752 matches
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > MIRAJ PE TÂMPLA LUNII Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Se-apleacă-n rugăciune castani îmbrățișați, Doinesc pe bolta aștri cu ochii de mătase, Au coborât din rai luceferi împărați, Cercei de chihlimbar din frunze toamnă coase. Surâzi la mine-n suflet, mă năpădesc culori, Suav mă regasești în palmă unei stele, În fiecare noapte cern
MIRAJ PE TÂMPLA LUNII de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371850_a_373179]
-
misiune e dezertor. Suvenir îmi dă lira viorii. Pe-aripi mă poartă să ating norii. Cioburi de speranță-mi duce-n zare, până în primăvară cu floare. Din frunze strâng lacrimi de iubire, Toamna să-mi rescrie amintire. CÂND FRUNZELE MOR ÎMBRĂȚIȘATE Mă îmbrac în haina gândului, de strigăt fioros, a moarte. Când pe poarta cimitirului intră frunze îmbrățișate. Altar e Universul Ceresc, de unde îngeri cântă Prohod. La rugăciune, alți muguri cresc frunze renăscute-n ram cu rod. Gropari le sunt falnicii
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
speranță-mi duce-n zare, până în primăvară cu floare. Din frunze strâng lacrimi de iubire, Toamna să-mi rescrie amintire. CÂND FRUNZELE MOR ÎMBRĂȚIȘATE Mă îmbrac în haina gândului, de strigăt fioros, a moarte. Când pe poarta cimitirului intră frunze îmbrățișate. Altar e Universul Ceresc, de unde îngeri cântă Prohod. La rugăciune, alți muguri cresc frunze renăscute-n ram cu rod. Gropari le sunt falnicii copaci, că le adună la rădăcini. De-a nu uita cât le-au fost de dragi, când
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
sunt falnicii copaci, că le adună la rădăcini. De-a nu uita cât le-au fost de dragi, când erau părinți și prieteni. Iar în crematoriul frunzelor persistă fumul de tămâie. Să amintească oamenilor că, moartea este veșnicie. Dorințe mor îmbrățișate, când bate-n Toamna vieții mele, un vânt aducător de moarte. Să mi le ducă între stele. MIREASA CODRULUI Pe frunzele Toamnei plutind în curcubeu, scriu dorul ce se ascunde-n sufletul meu. În ele brodez privirea de sub pleoape, când
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
poveste despre un club de arte marțiale pe la care Ștefan trebuia să treacă pentru a lăsa ceva, care era situat în spatele Sălii Polivalente. Oana înțelese că băiatul căuta locurile prost luminate și știu instinctiv că urma să fie sărutată și îmbrățișată. Emoțiile îi făcură mâinile să-i tremure, dar era nerăbdătoare să afle cum va gestiona el situația, pentru că ea nu avea să facă primul pas. Ea așa fusese educată! Băiatul era cel care trebuia să facă prima mișcare. Deodată, Ștefan
PRIMA ÎNTÂLNIRE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372001_a_373330]
-
din lume ce-și plimbau trupurile subțirele și mlădioase cu armonie și muzicalitate, asemeni valurilor liniștite ale mării în adierea ușoară a brizei. Se dansă vals, menuet, polcă și tangou. La acesta din urmă tinerele perechi avură ocazia să stea îmbrățișate. Dar după atâta dans și romantism, sentimentele îi copleșiră și le stimulă pofta pentru amor. Vampirii urmează, de fapt, un anume ritual în a-și face declarații de dragoste, de a se alinta și de a se dezmierda unul pe
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]
-
tu să vii / îmbrățișate suflete prin ploi / petarde reci în necuvinte vii”. Bazându-se pe tehnica oximoronului, poeta pune în antiteză elementele constitutive ale versului, pe de o parte, petardele reci, iar pe de cealaltă parte, necuvintele vii și sufletele îmbrățișate (arzând, sau încălzindu-se) prin ploile, destul de reci. Mărturisesc că, demult nu am mai citit asemenea versuri emoționante și de o asemenea realizare artistică. În același ton și cu aceeași intensitate lirică, se situează și poemul „Împart” - impregnat de spiritualitate
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
dragostea lor are înaltele capacități divine. Printre altele ea poate să acopere totul. Am întrebat-o dacă nu simte nevoia să fie mângâiată și îmbrățișată de mâinile lui. Foarte convingătoare, mi-a spus: Eu i le simt. Paradoxal, mă simt îmbrățișată si mângâiată de el; îi simt căldura sufletului care dă peste și mă cuprinde și pe mine. Nu trebuie neapărat să ai mâini, fiindcă partea interioară compensează lipsa lor. Sunt foarte fericită. Dumnezeu face specială fiecare zi!” Ligia și Sergiu
LIGIA NICHESCU de LIDIA ILIESI în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344926_a_346255]
-
