40,856 matches
-
chiar totul singură. Și pun pariu că și lui i-ar plăcea căruciorul din piele neagră. Precis are și buzunar special pentru BlackBerry. — Hei, Bex. Suze vine la mine, Împingîndu-și gemenii cu o mînă, și cu cealaltă landoul de ultimă generație. — Crezi că am nevoie de un cărucior nou? — Ăă... fac eu aruncînd o privire spre gemeni. Păi ăsta al tău nu-i aproape nou? — Ba da, dar uite și tu la ăstălalt, ce ușor e de manevrat. Ar fi foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
loc evenimente memorabile. Iașul are o contribuție recunoscută în cultura națională și europeană. Învățământul universitar contribuie la succesul și strălucirea multor domenii - umanitare, tehnice, spirituale. O tradiție literară fericită consemnează din trecutul orașului personalități, evenimente, așezăminte, întâmplări care se transmit generațiilor următoare, împletind actualitatea cu îndepărtate vremi. Memorialiști talentați, reunind rigoarea cercetătorului și sufletul poetului, au realizat adevărate opere, ca în cazul scriitorului Aurel Leon, frații Teodoreanu, N. Busuioc, I. Mitican, Sorina Bălănescu, iar Ionel Maftei a concentrat în 8 volume
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
științifice, din care 32 ca prin autor. Prof.univ.dr. Ioan Boișteanu a încetat din viață la 27 septembrie 1993, în urma unei grave maladii cardiace și a fost înmormântat în Cimitirul Galata din Iași. Va rămâne în memoria Corpului didactic și a generațiilor de studenți ai Facultății de Zootehnie din Iași, ca un adevărat exemplu de pasiune, dăruire și dragoste pentru activitatea de la catedră și pentru cercetarea științifică. BOIȘTEANU, TAISIA (1929-1997) BIOLOG Cadru didactic de prestigiu și nume de rezonanță în hidrobiologia românească
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Cunoscător strălucit al ihtiofaunei, el a redactat și publicat, în 1952, primul Tratat de ihtiologie din România. Dotat cu un spirit de bun organizator, Sergiu Cărăușu a întemeiat primul laborator de Hidrobiologie al Universității Al.I.Cuza, în care multe generații și-au desăvârșit pregătirea. În anul 1972, în urma pensionării, i se acordă titlul de profesor conducător de doctorat la specialitatea Piscicultură și amenajări piscicole, la Universitatea din Galați. Activitatea sa științifică s-a desfășurat în mai multe direcții. În primul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a trecut în neființă la 14 iulie 1988, la numai 65 de ani și a fost înmormântată în cimitirul Bisericii Române din Brașov. COLIBABA, NICOLAI (1918-2000) PROFESOR Personalitate de seamă a orașului Iași, profesorul Nicolai Colibaba s-a înscris în generația dascălilor de la Liceul Internat C. Negruzzi, care a continuat tradiția interbelică reprezentată prin Benone Constantinescu, Mihai Costandache, Lucia Adela Pop, Ion Manolache, Ludmila Carasievici, Vasile Pușcașu, Petre Tănăsucă și mulți alții. Întrebat, în 1995, ce a însemnat pentru el acest
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de bogată în evenimente și activități încât este foarte greu de rezumat biografia lor. Este cazul lui Alexandru Gonța, teolog, istoric, cercetător, specialist în explorarea trecutului național, vizionar lucid și militant pentru cauza neamului său. Personalitatea sa este reprezentativă pentru generația interbelică formată la școala românească din care zeci și sute de mii de vlăstare au fost supuse unor grele suferințe începând cu anul 1940, odată cu ocuparea Basarabiei de către sovietici. Alexandru Gonța, înzestrat cu o mare putere de muncă și talent
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
apoi șef de catedră la aceeași facultate. Timp de peste patru decenii, prof.ing. Leonida Guștiuc a desfășurat, cu toată dăruirea, o bogată activitate didactică, ținând cursuri de înalt nivel științific și contribuind în acest fel la pregătirea a peste 40 de generații de specialiști în îmbunătățiri funciare. În afară de activitatea didactică, prof.ing. Leonida Guștiuc a desfășurat și o bogată cercetare științifică, începută încă din timpul studenției și concretizată în peste 60 de lucrări prezentate la numeroase sesiuni științifice din țară și străinătate și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a acad. Ion C. Inculeț este motivată de legăturile politice și de familie ce le-a avut cu orașul Iași, precum și de faptul că își doarme somnul de veci pe meleagurile noastre, în comuna Bârnova. Reprezentant de frunte al generației Unirii, Ion Inculeț s-a născut la 5 aprilie 1884, în satul Rezeni, din județul Lăpușna. După absolvirea Școlii Teologice (1899) și a Seminarului Teologic din Chișinău (1905), urmează studiile universitare la Facultatea de Medicină din Dorpat - Estonia și la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în expunere, modul obiectiv în aprecierea rezultatelor, apropierea părintească de învățăceii săi. În orice problemă, ei găseau în profesorul Moisea o rezolvare a frământărilor lor de adolescenți încă visători. Și aceasta datorită blândeții lui, deschiderii față de orice preocupare a tinerei generații, într-o perioadă când libertatea era relativă. Autoritatea sa profesională a fost remarcată și apreciată nu numai în unitățile școlare unde și-a desfășurat zi de zi activitatea, ci și la nivelul inspectoratului școlar Iași care l-a numit inspector
