3,598 matches
-
aprecia că „este cel mai bine capitalizat numeric, cu sute de epigrame, cu umor cu puls normal în context bine lucrat, este un epigramist fără șagă șindoială”. Iată un exemplu a uneia din creațiile sale: „Cititorule, ascultă! De orgoliu ne-mbătăm, Că fără cultură multă Am ajuns ... s-o simulăm!” A.R. ILIE GHEORGHICĂ - profesor S-a născut la 22.02.1956 la Dumbrava - Lespezi, în familia Nataliei și a lui Pavel Gheorghică, având încă un frate și o soră. Școala
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cât mai repede. Oameni ca mama n-au de ce să trăiască într-o lume ca asta. Mi se rupe inima numai când o privesc. — Dar eu? — Te-ai înăsprit. Arăți de parcă ai ține doi-trei bărbați. Ai saké? Vreau să mă îmbăt astă-seară. M-am dus la han și am rugat-o pe hangiță să-mi dea niște saké, în cinstea întoarcerii fratelui meu. Mi-a zis că, din nefericire, li s-a terminat. Când i-am spus asta lui Naoji, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
nu le corespunde nimic în realitate. Dacă le-ar corespunde, atunci realitățile desemnate ar avea un contur, deci ar fi finite. Noțiunea de infinit e o simplă plăsmuire lexicală. Așez un prefix negativ sau privativ în fața unui termen și mă îmbăt cu iluzia că, prin această grefă filologică, spun ceva: nemurire, neatîrnare, nemijlocire. Iar dacă "mărime zero" este un non-sens, nici expresia "mărime infinită" nu face excepție. Căci dacă e mărime, ea e rezultatul unei măsurători, deci e ceva finit, pe
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
Alex. Ștefănescu Mă plimb prin grădina mea, îmbătat de frumusețea pomilor plini de chiciură. Ei nu arată ca atunci când fulgii li se depun lent pe crengi. Nu au crengi încărcate pur și simplu de zăpadă. Au crengi redesenate, cu alb, de o mână care a urmărit atentă fiecare
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
distincție. Autorul seamănă cu un orator al cărui imbold retoric îi depășește puterea de control narativ: odată declanșat imboldul, discursul se deapănă de la sine într-un spectacol a cărui desfășurare scriitorul nu o mai poate opri, comportîndu-se ca un narcisiac îmbătat de sunetul propriilor cuvinte. Iată de ce, cu toate că Mureșan scrie bine, el nu scrie încă adevărat. Are o ureche sintactică perfectă, dar alunecă în fandoseli stilistice la a căror vedere cititorul se scutură înfiorat. Întîi de toate, se simte pornirea aproape
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
dintr-ale vieții materialul unui detaliu, porozitatea cu care, așezînd-o între tine și ea, poți depărta o acțiune care nu vrei să se întîmple. A treia dimensiune e povestirea amănunțită, frumoasă ca o bucurie neîntîmplată, a unei călătorii în gol. Îmbătat de spațiul dintre obiecte, cum singur mărturisea, Radu Petrescu face din personajul jurnalului său un maestru al întîlnirilor evitate. În preajma lui nu sunt corpuri, ci doar cărări. Nu oameni, ci vagi aure de prezență. Așa încît (unul din "testamentele" Sinuciderii
Axele memoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9929_a_11254]
-
scrisesem și eu despre cultul sfântului italian - ce coincidență pe noi, care nu ne vedeam decât cu anii sau chiar mai mult... Și, ascultând Bagatelele, mă mai gândeam la Teo vorbindu-mi și despre Mallarmé, care le spunea ucenicilor săi îmbătați de poezie, să lase poezia,... pentru că Muzica este, dintre toate vorbirile umane, Vorbirea la apogeu! Plus Rilke cu al său: Tu, Muzică, suflu al statuilor, tu, grai, unde graiuri sfârșesc.
