KorAP: Find »[drukola/base=împroprietărire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...69 >

1,704 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786

el a început să se fărâmițeze prin moștenire sau vânzare către sătenii cu o stare materială mai bună. Acest aspect a fost înlăturat, în parte , prin legea din 13 februarie 1879 prin care s-a instituit principiul inalienabilității lotului de împroprietărire, inițial pe un termen de 30 de ani, prelungit apoi, în 1884, încă 32 de ani. Acest principiul al inalienabilității nu era, însă absolut. Prin lege erau prevăzute situații în care terenurile împroprietărite puteau fi înstrăinate și anume: când vânzarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
mică. Cum întinderea proprietății nu-i putea îndestula aceste multiple nevoi, el era nevoit să ofere munca lui și a vitelor marelui exploatator. Toți proprietarii legilor agrare fură siliți să ofere în același timp brațele lor în târgul muncii; astfel împroprietărirea în loc să rărească oferta muncii, au mărit-o...."53 3. 2. Evoluția sistemelor cooperatiste în România S-a afirmat în nenumărate rânduri că spiritul individualist al românului nu se pretează ideii de cooperație. În opoziție cu această părere marele nostru istoric

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
și cooperatist în viața economică a țărilor române se impunea trecerea de la societatea feudală, caracterizată prin marea proprietatea latifundiară și prin manifestarea unor fenomene cum ar fi iobăgia. Nu se putea pune problema înființării unor asociații libere decât în condițiile împroprietăririi țăranilor, astfel încât aceștia să devină liberi. Perioada premergătoare înfăptuirii reformei agrare de la 1864 nu se caracterizează prin înființarea unor cooperative, dar prezintă importanță prin curentele de idei care se manifestau în jurul ideii de asociere și care au pregătit "atmosfera necesară

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
de a fabrica"60. Una dintre cele mai importante personalități ale cooperației românești din secolul al XIX-lea este Ion Ionescu de la Brad, agronom de formație dar care avea și studii economice. Încă de la 1848 el se preocupă de problema împroprietăririi țăranilor iar în sprijinul acestei idei se folosește de operele lui Fourier, Proudhon și Louis Blanc. Pornind de la importanța capitalului într-o exploatație agricolă, el ajunge să scoată în evidență necesitatea rezolvării creditului țărănesc. Datorită acestei idei și a activității

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
economice și sociale din Principatele Române și prin adaptarea ideilor asociaționiste importate din occident la realitățile existente în teritoriile de la nord de Dunăre ocupate de români. 3. 2. 2. Apariția și evoluția cooperației agricole până în 1918 În situația generată după împroprietărirea de la 1864 se punea problema rezolvării, pe de o parte a pulverizării micii proprietăți și a ocupării timpului de muncă a țăranului și familiei sale, iar pe de altă parte a creditului țărănesc. Această ultimă problemă a fost pusă în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
la 17 iulie 1921 a Legii pentru reforma agrară în vechiul regat. Potrivit decretului mai sus menționat, operațiile de parcelare a terenurilor expropriate și de vânzare a acestora către țărani, urmau să se facă prin Casa Centrală a Cooperației și Împroprietăririi, nou înființată. Această instituție a primit sarcina înființării de obștii de cumpărare, pentru darea în folosință a terenurilor expropriate. Obștiile de împroprietărire, care urmau să ia în folosință întreaga suprafață expropriată, nu erau cooperative în adevăratul înțeles al cuvântului, deoarece

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
expropriate și de vânzare a acestora către țărani, urmau să se facă prin Casa Centrală a Cooperației și Împroprietăririi, nou înființată. Această instituție a primit sarcina înființării de obștii de cumpărare, pentru darea în folosință a terenurilor expropriate. Obștiile de împroprietărire, care urmau să ia în folosință întreaga suprafață expropriată, nu erau cooperative în adevăratul înțeles al cuvântului, deoarece ele au fost înființate în mod forțat de către legiuitor pentru a le folosi drept instrumente tehnice pentru împroprietărirea țăranilor. Ele se conduceau

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
terenurilor expropriate. Obștiile de împroprietărire, care urmau să ia în folosință întreaga suprafață expropriată, nu erau cooperative în adevăratul înțeles al cuvântului, deoarece ele au fost înființate în mod forțat de către legiuitor pentru a le folosi drept instrumente tehnice pentru împroprietărirea țăranilor. Ele se conduceau după vechea lege a băncilor populare, funcționau pe baza unui statut care cuprindea drepturile și obligațiile membrilor și modul cum trebuia să fie exploatată moșia. Administrarea obștei era încredințată unui consiliu de administrație format din mandatari

