1,408 matches
-
-i lipsește sinceritatea, ci fiorul. Ecouri din stihuirile anacreontice, din romanțe, din cântecul de lume sunt perceptibile. Melancoliile, ușoare, trec aproape fără să lase urme. A. e, fără nici o adumbrire, o natură jubilantă, expansivă, gata să vestească tuturor bucuria dragostei împărtășite. O dragoste tihnită, ocolită de neliniști și suferințe, la care natura întreagă este chemată să ia parte. Veneția însăși, cu toată înfățișarea ei cernită, protejează fericirea tânărului cuplu. Când iubita, „dulce înger”, nu mai este, jalea celui rămas pare reală
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
voia Întâmplării. În schimb, dandy-i devin solidari cu boemii datorită voluptății celibatului, ca să nu spunem ororii de matrimoniu. „În ochii lor, căsătoria e cea mai rea dintre toate captivitățile cu putință, iar femeile - mrejele sclaviei. Plăcerea carnală nu trebuie Împărtășită cu ele decât ca negoț. Mai bine amorul cu băieții. Homosexualitatea (cuvântul nu apare decât În 1891) li se accentuează cu timpul, pe măsură ce presiunea familială și feminină asupra societății e tot mai intensă.”1 Aici Însă, lucrurile s-ar cădea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
trata fundamentele socio umane ale unei instituții, indiferent de specificul acesteia. Căci o instituție constituie o modalitate de reglementare a comportamentelor umane în vederea rezolvării unor scopuri diferite, dar care implică o cooperare pe baza unor valori, norme, concepții în comun împărtășite. În orice instituție se desfășoară o activitate a oamenilor îndreptată, direct sau indirect, spre rezolvarea unor probleme ale oamenilor. În general, o instituție (iar organizațiile sunt un tip specific de instituție) este ,,entitatea care există grație legii, normelor în vigoare
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
nu numai de factori de ordin personal, ci, într-o măsură uneori determinată, de factorii de natură societală. De aceea, vorbim și de comportamentul colectiv, „termen generic care desemnează tipurile de comportament proprii unor indivizi care, sub influența unei credințe împărtășite, acționează uneori în «concentrat»”<footnote Larousse. Dicționar de sociologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p. 56. footnote>. Comportamentele de grup (care nu se confundă cu cele colective) se referă la „ansamblul comportamentelor realizate de membrii unui grup în calitatea lor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
munca trebuie analizată din perspectiva epocii în care se depune, în contextul relațiilor sociale și al concepțiilor epocii. Nu putem să „transferăm” sensul muncii epocii noastre pentru alte societăți, căci trăirile sociale ale acelor societăți erau altele, generate de cultura împărtășită, de relațiile și mentalitățile dominante. Din punctul de vedere al epocii respective, ar fi greșit a concepe o viziune asupra muncii prin care să considerăm activitatea sclavului, meseriașului, omului liber și a stăpânului de sclavi ca încadrabilă în conceptul de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
foarte îndepărtată. Sunt asemănări morfologice și sintactice între cele două limbi, ce ne-ar îndreptăți să stabilim o apropiere, însă deosebiri mult mai mari ne obligă să despărțim aceste popoare, ce au și o "structură sufletească deosebită". Concluzia lui Philippide, împărtășită și de alți lingviști, precum Th. Capidan: este neîntemeiată teoria "legăturilor" strânse, lingvistice și etnico-sociale, între români și albanezi, ca și "dependența" limbii române față de albaneză.43 Pe de altă parte, româna are comun cu albaneza o serie de trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o mai bună reprezentare a Sudului, promovarea intereselor comune, crearea unui front comun în negocierile internaționale Și promovarea cooperării pentru dezvoltare. footnote>, a declarat la conferința finală că dorește să rămână fidel luptei pentru pace, demnitate Și eradicarea sărăciei, viziune împărtășită Și de alți Șefi de stat Și reprezentanți ai organizațiilor internaționale, iar summitul „a părut mai mult un dialog al surzilor” (http://www.un.org/events/wssd/summaries/ envdevj 35.htm). Sursa: Barber, 2003: 75. Figura 1.6. Raportul dintre
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
pe membri de societate (informațiile sunt filtrate sau contracarate), să controleze cu strictețe pe fiecare în parte asigurând coeziunea necesară, uniformizarea și deplina obediență față de centru. Grupul se întemeiază pe o anumită omogenitate din perspectiva ideilor politice și/sau religioase împărtășite, a valorilor și obiectivelor stabilite, ceea ce îi determină pe membrii săi să-și perceapă propriul viitor numai în cadrul acestuia, teama de a fi abandonați, din diferite motive, fiind una dintre spaimele lor majore. Atunci când discutăm despre psihologia teroristului trebuie subliniate
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
