1,009 matches
-
din trâmbița dată de babacu’ Băsescu, de nu se mai aude nimic în jur. Nici măcar sunetul prelung și dureros, al prăbușirii definitive a economiei și a nivelului de trai, în nenorocita noastră țară... Metroul din Caracal Se zice că pe timpul împușcatului, la cei din Caracal le-a venit ideea ca să construiască un metrou și în orașul lor. Bineînțeles, că pe timpul acela orice mișcă în țara asta, în materie de construcții, trebuia să aibă aprobarea și binecuvântarea celui mai tovarăș, dintre tovarășii
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
costă mai mult decât „una mică” și în cazul acesta, omul cu cap alege „una mică”, fiindcă poate să mai lege o vorbă cu alți vitregiți ai soartei, care la rândul lor au ales „răul cel mai mic”. Demult, pe timpul „împușcatului”, oamenii discutau la cârciumă despre trei subiecte, fotbal, armată și femei. Acum toate s-au schimbat și cele trei subiecte au devenit, politică, politică și politică. Să nu vă temeți de politica de cârciumă. Asta nu a făcut rău nimănui
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
malurile astea erodate pe care mi te sprijini în fiecare noapte cu miresme de regina nopții și trandafiri sălbatici. În mine și-a făcut aseară cuib chiar aurora boreală. Așa, imperfectă, ca o pasăre rănită în ambele aripi sau chiar împușcată perpetuu în gât să nu mai scoată triluri hâșcâite, ca o vioară dezacordată. Lumea ar avea nevoie de perfecțiune. Eu nu gândesc perfecțiunea. Zidurile mele sunt neatinse. Sunt aceeași fortăreață de la începuturi. De aceea te încorci noapte de noapte. Labirintul
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
si grimasa cu o alură festivă, stridentă. Cocul negru, lucios, în contrast cu chipul alb alb, buzele roșii în roșul de buze, ochii adânciți, genele vopsite, ce mai... Rochie fină, nisipoasă, strânsă într-un cordon verde-închis, ca și ochii. Detectivul rămase locului, împușcat. Doamna zâmbi și luă, cu o mișcare delicată, coroana din brațeleplebeului. — O zi fragedă, turbată, scumpă doamnă, izbuti să bâiguie netotul. O șovăială, o amețeală, să înnebunești. O să ne scoată din minți primăvara asta ilegală. Ați observat forța ei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Nenea Paul ! țipă unul dintre ei. Ia mai sperie-ne o dată ! — Vreau o acadea ! zbiară un altul. Nenea Paul, vreau o acadeaaa ! — Bună, Paul ! zic cu moralul la pământ. Te distrezi ? — Cel care a inventat Ziua Angajaților În Familie merită Împușcat, zice fără nici o urmă de umor. Dă-te naibii jos de pe piciorul meu ! se rățoiește la unul dintre copii, și cei trei Încep să țipe Încântați. — Mami, dar nu e nevoie să cheltui nici un penny, murmură Artemis, trecând pe lângă mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
e și omul... Înainte, când auzeam, citeam ce fac și ce dreg bolșevicii În Rusia, ziceam: O fi și așa, dar parcă prea gogonate, toate: cum să te aresteze - fără motiv? Și să te mai și Împuște? Nu eram Încă... Împușcat, dar una-i să afli ce li s-a-ntâmplat altora și cu totul altceva să... nu să afli: să trăiești, secundă după secundă, secundă În secundă, ce ți se Întâmplă ție - și, așa, printre picături (că ai tu alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
prin acțiune... Mă gândesc la dobitocul de Sapșa, cu judecata lui anapoda, căpătată dincolo de Nistru - ce, am să m-apuc acuma să le plâng de milă acelor comisari care, după ce-au ucis, au batjocorit totul, au fost și ei Împușcați ori deportați? S-aștepte! Eu nu-s creștin din acela care, nu din milă-creștinească, ci din frică Îi „iartă” pe cei care i-au făcut rău! Auzi ce să spuie prrrostul cela de Sapșa: că toți Învățătorii români sunt antisemiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
plecasem În pădure, Îl lăsasem În lanț - cine se putea apropia de fiara sălbatică? După ce-au căzut multe bombe și plunghi, Moș Iacob a băgat de seamă că Osman a dispărut cu lanț cu tot. L-a crezut mort, Împușcat, ori sugrumat de lanț, În vreun tufiș. Și uite-l: nu mai mârâie, nu mai rânjește, nu mai sare la om. Scheaună și se gudură, bate pământul cu coada, chiar și la străini; când merge, merge pieziș, ponciș, de parcă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