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
modul cum trebuia să fie exploatată moșia. Administrarea obștei era încredințată unui consiliu de administrație format din mandatari la care se adăuga un administrator agronom care se ocupa de organizarea și conducerea exploatării terenurilor. Spuneam mai înainte că obștiile de împroprietărire nu puteau fi considerate cooperative, deoarece ele erau niște asociații înfiinșate în mod forțat. Ele nu erau privite cu ochi buni de către săteni, care voiau să intre cât mai repede în posesia deplinei proprietăți asupra terenurilor, nu să devină arendași

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
cooperative, deoarece ele erau niște asociații înfiinșate în mod forțat. Ele nu erau privite cu ochi buni de către săteni, care voiau să intre cât mai repede în posesia deplinei proprietăți asupra terenurilor, nu să devină arendași. Referitor la obștiile de împroprietărire C. Garoflid scria. " Acestea nu sunt obști căci le lipsește principiul moral, solidaritatea; lipsește mijlocul educativ, direcțiunea tehnică; lipsește putința progresului agricol, asolamentul comun. Organismul viu, instrument de control și progres al obștiilor, este înlocuit printr-un comitet, care cu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
logofătul de altă dată, va măsura țăranilor, cu lanțul sau cu prăjina, pământul boeresc, iar de producțiunea agricolă se va îngriji cel de sus"62. Ca urmare a refuzului unei părți a țărănimii de a se asocia în obștii de împroprietărire, acestea au fost puse spre lichidare la sfârșitul anului 1919. Reforma agrară de după primul râzboi mondial, așa cum a fost ea concepută, a produs o importantă schimbare în viața economică și socială a țării, răsturnând însăși concepția privind dreptul de proprietate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
în depozitarea și valorificarea recoltelor obținute precum și în protejarea acestora și a celorlalte bunuri ale exploatației împotriva riscurilor naturale. Autoritățile vremii au încercat să rezolve o parte din aceste probleme ale exploatațiilor prin înființarea în cadrul Casei Centrale a Cooperației și Împroprietăririi a unei secții denumite Centrala obștiilor sătești și a exploatațiilor agricole care și-a continuat activitatea până la 12 iulie 1928 când a fost desființată în urma adoptării Codului Cooperației. Aceasta avea următoarele atribuțiuni: îndrumarea și controlul tehnic al exploatațiilor agricole pentru

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
crescut foarte mult până în 1929, urmând evoluția obștilor de arendare de dinainte de război. Constituirea acestui tip de cooperative a fost favorizată și de către legea pentru reforma agrară care prevedea dreptul de preemțiune al statului, prin intermediul Casei Centrale a cooperației și Împroprietăririi țăranilor, la cumpărarea conacelor și moșiilor de peste 50 de hectare. Tabelul 3.4 Evoluția obștilor de arendare în perioada 1923 1928 Anul Numărul obștiilor Numărul membrilor Suprafața arendată (ha) Arenda plătită (lei) 1923 102 16472 51554 7071693 1924 125 18498

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
61109,22 370484980 1925 213 61142,00 543131622 1926 297 32149 78637,00 772662964 1928 374 30838 86256,00 1310000000 1929 339 30165 74245,00 1018000000 Sursa: C. Moldoveanu, "Organizarea agriculturii prin cooperație", p.147 Pe măsura lichidării obștilor de împroprietărire, agricultorii mici și mijlocii au constituit alte tipuri de asociații rurale care aveau drept scop, fie exploatarea mai rațională a pământului, fie aprovizionarea agriculturii cu input-uri, fie valorificarea producției agricole. Acestea urmăreau intensificarea producției agricole și îmbunătățirea situației materiale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
dezvoltarea cooperației, datorită faptului că scopul legilor elaborate era doar acela de a modifica legile anterioare. Un prim reper legislativ care are legătură cu cooperația română după primul război mondial este Decretul lege nr. 3697 din decembrie 1918 referitor la împroprietărirea țăranilor cu terenurile expropriate de marii proprietari. Instituția însărcinată cu punerea în aplicare a prevederilor acestei legi a fost Casa Centrală a Cooperației și Împroprietăririi, care avea, printre altele, și rolul de a constitui obștii de împroprietărire care să ia

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
română după primul război mondial este Decretul lege nr. 3697 din decembrie 1918 referitor la împroprietărirea țăranilor cu terenurile expropriate de marii proprietari. Instituția însărcinată cu punerea în aplicare a prevederilor acestei legi a fost Casa Centrală a Cooperației și Împroprietăririi, care avea, printre altele, și rolul de a constitui obștii de împroprietărire care să ia în folosință terenurile expropriate până la darea lor în proprietate. Așa cum am mai spus într-un alt subcapitol acestea nu pot fi considerate cooperative în adevăratul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
1918 referitor la împroprietărirea țăranilor cu terenurile expropriate de marii proprietari. Instituția însărcinată cu punerea în aplicare a prevederilor acestei legi a fost Casa Centrală a Cooperației și Împroprietăririi, care avea, printre altele, și rolul de a constitui obștii de împroprietărire care să ia în folosință terenurile expropriate până la darea lor în proprietate. Așa cum am mai spus într-un alt subcapitol acestea nu pot fi considerate cooperative în adevăratul înțeles al cuvântului, ci simple instrumente aflate la dispoziția statului pentru punerea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
expropriate până la darea lor în proprietate. Așa cum am mai spus într-un alt subcapitol acestea nu pot fi considerate cooperative în adevăratul înțeles al cuvântului, ci simple instrumente aflate la dispoziția statului pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legii de împroprietărire. La 27 septembrie 1920 s-a emis o lege prin care prevederile legii din 1903 și asupra provinciilor alipite la vechiul regat. Dintr-o prezentare a legislației privind cooperația agricolă din România nu poate lipsi Legea de la 1928, cunoscută sub