eroare, că primim Comisia Mixtă, se ține un meeting la Galați în cestiunea Dunării. D. Al. Lahovary espune printr-un discurs în Cameră toate erorile comise de cabinetul trecut în această cestiune și d. G. Chițu confirmă opinia opoziției ca împărtășită fiind și de partidul roșu. În urma acestora, grave neînțelegeri se ivesc din nou în sânul partidului; cabinetul e amenințat de un vot de blam. Îmblânzit de jurămintele de fidelitate ale coreligionarilor săi politici, d. Ion Brătianu se întoarce în capitală
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cea impusă de Cezar". Este dimpotrivă un fapt mai semnificativ și e vorba de valoarea experimentării creștine de a supune ipoteza condițiilor aparent contrare că cea mai subiectivă, cea mai interiorizantă dintre credințele religioase revelează o asemenea dimensiune comunitară și împărtășită. Ceea ce știm despre prima evanghelizare arată că raportul creștinului credincios cu Dumnezeu trece printr-o adunare (ecclesia) care are de la origine o bază teritorială (dioceza). Unirea cu Hristos trece prin reunirea credincioșilor între ei (fără credinciosul "singur împotriva tuturor"), și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cărțile lui Garaudy și Althusser. Concepția asupra lumii" este deci o formulă prea intelectualistă, prea elitistă pentru a desemna un imaginar colectiv, care nu este un sistem articulat de idei politice vizînd viitorul, ci o nebuloasă de mituri și legende împărtășite și moștenite din trecut. Mesianismul latino-american pe care tocmai l-am evocat se traduce printr-o tematică intelectuală, dar în versiune originală și în stare brută, el este o muzică din suflet făcută din imagini și voci amestecate. Propunerile politice
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
printre altele? Cineva a definit sănătatea ca fiind "jocul vieții în liniștea organelor". O cultură prosperă poate să se definească drept un joc al informațiilor în liniștea mediațiilor lor. Ea nu există atunci ca o "cultură", ci ca o natură împărtășită, soclu îngropat, punct zero al mesajelor. Se pare că dacă sînteți nu numai un intelectual, ci unul de origine protestantă, republicană sau socialistă, deci membru al unei minorități mai mult sau mai puțin alogene (cam ca cei din Québec-ul canadian
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
utilizărilor obișnuite sau teoretice, pot da naștere îngrijorării că termenul "comunitate" este utilizat de indivizi doar pentru a impune aranjamentele sociale pe care ei se întâmplă să le favorizeze. Dacă ar fi așa, termenul nu ar avea niciun sens descriptiv împărtășit și nu ar exista proprietăți comune ale acelor "lucruri sociale", care sunt etichetate drept comunități. "Mai cinic, s-ar putea gândi că termenul comunitate este deseori aplicat unui grup cu scopul de a distrage atenția de la divizările adânci din interiorul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care nu sunt consonante cu liberalismul. Raymond Plant arată că, pentru marxiști, comunitatea "... înseamnă o formațiune socială nealienată un grup de indivizi egal situați unii de alții, integrat prin relațiile de solidaritate, reciprocitate și cooperare, unit prin scopuri și credințe împărtășite, și de asemenea printr-o situație materială comună" (Frazer, 1999: 53). Ultima afirmație, legată de situația materială comună este ambiguă și, din punctul de vedere pe care îl propunem în această lucrare, ea este acceptabilă doar dacă ar trimite la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ca pe o povară necesară, și cooperează doar pentru a-și urmări propriile scopuri, fie "sentimentale" ca în cazul lui John Rawls, a cărui viziune despre comunitate o arată ca pe o situație în care participanții au anumite scopuri finale împărtășite, privind schema de cooperare ca pe un bun în sine. Acestor concepții "slabe" Sandel le opune ceea ce el consideră a fi adevărata concepție despre comunitate. Într-o viziune puternică, a spune că membrii unei societăți sunt încadrați de un sens
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cum ar fi familia, cartierul, orașul și tribul". În al doilea rând, clasificarea ca atunci când Walzer menționează "comunitățile istorice", "comunitățile politice" ș.a. În al treilea rând, găsim sugestii cu privire la criteriile pentru utilizarea termenului: ca în discuția lui Taylor despre bunurile împărtășite, sensurile împărtășite, și mențiunea lui Walzer despre sensibilitățile și intuițiile împărtășite." (Frazer, 1999: 63) Oamenii simt cum propria identitate se definește într-o anumită măsură prin comunitatea din care fac parte. Pentru ei, comunitatea descrie nu doar ceea ce au ca
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fi familia, cartierul, orașul și tribul". În al doilea rând, clasificarea ca atunci când Walzer menționează "comunitățile istorice", "comunitățile politice" ș.a. În al treilea rând, găsim sugestii cu privire la criteriile pentru utilizarea termenului: ca în discuția lui Taylor despre bunurile împărtășite, sensurile împărtășite, și mențiunea lui Walzer despre sensibilitățile și intuițiile împărtășite." (Frazer, 1999: 63) Oamenii simt cum propria identitate se definește într-o anumită măsură prin comunitatea din care fac parte. Pentru ei, comunitatea descrie nu doar ceea ce au ca cetățeni, ci