văd încă odată venind la întâlnire în tenișii aceea chinezești, înconjurați de o dungă verde, îmbrăcată în rochia roșie cu buline albe. În momentul acela aș fi fost în stare să joc chiar și mama galaxiilor la zar. Ținând-o îmbrățișată, îi cunoșteam toate frământările. Chipul său părea marcat de tristețea unor visuri neîmplinire, dar mai ales de ravagiile timpului. În acel moment am simțit nu numai un sentiment de milă și compasiune față de această ființă nedreptățită, cu toată drama destinului
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
nasul mic. Fanfara cânta, duduind pământul, în urma unui brav colonel, ce luptase împotriva hoardelor fasciste, alături de victorioasa armată sovietică, care ne eliberase, cucerindu-ne. Plimbându-ne de mână ne apucase noaptea. “O să mă certe mătușa!” tot repeta. Poate că, stând îmbrățișați, acolo, în bucătărie, își aducea și ea aminte de scene și mai îndepărtate, ce avuseseră loc în copilăria sa, cum era (așa cum îmi povestise), spaima de urs atunci când se aventura după murele coapte, mirosul nocturn al crinilor aflați lângă ferestrele
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
deschise, cotrobăitul veverițelor prin podul casei după alune, ereți ce-și înfigeau în timpul zborului ghearele în pieptul porumbeilor, detunăturile asurzitoare, urmate de apele învolburate ce se scurgeau de pe versanți, smulgând punțile și tot ce mai întâlneau în cale. Tot stând îmbrățișați, acolo, în bucătărie, deodată mi-am adus aminte de titlul acestei povestiri, care era, de fapt, titlul unui film în regia lui Piotr Todorovski: AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI. Țin minte că fusese ultimul nostru film pe care-l văzusem împreună
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
visului său interstelar, vis născut într-o noapte ploioasă de sfârșit de primăvară, când zburând printre aștri, s-a întâlnit cu prințul călare pe armăsarul său negru, împodobit cu harnașamentul poleit cu aur. A luat-o pe cal și amândoi îmbrățișați au alergat spre castelul de cleștar ridicat pe vârf de munte. Era prințul ce i-a salvat viața și de care s-a îndrăgostit pe loc. Iubirea pentru el va străluci, precum strălucește luceafărul de miazăzi, în nopțile senine cu
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347754_a_349083]
-
a mesei rotonda, E reală și tempesta, Eroic prinsă în fronda. Aleea eroilor.(scaunelor) Pașii “lui” de pe alee, Îi aud și au miros De prundiș și azalee, Sanctuar armonios! Poartă Sărutului. La a sărutului măreață poartă Cu drag, îndrăgostiții așteaptă Îmbrățișați strâns și supuși, Sărutul sfânt, de la Brâncuși! Ruga. În ruga mea, către un geniu Încerc s-arunc spre infinit, Prundișul noului mileniu, Amestecat și răvășit! Somnul nației. În somnul lui bătrânul dac, Visează Dacia străbuna, Ce azi se sprijină pe-
OMAGIU MARELUI BRANCUSI-EPIGRAME ŞI MADRIGALE) de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347392_a_348721]
-
pipăie pe aici și în timp ce vorbea, îi mângâia țâțișoarele ei nedezvoltate încă, apoi pe aici - spuse mai departe Eleonora, introducând mâna la încheietura picioarelor surorii mai mici. Ana se zbătea să scape din strânsoarea agresoarei, până căzură amândouă în apă, îmbrățișate. - Nebună ce ești. Lasă-mă în pace... - Lasă, Ană, că nu te-am mâncat. Așa înveți ce se întâmplă și nu mai fugi ca o disperată de la film că vezi Doamne, te-a pipăit un băiat. O să te pipăie ei
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
decât o dată în viață, dacă nu le înveți singură. Ana, care scăpată din îmbrățișarea surorii sale, se refugiase în preajma celei mari, în timp ce se săpunea de zor pe cap, trăgea cu ochii și la ce se întâmplă cu cele două surori îmbrățișate. Valentina se opri din spălat curioasă să vadă până unde putea duce nebunia mijlociei, gata să intervină dacă era cazul, pentru a opri joaca ei periculoasă pentru cele mici. Eleonora, începu să-și sărute sora, ca și cum ar fi sărutat un
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
pe ramurile goale Când frunzele-și adapă o sete din tăceri? Mai murmură o floare ce și-a mutat agale Culoarea-n răstignirea apusului de ieri ... De ce un val de mare într-un reflux apatic Dezbracă țărmul nostru de pașii-mbrățișați? Și amintiri albastre într-un balans empatic Le strângem într-o rază din ochii-nlăcrimați * Ce-s martori la vânzarea iubirilor postume Dintr-o poveste scurtă de-o vară și o zi? Răspunde-mi ce misivă vei scrie și ce
ADINA NICOLESCU DIN AGIGEA (CONSTANŢA) – O OAZĂ VIE DE POEZIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344999_a_346328]
-
