1,167 matches
-
ținem la modele - ar fi discursul senatorului conservator Gr. N. Filipescu, intitulat Politica bunului simț (1932), cu un debut seducător, de o alcătuire imposibil de urmărit, cred, de aproximativ 80% dintre parlamentarii de astăzi. E un exordiu care solicită atenția înțelegătoare a adversarului politic forțat să aplaude și nu enervarea stârnită de intervenții vulgare, uneori flagrant mincinoase, ce nu au nimic cu oratoria. Abuzul extensiei textului se răscumpără prin valoarea lui antologică. Iată-l: ,Deși prezența mea în mijlocul dv. ar putea
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
sufletului său. Artistul face parte din vedetele autohtone care au ținut să transmită mesaje speciale tuturor românilor, manifestându-și dragostea atât față de țară, cât și de familie sau admiratori. ''De ziua României se privesc două generații, una neștiutoare și alta înțelegătoare. La mulți ani, Mina! La mulți ani, tati! La mulți ani, Maria, Andreea, Alice! La mulți ani tuturor românilor!", a scris Horia Brenciu pe contul personal de Facebook. În dreptul mesajului, cântărețul a postat și o imagine de suflet în care
Horia Brenciu, imaginea în fața căreia este copleșit de emoție by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/58877_a_60202]
-
alătură galeriei de portrete exemplare; pe Alice Voinescu însă Dan C. Mihăilescu o asimilează, ca personalitate, cu autoarea Timpului ce ni s-a dat: „Ca stil sufletesc, Annie Bentoiu este, cred eu, din aceeași plămadă cu Alice Voinescu. Aceeași îngăduință înțelegătoare, asimilând înțelept, cu nobilă resemnare și sobră credință, dramele și meandrele umilitoare ale destinului. Dacă ar fi trecut prin închisoare, am fi avut o demnă pereche pentru Lena Constante: aceeași seninătate nevictimizantă, aceeași inadecvare la patetism, vulgaritate, răzbunare“. Fără îndoială
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
mai putut să beau nimic. Dar nu de asta sunt așa de disperată să mă îmbăt, i-am explicat. —A? m-a întrebat ea fără cuvinte. Așa că i-am povestit de James. Iar Anna a fost așa de blândă, de înțelegătoare, nu m-a judecat absolut deloc și, în stilul ei aerian, așa de înțeleaptă încât încet-încet am început să mă simt mai bine. Și un pic mai calmă. Și un pic mai puțin sfârșită. Și am început să și sper
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
din nervi, numai că treaba asta era înfricoșătoare. —De ce te porți așa cu mine? m-a întrebat el supărat, cu fața foarte aproape de a mea. Nu-mi venea să cred ce se întâmpla. Unde dispăruse Adam cel drăguț, plăcut și înțelegător? Cine era bărbatul ăsta furios care apăruse în locul lui? — Cum adică? l-am întrebat eu fascinată. Îmi era frică de el, dar, asemenea unui iepure prins în lumina farurilor unei mașini, nu puteam să-mi dezlipesc privirea de la ochii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ale lui Kate. Până când una dintre celelalte mame, care se săturase s-o tot audă pe Kate urlând, m-a adus, sfârșită, pe calea cea bună. (- În sus, nu într-o parte!) Dar în nici un caz n-aveam să fiu înțelegătoare față de James pentru că făcuse aceeași greșeală ca și mine. Kate a început să plângă. Normal, bietul copil! Era ținută ca un covor strâns sul de un om total străin. Voi n-ați plânge? James s-a speriat. —Ce are? m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
spirit, lumina este lumină... iar iubirea este iubire. Atunci cînd vor pune pe primul loc bunăvoința și nu autoritatea, iubirea și nu teama, înțelegerea și nu închistarea, empatia și nu depărtarea. Atunci va fi lumea mai bună și oamenii mai înțelegători, abia atunci va exista un sistem spiritual care să poată îndruma oamenii numai spre pozitiv și înțelepciune... Absolutul are răbdare: lumea evoluează, secol după secol... va veni și acea zi când va exista mai multă înțelegere, când se va mai
