianului I, delimitând un spațiu ovalar triunghiular care corespunde la suprafață depresiunii triunghiulară denumite tabachera anatomică, vizibilă atunci când degetul mare este complet extins. Acest spațiu are axul mare orientat distal și ușor lateral. Tabachera anatomică are o margine laterală formată de tendoanele mușchiului extensor scurt al policelui ("Musculus extensor pollicis brevis") și al mușchiului abductor lung al policelui ("Musculus abductor pollicis longus"), iar marginea medială de către tendonul mușchiului extensor lung al policelui ("Musculus extensor pollicis longus"). Aria tabacherei
Mușchiul extensor lung al policelui () [Corola-website/Science/331796_a_333125]
-
Acest spațiu are axul mare orientat distal și ușor lateral. Tabachera anatomică are o margine laterală formată de tendoanele mușchiului extensor scurt al policelui ("Musculus extensor pollicis brevis") și al mușchiului abductor lung al policelui ("Musculus abductor pollicis longus"), iar marginea medială de către tendonul mușchiului extensor lung al policelui ("Musculus extensor pollicis longus"). Aria tabacherei anatomice este formată de osul trapez. Pielea ridicată de cele două margini formează o depresiune în care se punea tutunul pentru a fi prizat, de unde și
Mușchiul extensor lung al policelui () [Corola-website/Science/331796_a_333125]
-
pollicis brevis") și al mușchiului abductor lung al policelui ("Musculus abductor pollicis longus"), iar marginea medială de către tendonul mușchiului extensor lung al policelui ("Musculus extensor pollicis longus"). Aria tabacherei anatomice este formată de osul trapez. Pielea ridicată de cele două margini formează o depresiune în care se punea tutunul pentru a fi prizat, de unde și denumirea de "tabachera anatomică". În fundul tabacherei anatomice, pe planul osos, se găsesc dinspre proximal spre distal tendoanele mușchiului scurt extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi
Mușchiul extensor lung al policelui () [Corola-website/Science/331796_a_333125]
-
(Musculus extensor carpi radialis brevis) sau mușchiul extensor scurt radial al carpului, mușchiul extensor radial scurt al carpului, mușchiul al doilea radial extern, al doilea radial extern este un mușchi lung, așezat pe marginea laterală a antebrațului. Este un mușchi superficial din grupul lateral de mușchi ai antebrațului, acoperit în parte de mușchiul lung extensor radial al carpului în partea sa proximală, fiind însă mai scurt. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus
Mușchiul scurt extensor radial al carpului () [Corola-website/Science/331813_a_333142]
-
brachioradialis) numit impropriu și lungul supinator sau supinatorul lung este un mușchi lung fusiform așezat pe fața laterală a antebrațului. Este cel mai superficial, cel mai puternic și cel mai lateral mușchi al grupului lateral de mușchi ai antebrațului. Formează marginea laterală a fosei cubitale ("Fossa cubitalis"). Are originea proximal pe porțiunea superioară a crestei supracondiliene laterale a humerusului ("Crista supraepicondylaris lateralis", care reprezintă treimea distală a marginii laterale a humerusului), deasupra epicondilului lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri") și distal
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
și cel mai lateral mușchi al grupului lateral de mușchi ai antebrațului. Formează marginea laterală a fosei cubitale ("Fossa cubitalis"). Are originea proximal pe porțiunea superioară a crestei supracondiliene laterale a humerusului ("Crista supraepicondylaris lateralis", care reprezintă treimea distală a marginii laterale a humerusului), deasupra epicondilului lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri") și distal de șanțul nervului radial ("Sulcus nervi radialis") și de pe septul intermuscular lateral al brațului ("Septum intermusculare brachii laterale"). Corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului cu un
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
extensor pollicis brevis"). La nivelul cotului și brațului, împreună cu tendonul mușchiului biceps brahial ("Musculus biceps brachii") delimitează șanțul bicipital lateral ("Sulcus bicipitalis lateralis"), prin care trec nervul radial ("Nervus radialis") și arteră recurentă radială ("Arteria recurrens radialis"). La nivelul antebrațului, marginea sa medială (ulnară) este în raport cu ramura superficială a nervului radial ("Ramus superficialis nervi radialis"), cu artera radială ("Arteria radialis") și venele radiale ("Venae radiales"); mușchiul brahioradial este aici satelitul arterei radiale. Acțiunea principală a mușchiului este cea de flexor puternic
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
(Musculus supinator) sau mușchiul supinator scurt (Musculus supinator radii brevis) este un mușchi scurt și gros, de forma unei plăci romboidale subțiri, care se găsește pe marginea laterală a părții superioare a antebrațului. Este un mușchi profund din grupul lateral de mușchi ai antebrațului. Majoritatea fibrelor își au originea pe o suprafață rugoasă de sub incizura radială a ulnei ("Incisura radialis") de pe sfertul superior al marginii laterale a
Mușchiul supinator () [Corola-website/Science/331814_a_333143]
-
găsește pe marginea laterală a părții superioare a antebrațului. Este un mușchi profund din grupul lateral de mușchi ai antebrațului. Majoritatea fibrelor își au originea pe o suprafață rugoasă de sub incizura radială a ulnei ("Incisura radialis") de pe sfertul superior al marginii laterale a ulnei și pe creasta mușchiului supinator ("Crista musculi supinatoris ulnae"); se mai prind însă și pe ligamentul colateral radial al articulației cotului ("Ligamentum collaterale radiale articulationis cubiti"), pe ligamentul inelar al radiusului ("Ligamentum anulare radii") și pe epicondilul
Mușchiul supinator () [Corola-website/Science/331814_a_333143]
-
(în bulgară: Столипиново) este un cartier al orașului Plovdiv, situat la marginea de nord-est a acestuia. Este cunoscut prin procentul mare al populației de etnie roma: circa 20.000 de oameni din 45.000 de locuitori ai cartierului, dintre care 5.000 se consideră vorbitori de limba romani ("Dassikane Roma"), restul fiind
Stolipinovo () [Corola-website/Science/331833_a_333162]
-
cu bioxid de sulf, phostoxin etc. În combaterea chimică se recomandă mai mult momelile alimentare: bere (preferată de libărci), care se poate înlocui însă și cu alimente fermentescibile (bulion etc.) așezate seara în cămările invadate, în vase (lighene etc.) pe marginea cărora se pun cartoane, astfel că insectele atrase de miros urcă și cad în vase, iar dimineața se distrug cu apă fierbinte. Se pot folosi de asemenea și momeli cu adeziv sau momeli toxice cu insecticide: diclorvos, fenitrotion, flufenoxuron, hidrametilnon
Gândac negru de bucătărie () [Corola-website/Science/331843_a_333172]