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
rând, clasificarea ca atunci când Walzer menționează "comunitățile istorice", "comunitățile politice" ș.a. În al treilea rând, găsim sugestii cu privire la criteriile pentru utilizarea termenului: ca în discuția lui Taylor despre bunurile împărtășite, sensurile împărtășite, și mențiunea lui Walzer despre sensibilitățile și intuițiile împărtășite." (Frazer, 1999: 63) Oamenii simt cum propria identitate se definește într-o anumită măsură prin comunitatea din care fac parte. Pentru ei, comunitatea descrie nu doar ceea ce au ca cetățeni, ci și ceea ce sunt, nu o legătură pe care o
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sistematizare și forței de atașare a individului la ele, comunitățile variază puternic. Dacă avem în vedere comunitățile monastice sau în general comunitățile utopice ale secolului al XIX-lea, de exemplu, observăm că acestea aveau un set de credințe și valori împărtășite, articulate într-o ideologie religioasă. Spre deosebire de acestea, în cele mai multe comunități seculare se ajunge la o înțelegere cu privire la un set mai restrâns de credințe și valori, după cum există și grupuri cu credințe și valori puternice, dar care nu capătă forma ideologiilor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
unele dintre valorile, interesele, ideile (incluzând ideologiile), miturile, utopiile lor și simbolurile acestora, și de asemenea religia și ritualurile ei". Deși există tentația de a considera comunicarea drept a doua caracteristică fundamentală a comunității, datorită faptului că valorile și credințele împărtășite sunt același lucru cu comunicarea, este suficientă îndreptarea atenției doar către una dintre cele două categorii, care se presupun reciproc. Comunicarea este posibilă datorită existenței unor valori și credințe împărtășite, promovând la rândul ei convergența credințelor și valorilor. A doua
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
caracteristică fundamentală a comunității, datorită faptului că valorile și credințele împărtășite sunt același lucru cu comunicarea, este suficientă îndreptarea atenției doar către una dintre cele două categorii, care se presupun reciproc. Comunicarea este posibilă datorită existenței unor valori și credințe împărtășite, promovând la rândul ei convergența credințelor și valorilor. A doua caracteristică este dată de faptul că relațiile dintre membrii comunității trebuie să fie directe și să implice multiple dimensiuni. Relațiile sunt directe atunci când nu sunt mediate de reprezentanți, lideri, instituții
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunitate este însă cel mai bine dezvoltată la Philip Selznick. Grupurile pot fi comunități în diferite maniere, apropiindu-se mai mult sau mai puțin de imaginea comunității complet dezvoltate. Unele rezultă în principal din rudenie și localizare, altele din idealuri împărtășite sau dintr-o întreprindere comună. "Un grup este o comunitate în măsura în care include o arie cuprinzătoare de interese și activități; în măsura în care are în vedere indivizii în totalitatea lor și nu doar din perspectiva rolurilor sau a contribuțiilor specializate ale acestora; și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
spațiu este îndreptățită printre altele de faptul că aceasta ar fi cea mai potrivită condiție pentru formarea și susținerea vieții de tip comunitar. Acceptată ca fiind cea mai potrivită, ea nu este acceptată ca unică. Activități comune și/sau credințe împărtășite pot reprezenta de asemenea baze pentru comunități. Astfel, nu ar trebui să confundăm cea mai potrivită condiție cu un aspect definitoriu, esențial. Locul, considerat de mulți ca fiind implicit, nu ar fi atât de important precum rețelele de relații ce
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
zonei, în funcție de zonele preferate și alte elemente de acest tip. Comunitățile ca entități pot fi identificate în diferite moduri: ca entități geografice; ca grupuri constituite pe bază de rudenie; drept colectivități mărginite de valori comune și/sau de o istorie împărtășită. Problema spațiului este foarte prezentă la Lucian Blaga. Fie că este privit ca factor determinant al unui stil sau ca element dominant, sentimentul spațiului are o semnificație deosebită. Fixat la nivelul stilului, influențele sunt majore. La nivel spațial, modalitatea de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
prezenta mixturi diferite ale acestor elemente. De exemplu, o comunitate religioasă poate pune accentul pe istoricitate și mutualitate etc. Forța sau slăbiciunea legăturilor comunitare este funcție (și) de proporția în care intră în componența lor elemente de istorie și cultură împărtășite. În măsura în care depind de interese foarte generale și de idei abstracte, ele sunt foarte slabe. Atribute determinate istoric, cum ar fi dimensiunea, geografia și demografia, se reflectă în caracterul unei comunități la fel ca și specificul obiceiurilor, limbii, vieții instituționale, sau
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]