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
scandal pus la cale de noile cercuri conducătoare ca să discrediteze Vechiul Regim. Era la mijloc și Cagliostro, Înțelegeți? Încercați să vă imaginați cu ce gen de oameni trebuia să ai de-a face...“ „Trebuie să fi fost greu“, zise Belbo Înțelegător. „Dar cine sunt acești baroni von Hund care Îi caută pe Superiorii Necunoscuți“, am Întrebat eu. „În jurul farsei burgheze apăruseră grupuri cu intenții foarte diferite, care, pentru a-și face adepți, se identificau și cu lojile masonice, dar urmăreau scopuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
secretarei, doctorul a părut să-și amintească de mine, În fața urgenței pe care Îl făceam eu s-o Întrezărească mi-a spus să mă duc imediat, la nouă și jumătate, Înainte să sosească ceilalți pacienți. Mi se păruse amabil și Înțelegător. Poate că am visat și vizita la doctorul Wagner. Secretara mi-a cerut datele generale, a pregătit o fișă, m-a pus să plătesc onorariul. Din fericire, aveam deja biletul de Întoarcere. Un cabinet de dimensiuni reduse, fără obișnuitul divan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Vocea de deasupra capului său era la fel de sonoră ca aceea a Arhanghelului Gavriil. Hugo a ridicat privirea către chipul unei roșcate cu o față frumoasă, prelungă, dar necăjită. A sesizat, uimit, că femeia avea mai degrabă o expresie amuzată și înțelegătoare decât una ofensată și dezgustată. — Știu cum e cu bucățile astea de plastic, a spus ea. Sunt dificile. Am și eu unele la fel, a adăugat ea arătând spre cutia pe roți acoperită cu plastic pe care o împingea. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
la intrarea în camera copiilor. —Mie-mi spui, a fost de acord Hugo așezându-l la subțioară pe Theo, care continua să se zbată, și trăgându-și peste pantofi galoșii albaștri regulamentari. Dacă ai un copil, angajatorii nu sunt deloc înțelegători, s-a lamentat Sue în vreme ce îl preda pe Hamish. Tot timpul mă întreb dacă merită. Oricum, din salariu, abia dacă reușesc să acopăr toate taxele. —E dificil, a încuviințat Hugo. Sentimentul de camaraderie pe care îl simțea în legătură cu celelalte mame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
un băiețel fericit și iubitor. Ceea ce vrem noi este să găsim o soluție. Să-l ajutăm să depășească acest moment. Hugo s-a întrebat dacă, în toată amărăciunea lui, mai auzea bine. Nu bănuise niciodată că Rottweilerul avea o fire înțelegătoare. El crezuse tot timpul că rolul acelei femei era să facă viețile părinților cât mai dificile cu putință. Peste birou, trăsăturile severe ale Rottweilerului s-au relaxat. —Domnule Fine, a spus femeia cu o voce blândă, pe care Hugo n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Dar plecând trei săptămâni În China și Birmania, risca să-și depășească termenele limită- din nou. Pe de altă parte, proiectul la care lucra acum era pentru Muzeul de Artă Asiatică, iar Bennie credea că măcar ei se vor arăta Înțelegători. Se convinsese chiar că eu, draga și răposata Bibi, Îi trimiteam semne pentru ca el să conducă grupul În absența mea permanentă. De exemplu, găsise Într-o prăjiturică cu răvaș următorul mesaj: „Du-te acolo unde te ghidează inima“. Când era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
uzina de electricitate, canalizarea orașului și rectificarea Bahluiului. Toate aceste s-au făcut din bunăvoința guvernelor timpului (căci trebuie să recunoaștem c-au fost în țara aceasta și guverne cu bunăvoință, adică guverne în sânul cărora s-au aflat oameni înțelegători și de inimă). Dar ce era fatal să se-ntâmple s-a întâmplat. Curând vechea strălucire a orașului s-a stins. Dezvoltarea crescândă a capitalei, spiritul centralist al vieții noastre publice, plecarea ieșenilor, au făcut ca Iașul să rămâie din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și când se întâlnește, nu mai are nici o căutare. Totuși, în istoria presei române, ca și în aceea a Iașului, Noutatea nu înseamnă nimic. De aici, nu trebuie să deducem însă că, pentru un explorator al trecutului, consultarea atentă și înțelegătoare a colecției acestei foi ar fi un lucru cu totul inutil. Nu. Ea l-ar edifica asupra atmosferei locale, asupra unor anumite caractere ale acestei atmosfere; ea l-ar informa asupra mentalității și a spiritului, ce caracterizau tineretul de acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