Bagatele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9943_a_11268]
-
de dreapta, fie de stînga". Poate contraria însă imaginea lui Petru Groza, care, sub pana devenită intempestiv clementă a moralistului, ar fi nu mai puțin decît "un realist, fiindcă păstrează tradițiile și tezaurul de experiențe al înaintașilor. Nu se lasă îmbătat de limonada chioară a noutăților. Este în el ceva vechi, foarte vechi, de voievod și bătrîn cneaz, de moșneag înțelept". Și dacă nu e de ajuns atît, mai urmează: "Fluidul magnetic care emană din el este un amestec de sănătate
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
beneficiază de sărutul tău pe buze, chiar dacă savurezi fiorul, o consideri maculată, deși este logic că ține la igiena perfectă a cuplului." (Gabriela Zăvălaș Anghel); " Fiecare bărbat din lume iubește sexul, puterea și banii. Femeile nu știu asta. Ele se îmbată cu iluzia iubirii. Doar cele de modă veche mai cred în sentimente, dar majoritatea sunt frigide, deoarece refuză ideea că sexul este coloana vertebrală a masculinității." (Doina Ioneț); "Silvia ieși în uliță cu albia doldora cu rufe subsuoară, cu scăunelul
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
lexicală, fără să se poată spune cu exactitate care au fost termenii primari (poate că între cui și clește acționează și o asociere metonimică). O altă serie e alcătuită din participiile verbelor familiar-argotice cu sensul de "a bea", "a se îmbăta": a (se) pili, a (se) machi, a (se) matoli etc. Insul beat este, așadar, pilit, machit, matolit, chiaunit, chitrofonit, cherchelit - cu unele variante morfologice (prin derivare regresivă) - chiaun sau matol; "s-a trezit cu Neculai care, bine chitrofonit, a început
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
cu scopul de a-i fortifica, printr-un maximum de efect, imaginea de sine. Narcisismul coboară în Cartea recordurilor: "tu poți să rămîi treaz toată iarna să bei zăpadă ca și cînd ai bea vin negru/ și să nu te-mbeți să nu îngheți să nu putrezești nici în aer nici în pămînt/ tu poți să scrii scrisori către prietenii morți direct pe zidul plîngerii de la ierusalim/ tu poți să trăiești în miezul deșertului o mie de ani fără umbră și
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
lucidității, cel dintîi, în pofida suprarealismului ortodox, posedînd totdeauna o disciplină subiacentă, poezia în cauză își declară o ebrietate austeră a limpezimii, în chipul în care Valery socotea că inteligența, "stare trează, produce misterios și visează iar somnul vede limpede": "mă-mbăt cu litere și cu virgule mă-mbăt cu substantive și cu adjective cu adverbe și numerale/ mă-mbăt cu apa care izvorăște din piatră și fier mă-mbăt cu timpul care-și clocește secundele" (ibidem). Creația lui Nicolae Tzone reprezintă
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
totdeauna o disciplină subiacentă, poezia în cauză își declară o ebrietate austeră a limpezimii, în chipul în care Valery socotea că inteligența, "stare trează, produce misterios și visează iar somnul vede limpede": "mă-mbăt cu litere și cu virgule mă-mbăt cu substantive și cu adjective cu adverbe și numerale/ mă-mbăt cu apa care izvorăște din piatră și fier mă-mbăt cu timpul care-și clocește secundele" (ibidem). Creația lui Nicolae Tzone reprezintă cu certitudine cel mai interesant avatar al
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
austeră a limpezimii, în chipul în care Valery socotea că inteligența, "stare trează, produce misterios și visează iar somnul vede limpede": "mă-mbăt cu litere și cu virgule mă-mbăt cu substantive și cu adjective cu adverbe și numerale/ mă-mbăt cu apa care izvorăște din piatră și fier mă-mbăt cu timpul care-și clocește secundele" (ibidem). Creația lui Nicolae Tzone reprezintă cu certitudine cel mai interesant avatar al avangardei pe care îl cunosc în prezent literele românești.
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
inteligența, "stare trează, produce misterios și visează iar somnul vede limpede": "mă-mbăt cu litere și cu virgule mă-mbăt cu substantive și cu adjective cu adverbe și numerale/ mă-mbăt cu apa care izvorăște din piatră și fier mă-mbăt cu timpul care-și clocește secundele" (ibidem). Creația lui Nicolae Tzone reprezintă cu certitudine cel mai interesant avatar al avangardei pe care îl cunosc în prezent literele românești.