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a urmat cursurile de armonie și polifonie. Întors în țară (1872), Gavriil Musicescu este numit profesor de armonie la Conservatorul de muzică din Iași. Timp de mai bine de trei decenii, Gavriil Musicescu, cu competență și cu exigență, a îndrumat generațiile de discipoli, instaurând o tradiție de seriozitate și de autentică trăire emoțională artistică în lucrările elaborate. La catedră a fost un zelos propagator al cântecului popular, stăruind neîncetat a arăta studenților calea dezvoltării muzicii românești prin axarea ei pe creația
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
definitiv de Antropogeografie, cu începere de la 1 iulie 1932. Distins cadru didactic, a condus Catedra de Geografie de la Universitatea Al.I.Cuza, fiind apreciat și stimat de studenți și colaboratori. A promovat cercetarea în domeniul geografiei și a încurajat tânăra generație de la catedră și de la discipline apropiate. Personalitatea prof. Gh.I. Năstase rămâne pentru posteritate prin adeziunea și contribuția sa la victoria mișcării unioniste din Basarabia, având un rol de seamă în programul de făurire a României Mari în calitatea sa de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
unei lucrări de specialitate, intitulată Calculul structurilor din bare, care a rămas în manuscris. Prof.dr.ing. Nicolae Orlovschi a trecut în neființă la 20 aprilie 1995 și a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. Închinându-și întreaga viață formării multor generații de ingineri constructori, dezvoltării conceptelor de calcul structurilor din ingineria civilă și introducerii în practica construcțiilor din țara noastră a rezultatelor cercetării științifice proprii, prof.dr.ing. Nicolae Orlovschi a rămas în istoria învățământului tehnic de construcții ieșean ca o personalitate remarcabilă
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
reviste din țară și de peste hotare. A luat parte la Congresul Internațional de Biochimie de la Gatersleben (1955), la cel de Agrochimie de la Belgrad (1956), de Biochimie de la Moscova (1961), de Știința Solului de la București (1964) etc. A coordonat activitatea multor generații de doctoranzi, ingineri agronomi și chimiști. Trecut în neființă la 8 decembrie 1991, acad.prof.univ.dr.doc. Constantin Pântea va rămâne în istoria învățământului superior agronomic de la Iași ca un continuator al școlii de agrochimie fondată de savantul Haralambie Vasiliu. Constantin Pântea a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Clinicii de Neurologie din noul Spital de Neurologie, Neurochirurgie și Oftalmologie din Iași, la a cărui înființare și organizare a contribuit din plin. Spitalul a fost inaugurat în anul 1972. Cadru didactic dăruit cu talent, prof.dr. Gh. Pendefunda a format generații de specialiști neurologi. În sprijinul procesului de învățământ a realizat manuale și cărți didactice de specialitate la care a participat în calitate de autor și coautor. Dintre acestea menționăm: Elemente de semiologie neurologică (1958ă, Semiologie neurologică (1978), Manual unic de Neurologie (1962
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și faptul că sfârșitul vieții sale a survenit tot la patul bolnavului de la Spitalul de Neurochirugie din Iași, în seara zilei de 5 noiembrie 1999. POEATĂ, NINA (1929-1998) INGINER ELECTROTEHNIC Personalitate marcantă a învățământului superior ieșean, mentor spiritual a numeroase generații de studenți, prof.dr.ing. Nina Poeată este inițiatorul școlii de Calculatoare din Iași și autoare a primului manual din domeniu în limba română. S-a născut la 25 mai 1928, în satul Ghermănești, comuna Goginești din jud. Orhei, Basarabia. În perioada
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
material biologic, care le-a servit acestora pentru continuarea lucrărilor de creare a noi hibrizi de porumb și soiuri de grâu. Cercetătorul dr.ing. Vasile Rusanovschi s-a preocupat cu dragoste și pasiune de formarea tinerilor amelioratori și a îndrumat numeroase generații de specialiști agricoli. În 1968 a fost unul din membrii fondatori și colaboratorii fervenți ai revistei Cercetări agronomice în Moldova, publicație științifică recunoscută în țară și în străinătate. Meritele științifice ale dr.ing. Vasile Rusanovschi, unanim recunoscute în țară și în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