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
a casei lor centrale" din anul 1903. Evoluția formele asociative, în principal a obștiilor de arendare și cumpărare, au fost influențate negativ de reforma agrară inițiată în 1921. Pentru punerea în aplicare a prevederilor legii au fost constituite obștii de împroprietărire, care nu pot fi considerate cooperative pentru erau înființate și folosite de stat ca instrumente pentru aplicarea reformei. În perioada 1918-1942 s-a înregistrat o diversificare a formelor de cooperative, apărând: cooperative forestiere, cooperative de credit, cooperative de consum, cooperative

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917

noului cetățean în perspectivă două pâni, nu una. Noi credem că înainte de discutarea articolului 7 Camerele de revizuire ar trebui să gândească la îmbunătățirea stării românilor. Neînstrăinarea absolută și indivizibilitatea pământurilor țărănești, moștenirea imobilului indivizibil de către primul sau ultimul născut, împroprietărirea celorlalți fii pe moșiile parcelate sistematic ale statului sub aceeași lege de moștenire, iată măsuri ultraretrograde, dar românești, care ar asigura sporirea populației și existența măcar a unei singure clase puternice, a țăranilor. După ce prin sporirea suficientă a populației, cultura

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Dar acestor oameni nu le-i destul atâta. Până și meritele domniei naționale ale lui Vodă Cuza, căruia ei i-au pus pistolul în piept, vor să și le atribuie șie. Ei își atribuie secularizarea moșiilor mănăstirilor închinate, Unirea Principatelor, împroprietărirea țăranului și apoi ei, pe care Vodă Cuza i-a tratat între patru ochi cu biciușca de călărie și cu izbituri cu piciorul pe uș-afară, mai cutează a zice că de la 1848 și pîn-acuma orice idee de progres, de dreptate

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
în țările unde semicivilizația e unită cu pseudoliberalisnml și fug de civilizația adevărată și de libertatea adevărată. Iar libertatea adevărată și neatârnarea economică sânt două noțiuni identice. Și când vorbim de neatârnarea economică înțelegem eliberarea continuă, prin cultură și prin împroprietărire, a clasei celei mai numeroase și esclusiv productive, a clasei țăranilor. Observăm întîi că părticelele de pământ acordate țăranilor sub domnia lui Vodă Cuza constituie până acuma în mod definitiv proprietatea țărăneasca și o mărginesc prea de timpuriu la o

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
vederi cari nu sânt deloc coprinse în cuvintele noastre. {EminescuOpX 334} "Romînul" face istoricul luptelor partidului roșu cu conservatorii de la 1848, cu cei de la 1858, cu cei din timpul domniei lui Cuza Vodă, și apoi își asumă meritele Unirii, a împroprietăririi țăranilor etc. asupra partidului pe care-l reprezintă. Acestea sânt cu totul neexacte. Întii, în partidul conservator de astăzi e în număr mare reprezentat partidul unionist din timpul domniei lui Grigorie Ghica VVd. Actele Divanului Ad-hoc din Moldova sânt deopotrivă

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
în întreaga Românie. Nu există roșii în Moldova, sânt însă conservatori cu aceleași vederi în ținutul Sucevei ca și-n Banatul Severinului. Rolurile sânt așadar cu totul schimbate. E asemenea inexactă aserțiunea "Romînului" că partidul conservator ar fi fost contra împroprietăririi. Contra modului propus da, contra ideei, nu. În sine vorbind, atât meritul cât și demeritul e al lui Vodă Cuza și a lovirii sale de stat. Cumcă modul de împroprietărire a fost vicios se vede însă din rezultate. Niciodată țăranul

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
inexactă aserțiunea "Romînului" că partidul conservator ar fi fost contra împroprietăririi. Contra modului propus da, contra ideei, nu. În sine vorbind, atât meritul cât și demeritul e al lui Vodă Cuza și a lovirii sale de stat. Cumcă modul de împroprietărire a fost vicios se vede însă din rezultate. Niciodată țăranul român n-a stat mai rău decât după împroprietărire, astfel cum ea a fost făcută. D-nii roșii însă, cari combat lovirea de stat, au cu toate acestea pe autorul lovirii

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]