vis al lor, acela de a scăpa din infernul din Adoras și de a fugi din țară, le era oferit pe tavă de însuși ofițerul însărcinat să-i țină închiși. Mulți dintre tovarășii lor încercaseră să fugă, dar fuseseră prinși, împușcați sau închiși pe viață, și, dintr-o dată, acest tânăr locotenent care abia sosise, cu uniforma lui îngrijită, însoțit de frumoasa lui soție și de un mastodont de sergent cu aspect de om de treabă, încerca să-i convingă că ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
mulți copii de cinșpe-șaișpe ani și mai mici, dintre care recunoscu câțiva pe care ar fi trebuit să-i ia pe inventar peste două ore. Fugiseră, desigur, a fost un bun prilej ca să fugă, războiul și distracția asta cu oameni împușcați căzând pe lângă el, care lui nu-i mai pica bine deloc. Nu-i de tine, Rafaele, măcar că dă să se strângă aici toată familia celor fără familie. Copii, bătrâni trențăroși, cerșetori luați de valul mulțimii și grupuri de adolescenți care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
supraveghere pe străzi în noaptea aia... Își aducea aminte cu întârziere că-n noaptea aia nu mai era nici un sfert din efectiv în dormitoare, își luaseră lumea-n cap la Revoluție, acolo era de ei, și cinci dintre ei muriseră împușcați sau culcați de tancuri, și iarăși își aducea aminte ceea ce uitase deliberat, și anume că se întorsese acolo în noaptea aceea din reflex, ca un cal care trage la grajd, să se pună la adăpost... De bună seamă că și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
se plictisise să-l tot asculte. — Auzi, cine dracu’ e rănit mai grav? Tu sau eu? — Tu ești, spuse negrul. Da’ eu n-am fost Împușcat niciodată. Nu intra În planurile mele să fiu Împușcat. Nu-s plătit ca să fiu Împușcat. Nu vreau să fiu Împușcat. — Calmează-te, Wesley. Nu-ți folosește la nimic să vorbești așa. Se apropiau de chei. Erau deja În vad și, pe măsură ce intrau pe canal, vizibilitatea era tot mai redusă, din cauza soarelui care se reflecta În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
-i fie sprîncenele, Înainte să-i fie arse. Omulețul ne zîmbi. Dacă vorbește careva engleză pe-aicea, ești bun de executat, colega, Îi spuse Al. — Nu, răspunse omulețul. Largo Caballero e bun de executat. El ar trebui să fie cel Împușcat. — Auzi, colega, Îi spuse Al. Nu vrei să vorbești puțin mai Încet? S-ar putea să te audă cineva și să creadă că sîntem Împreună. — Știu eu ce zic, spuse omulețul cu ochelarii foarte groși. L-am examinat atent. LĂsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Porter. Henry J. Porter. — Platfusică, să nu te-apuci să tragi În băiatu’ Ăla. — Cumva trebuie să-l predau. — Ai fost mereu un criminal nenorocit. — Hai, Evans, spuse delegatul. Ne pierdem vremea aiurea. Ține minte ce ți-am zis cu Împușcatul, spuse domnul John foarte Încet. — Te-am auzit, Îi replică delegatul. „Henry J. Porter“, se gîndi domnul John. „Nu-mi amintesc să-i fi zis altfel decît Platfusică. Avea picioare așa de mari că trebuia să-și facă Încălțăminte pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
maronii, năvĂli dintre tufișuri, iar una dintre ele zbură doar puțin și se așeză pe creanga unei sălcii și, aplecîndu-și capul cu o coamă mică Într-o parte și Îndoindu-și gulerul de pene de pe gît, privi jos, unde păsĂrile Împușcate continuau să se zbată. Pasărea care privea În jos de pe creanga de salcie era frumoasă, durdulie, greoaie și arăta ca o proastă, cum stătea așa, cu capul aplecat; cînd Nick Își ridică Încet carabina, soră-sa șopti: — Nu, Nickie. Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și văzu mașina nemților - atunci apăsĂ tare pe pedala dreaptă și noi Începurăm să tragem asupra lui și a celorlalți. Un om Împușcat pe o bicicletă e Întotdeauna o priveliște tristă, chiar dacă nu la fel de tristă ca cea a unui cal Împușcat În timp ce este călĂrit sau a unei vaci Împușcate-n stomac cînd nimerește Într-un schimb de focuri. Dar cînd Împuști de la distanță mică un bărbat aflat pe o bicicletă, se atinge cumva o coardă mult prea intimă. Și Ăștia erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
un hol lung care duce către bucătărie și care e supraîncărcat cu tot felul de obiecte decorative care mai de care mai surprinzătoare: cizme Wellington de dinainte de război, costume de vânătoare vechi, împuțite și pătate de sânge de la nenumărații fazani împușcați și îndesați prin buzunare. Noblețea nu poate fi cumpărată. E moștenirea generațiilor care au trăit în această casă, și-au scuturat noroiul de pe cizme pe răzătoarea de fier de lângă ușa din spate, au intrat în bucătărie să ceară ceva de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