nu-i libertate Și nu va fi în veci de veci. Amin. ȚI-AM ÎMBRĂȚIȘAT POEZIA Brațele tale întotdeauna sunt pline de flori. Ele nu se ofilesc niciodată! M-am întrebat și mă întreb deseori, ce simte Poezia, când e îmbrățișată? Aerul, știu, e ca o vioară, adăpostind în ea veșnicia. Te-am auzit oftând, a câta oară? Ți-am îmbrățișat Poezia!... TERAPIE Pune-ți mâna pe cuvântul meu, Nu-i așa că simți cum se înfioară Sufletul din tine ca un
POEME DE PRIMĂVARĂ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345385_a_346714]
-
a aluat la o serie de pupăpturi și îmbrățișări că blocasem toată strada. În spatele lui se făcuse o coadă de mașini rusești și toți așteptau răbdători să se termine ceremonia. După ce și Natașa, soția lui, a terminat cu pupatul și îmbrățișatul, unchiul Gică a mutat mașina din mijlocul drumului și atunci toate mașnile rusești au trecut pe lângă noi salutându-ne De fapt îl salutau pe unchilu Gică, că el era cunoscutul. Din câte am înțeles , jumătate din sat era ori botezat
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
înfioară, îl doresc ca pe o comoară, să-l pot lua la subțioară, să ajung cu el în primăvară și plantându-l în grădiniță, o să-l îngrijesc cu credință, până tu vei veni la mine, amândoi să ne simțim bine, îmbrățișați și-n sărutări! Ești tare frumoasă...Te ador! Te-am pus în Ramă! Referință Bibliografică: PRINȚESA ARDEALULUI / Ilie Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2141, Anul VI, 10 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ilie Popescu : Toate Drepturile
PRINȚESA ARDEALULUI de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376922_a_378251]
-
folos că acum ne putem permite orice extravaganță, orice confort, dacă nu mai trăim acea religie a nopților când ne mângâiam, ne sărutam, ne ofeream nu numai în gândul minții, ci și faptic stări fizice și sufletești unice, până adormeam îmbrățișați ca doi copii? Cred că ți-am mai spus acest lucru în alt context. - Și acum nu vă mai iubiți? - Ba da, desigur, ne înțelegem destul de bine, ocoli ea cuvântul iubire. Totuși, parcă nu mai există acea relație plină de
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
cu ușurința de care nu se credea capabilă. Îi spuse toate acestea numai să poată fi cu ochii pe cei doi care se simțeau din ce în ce mai bine și asta se vedea după cum se mișcau. Erau desigur fericiți că sunt împreună, așa îmbrățișați, pe ringul de dans. Sorin, vrând - nevrând, se așeză pe un scaun lângă Dalia care îl întrebă ce dorește să bea. Îi turnă vin într-un pahar nefolosit. Nici nu asculta ce-i spunea. Ea era cu gândul departe de ce
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
așteptat, lucru ce s-a și întâmplat în noaptea următoare. Astfel, am trecut peste tot felul de apropouri ale stolnicilor sau cumnaților și ne-am făcut că nu înțelegem ce spun și ce vor ei, plecând la culcare și adormind îmbrățișați ca doi prunci, până a doua zi la prânz. Referință Bibliografică: IUBIRILE UNUI PESCAR - POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1492, Anul V, 31 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Stan Virgil
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
șir nu a putut să vorbească și să se oprească din plânsul nervos ce pusese stăpânire pe ea. Încet, încet, și-a revenit și a ascultat povestea incredibilă pe care Alina i-o spunea cu lacrimi pe obraz. Plângeau amândouă, îmbrățișate strâns, pătrunse de emoție și teamă. Tremurau cu gândul la urmările evenimentelor la care Alina participase direct și care, în mintea lor, luau dimensiuni înfricoșătoare. Nici nu au observat că, între timp, Eugen intrase încet în bucătărie, încă buimac dar
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
retrăiește Și reînvie-n steaua ta! CEI MAI FRUMOȘI ÎNDRĂGOSTIȚI Adie, iar, parfum de tei Dinspre Copoul adorat, Petale-n ploaie cad pe ei, Trezindu-i dintr-un sărutat. Zâmbesc la viață, simt mister În stelele ce s-au ivit, Îmbrățișați, privind spre cer, Destinele și le-au unit. Frumoși și tineri și-mpliniți, Purtați cu gândul către nou, Cei mai frumoși îndrăgostiți Au fost și fi-vor în Copou! MÂNGÂIERE Mă cheamă florile din curte, M-așteaptă mama să revin
POEME DE SUFLET ROMÂNESC de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376376_a_377705]
-
mai vine! Mi-a răspuns cu șoapta unei Bătăi de vânt: “Poete, suferința e școala vieții Aici de pe pământ!” TOAMNA CA ÎNTÂLNIRE Toamna poate fi o întâlnire Dintre trecere și veșnicie. Dintre-o tristețe și o bucurie, Dintre două inimi îmbrățișate, Ce poartă biruința prin iubire. Toamna poate fi o întânire Dintre culorile eterne din văzduh Pictând sublim în suflet fericirea Unei trăiri sacre în Adevăr și Duh. Toamna poate fi o întânire Cu Marele Artist și galeria Lui Ce-și
POEZIILE TOAMNEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376371_a_377700]