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
dureros în istoriografia oficială la condiția de simple cifre în statistica victimelor "antifasciste" din timpul celui de-al doilea război mondial. Între mit și realitate, Leon Volovici stabilește de fiecare dată proporția justă, fără exagerări propagandistice și fără să se îmbete cu apă rece. Reamintirea târgului copilăriei îi provoacă încă multă nostalgie, sublimată, așa cum mărturisește și de memoria sa culturală. Recunoaște astăzi, cu multă luciditate, autorul: În cazul meu, nostalgia târgului s-a sublimat în fascinația pentru miticul târg evreiesc din
Volovici par lui meme by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9054_a_10379]
-
ceasul cinci". Sîntem ostatici ai unui anunț din care-i greu să ne răscumpărăm..." (Regele Marc și rîul Iza). Sublim "prizonier", "ostatic" de lux al limbajului, Șerban Foarță își ia revanșa lucrîndu-l aidoma unui orfevru fantast, nesățios de insolite forme, îmbătat de mirajul proteiform al produselor d-sale. Prețiozitatea semnifică damnarea sa, dublată de voluptate. Dedat jocurilor verbale infinite, unei cascade de aliterații, omonimii, omofonii, de amețitoare acrobații fonic-semantice, poetul își identifică o imanență dureroasă prin însăși limita conținută în orice
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
că aș fi cea care ar trebui să fiu. ființă a nesiguranței, mușc din existență cu dinții de lapte ai fericirii de a trăi, cu dinții de fier ai tenacității de a-mi reînnoi îndoiala. boală ochiul meu sticlos se îmbată de alcooluri stătute. frigul sapă în viscere peșteri mari de întuneric, iezere cu pești de pradă, monștri neieșiți din vreme. trupul stă în sine însuși precum cariu-n adormire. nici o mână milostivă nu-mi dă părul de pe frunte, de-atâta nemângâiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
știu în ce grădini fermecate, din ce semințe ciudate au încolțit. sunt tulpini pe care înflorim fiecare. ce e sigur e că miresmele lor încă n-au amurgit, nici n-o vor face vreodată, mă găsesc printre ele mereu schimbată, îmbătată de vlaga lor neștirbită, verdele lor nu cunoaște toamna, nici veștejirea. mai viu decât apa vieții, ne însoțește pe fiecare, de la naștere la pragul de trecere, ne predă cuminte tăcerii și-o ia de la capăt cu altă floare. pasărea măiastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
destrămare ca mireasma. o, ce neașteptat sfârșit și prea frumos. plâns de nai din verdele ofilit nu crește vara, din soare oxidat lumina nu mai curge. în ochiul împăstat lacrima putrezește și îngroașe orbita, de cerul coșcovit de nori se-mbată marea, în lanul secerat lentorile pământului își scuipă sarea. din urletul de lup rănit, pustiul iernii se-ndesește și umple aerul de scrum ce vătuie ecoul. din trupul vămuit de ani, ca dintr-un flaut părăsit, se-nalță sunete ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
oranj al durerii, conținându-mă. nicicând nicicând nu voi mai gusta soarele cum guști ploaia, cum făceam în copilărie strivind stropii pe limbă. nicicând nu voi mai dansa cu capul în mâini, oferindu-l cerului, ninsorii de flori și fluturilor îmbătați de verde. nicicând pielea mea ignorantă nu va mai hohoti la atingerea lunii, aievea apelor ce-și plâng sarea pierdută. nicicând nu voi mai vedea lumea cu privirea biciuită de ploile acide ale nerăbdării. nicicând nu voi mai fi grăuntele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
înveselit restaurantul și o iau pe urmele tânărului cu sicriul în spinare. Îl zăresc și îl aud cum urlă de bucurie, de frică; un animal cu revelații greu de expri mat. Mă opresc, închid ochii: mă voi întoarce să mă îmbăt groaznic. * Dacă filozofii nu mai gândesc metafizic, asta vine din grija de căpătâi care îi împinge să rezolve în argument și terminologic probleme care nu poartă nevoia justificării și a căror îndreptățire devine artificială, gratuită, exasperantă. Chomsky vorbea de o
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
mai 1931, p. 1. 25 In solitudine chordis, în "Cuvîntul", anul VIII, nr. 2275, din 21 august 1931. 26 Precum în deseori citatele: "da! dumnezeu vreau/ dumnezeu, dumnezeu/ dumnezeu senzație tare/ dumnezeu dinamită/ dumnezeu ghilotină/ dumnezeu fără hotare" sau "mă-mbăt mereu/ cu vin amețitor și greu/ mă-mbăt cu dumnezeu!// dumnezeu cîrciumar/ dumnezeu vin/ dumnezeu tovarăș la băut." 27 Triptic de cărți și de semne, în "Azi", anul I, nr. 3-4, mai-iunie 1932, p. 336-340; reprodus în Mircea Vulcănescu, Dimensiunea
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
în "Cuvîntul", anul VIII, nr. 2275, din 21 august 1931. 26 Precum în deseori citatele: "da! dumnezeu vreau/ dumnezeu, dumnezeu/ dumnezeu senzație tare/ dumnezeu dinamită/ dumnezeu ghilotină/ dumnezeu fără hotare" sau "mă-mbăt mereu/ cu vin amețitor și greu/ mă-mbăt cu dumnezeu!// dumnezeu cîrciumar/ dumnezeu vin/ dumnezeu tovarăș la băut." 27 Triptic de cărți și de semne, în "Azi", anul I, nr. 3-4, mai-iunie 1932, p. 336-340; reprodus în Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenței. II. Chipuri spirituale, ediție Marin
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
să atenueze, puțin, orgoliile și vanitățile. Să dea cu adevărat o miză mișcării teatrale. Să gîndească și să asambleze piesele astfel încît să se poată observa din această panoramă ce merge și ce nu, unde este valoare și unde ne îmbătăm cu apă rece, unde se pompează în funcție de alte interese decît cele estetice, unde s-au comis erori, care sînt tendințele, noutatea, să judece comparativ. Directorul unui festival este el însuși un creator. Care își așează povestea pe cîteva idei, pe
Festivaluri, festivaluri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7714_a_9039]