care-l ocupă în istoria literaturii. Coexistă în scrierile sale memorialistice (Piatra-Teiului, Iașii și locuitorii săi în 1840, Soveja, dar mai cu seamă în Amintirile publicate în România literară, în 1855ă, prețuitorul afectuos al tradițiilor trecutului și militantul progresist, aparținând generației pașoptiste. Alecu Russo a fost unul dintre pionierii criticii literare române; deși ne-a lăsat puține scrieri în acest domeniu. Cea mai importantă, sintetizând opiniile sale literare, e Critica criticii (1846). Scrierile teoretice ale lui Alecu Russo sintetizează, în spiritul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
dintre pionierii criticii literare române; deși ne-a lăsat puține scrieri în acest domeniu. Cea mai importantă, sintetizând opiniile sale literare, e Critica criticii (1846). Scrierile teoretice ale lui Alecu Russo sintetizează, în spiritul Daciei literare și al Propășirii, ideile generației sale despre necesitatea unei literaturi inspirate din realitățile naționale, despre valoarea estetică și documentară a folclorului. Alecu Russo s-a făcut cunoscut și ca polemist împotriva exagerărilor curentului latinist. Dintre scrierile sale, cel mai mare ecou în epocă l-a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și activitatea Olimpiadei Trofin, prin încadrarea la Liceul Al.I.Cuza din Iași, la catedra de chimie, pe care a onorat-o până la pensionare. Cariera ei didactică, desfășurată timp de peste 30 de ani, a fost rodnică, contribuind la pregătirea multor generații de elevi care au devenit cadre de nădejde în știința și învățământul românesc. Mulți dintre foștii săi elevi au devenit medici, chimiști, biologi, farmaciști și geologi, care îi datorează recunoștință. Făcând parte din elita cadrelor didactice ale Iașului, Olimpiada Trofin
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cursului. Prof.dr. Elisabeta Văscăuțeanu a slujit Universitatea ieșeană timp de peste 40 de ani (s-a pensionat în 1967), desfășurând o meritorie activitate didactică, științifică și socială. Fiind un distins cadru didactic, a contribuit la formarea ca specialiști a numeroase generații de chimiști și biologi. Pe lângă predarea cursurilor și îndrumarea lucrărilor practice de laborator, a condus cercul științific de Biochimie, în cadrul căruia mulți studenți de la Facultatea de Chimie și de la Facultatea de Biologie- Geografie au făcut primii pași în cercetarea științifică
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
veche, gramatica comparată a limbii ruse, gramatica istorică a limbii ruse, istoria limbii ruse literare, limba rusă contemporană (fonetică, lexicologie, morfologie, sintaxăă, folclorul rus. Ca profesor și șef al Catedrei de limba și literatura rusă, A. Zacordoneț a pregătit multe generații de studenți, îndrumându-le primii pași în cercetare. Între altele, rezultatele activității didactice se oglindesc în lucrările Gramatica limbii ruse. Fonetica și morfologia (1949ă și în Curs de limba slavă veche (1963), premiat de Ministerul Învățământului. Cursul menționat este prima
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
scris mai ales cărți subțiri, dar dacă va dori vreuna în viitor să fie groasă, n-o voi împiedica. Numai că dimensiunea nu este pentru mine, cum este pentru d-l Breban, acum văd că și pentru colegul nostru de generație, un scop în sine. Dorin Popa: Nicolae Breban mi-a vorbit seri întregi despre dimensiunile romanului. Domnia sa făcea referiri preponderent la roman sau, mai exact, exclusiv la roman. Nu înțelegea că un roman poate să aibă mai puțin de 400
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și alte popoare din zonă, dar acelea par să fi fost mai așezate, unele măcar. Am încercat să ardem etapele și, la început, vreo sută de ani, de pe la 1821 până pe la 1923, părea să fi ținut. Cam cât a durat generația Părinților Fondatori și următoarea, deci pașoptiștii și postpașoptiștii. Vorbeam mai înainte de temeinicia Conului Mihalache Kogălniceanu în chestiunea feminină, dar el/ei au fost temeinici în toate și au reușit să înceapă o Românie modernă. Sub Carol I, România era o
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
cu alaiul ei de comentarii savuroase, în subtext, poate că a încercat tocmai să ajute să aflăm, "să știm fiecare ce dorim pe lumea aceasta", cum spui tu. Însă, cel puțin la fel de importantă mi se pare a fi inițiativa numită Generația expirată, lansată de ziarul "Cotidianul". După "marii români", vom afla care sunt "românii expirați". "Din rațiuni de igienă socială, trebuie să pronunțăm și să antologăm niște nume care au produs în România handicap social, cultural, politic. O parte din istoria
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în trecut, chiar într-unul situat cumva în negura timpului! Dacă pe primul loc ar fi ieșit Cuza sau Carol I, măcar am fi putut deduce de aici un fel de apetență pentru modernitate și reforme. Așa însă... Cât privește Generația expirată, mi se pare o inițiativă foarte bună a ziarului "Cotidianul", dar nu cred că va servi reformei interioare, revoluției personale, menționate de amândoi, ci mai degrabă igienei publice. Vom ști măcar cum îi apreciem pe actorii vieții publice din
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]