răspuns, dar tăcu văzând că Baloleanu și Grecescu, cei chemați să vorbească, primesc fără obiecție rodomontadele ofițerului. ― Pavel Tunsu!... Care ești?... Vino-ncoace! strigă pe urmă procurorul. Pavel se ridică de jos. Dârdâia de spaimă că va fi și el împușcat. Bâlbâi în neștire, fără să mai aștepte vreo întrebare: ― Eu n-am omorât pe nimeni... Eu am stricat mașina și i-am pus foc, că mi-au schilodit copilul, dar n-am vărsat sânge, că am copii... Se socoti cel
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mică pauză, cu fața congestionată de indignare: ― Măi băiete, ce-ai văzut tu în Argeș a fost o glumă de salon față de cruzimea și barbaria ce s-a abătut asupra tuturor satelor din țară de când au luat ăștia conducerea!... Cei împușcați sau în general uciși de expedițiile represive sunt cei fericiți și norocoși, pentru că au scăpat de schingiuirile spăimântătoare pe care trebuie să le îndure cei vii... În sfârșit, a fost o baie de sânge colosală, ceva cum nu s-a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mare, sora mea și eu, dar și alți copii din vecini, am traversat drumul și ne-am ascuns în pâlcul de salcâmi să vedem ce se va întâmpla. După ce prizonierii șiau săpat propriul mormânt, au fost aliniați în fața gropii și împușcați. Doi militari ruși au adus niște bătrâni din apropiere și sub amenințarea armelor i-au obligat să-i arunce în groapă pe cei împușcați și să astupe groapa. Mult mai târziu, abia prin 1995, aveam să aflu că cei 63
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
ce se va întâmpla. După ce prizonierii șiau săpat propriul mormânt, au fost aliniați în fața gropii și împușcați. Doi militari ruși au adus niște bătrâni din apropiere și sub amenințarea armelor i-au obligat să-i arunce în groapă pe cei împușcați și să astupe groapa. Mult mai târziu, abia prin 1995, aveam să aflu că cei 63 de militari germani nu erau soldați germanigermani, ci erau foști militari sovietici făcuți prizonieri de către nemți și cei care se ofereau să lupte contra
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
a dat cu nimic înapoi... Sunt chiar convinsă că a progresat. Și măcar pe Antonescu ți-l amintești, sper. Mai ții minte că erai la noi în timpul Rebeliunii legionare ? — Asta, da ! îi știu și p-ăia de i-a ținut împușcați, aici, la Dealu-țăcăliei, și n-avea nimeni voie să îi ridice... Și bărbatu lu Moapsa a fost în lagăr, și ce-a mai tremurat Moapsa pân l-a văzut înapoi ! Da el mi-a povestit mie p-ormă că făcea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Încît nu mai vorbim și nu mai fumăm Împreună, stînd la geam, am văzut-o pe Delia că pleacă agățată de brațul lui Claudiu, care avea peste pijama un pardesiu scurt și răpănos, o pălărie ridicolă pe cap și piciorul Împușcat și bandajat vîrÎt Într-un papuc de plastic, iar celălalt Într-un pantof scîlciat, vestimentații civile șutite, probabil, de la vreun bunic din salonul lui, ce deghizare reușită! Așa că mi-am făcut curaj și am coborît la gineco, unde am găsit
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ai unor cauze drepte și nedrepte, visători în orânduiri mai bune, cu legiuiri populiste, eroi cu ,,Virtutea militară" strălucind pe piept și în manualele școlare, o societate omenească cu țărani robiți, cu țărani mai înstăriți (după mintea fiecăruia), cu țărani împușcați, cu arendași haini și boieri patrioți, cu oameni de bine cu gândul la asigurarea unei posterități, care să le slăvească numele în vecii vecilor, cu trupe de tot felul vestejind iarba noastră de acasă, cu dureri naționale, cu dureri individuale
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93042]
-
mistreți, la „răpitor“ sau după stăncuțe (ni se mai întâmpla), cu sau fără alaiul hăitașilor. De mii se ori mi-am prefirat pe buza somnului liorpăitul fericit al câine lui înotând voinicește prin stuf după rața sau gâsca sălba tică împușcată, extazul fugii prin zăpada picurată de sângele iepurelui, excitația ogarilor la vederea cartușierei și-a întregului harnașament ce prevestea expediția și câte alte detalii de sălbăticie virilă și satisfacție războinică. Sigur că toată lumea, în frunte cu bunicu-meu, a suferit teribil
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]