209. B. Brănișteanu la 25 de ani. Pag. 211. Biserica Sf. Sava, datând, după unele indicii încă din secolul al cincisprezecelea. Ea exista în orice caz pe timpul lui Vasile Lupu, iar arhidiaconul Paul de Allepo îi consacră o minuțioasă și înțelegătoare descriere; și atribuie planurile ei unui artist originar din Constantinopole, arhitect oficial pe lângă curtea principelui Moldovei. E cea mai curioasă și originală construcție bisericească, nu numai din Iași ci din întreaga țară, prin forma sa, prin elementele și spiritul cărora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Nu știu ce să mă mai fac cu ea... Vrea să dea la facultate...“ „Trimite-o la mine, aici, pe șantier; vorbesc eu cu ea.“ Eram Colea Răutu, brigadier fruntaș pe șantierul oligofrenilor, venit să-și spună păsul lui Gheorghe Cozorici, activistul înțelegător, care una-două îți punea o mână paternă pe umăr și te pilduia cu aerul ăla de superioritate blândă al celui pentru care viața, după decenii îndelungate de înțelepciune politică (uneori și de muncă), nu mai prezintă secrete. Mă uitam prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
au trebuit vreo două săptămâni să-l convingem pe Ovidiu să vină din nou cu cheile. Nu-i greu de-acceptat că un asemenea om există; tu vei fi una cu pământul, iar el va zâmbi mai departe, modest și înțelegător. Mai greu e să-ți imaginezi că și-a cumpărat un calculator și știe să-l și folosească; sau poate îl folosea altcineva în locul lui? Bidileanu Ovidiu avea acum, ca și mine, 38 de ani. Ne despărțeau două străzi, câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
unei uși de magazin, la oră fixă, ca la muzeu. Prin întuneric, am privit-o pe Maria. Îi simțeam respirația, corpul lipit cu spatele de mine, mirosul cald al nopții. Nu era de-ajuns. Ne trebuia o altă țară, mai înțelegătoare cu noi, în care Cezar să se poată bâlbâi liniștit, iar Cătălin să-și găsească ultimul model de șurubelniță. O patrie simplă, amabilă, primitoare, nu una de operetă. Dacă pui mâna pe-o istorie, te întâmpină doar omoruri și scandal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și cel privat, tradiție și datina au fost îngropate sub ruinele Cetății de Spini, împreună cu dinastia șismanizilor din Bdyn, încît mișcarea de emancipare a popoarelor orientale i-au găsit egalizați de sabia păgână, care tăiase orice cap răsărea deasupra puțin înțelegătoarei mulțimi. Problema a fost și este cu totul alta decât în România, ale cărei părți constitutive aveau trecutul și tradițiile lor stabilite de la începutul secolului al XIII [-lea] și până la 1700. Alte condiții de existență ca stat are deci a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sub pietrele morii toată ființa țării acesteia; toate instituțiile, tot trecutul, toate datinele; vertebrele noastre istorice și morale, familiile noastre vechi, amestecate în origine cu însuși începuturile neamului românesc, Domnii noștri drepți și viteji, gloria noastră, sângele și sudoarea, ochii înțelegători și inimele înalte, zdrențele lui Șincai și capul lui Tudor, pentru a se măcina din ele acea imundă făină ce hrănește o pătură superpusă de străini, străini de aceeași origine cu Simeon Mihălescu, de aceeași origine cu aciia cari au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a produs o mare indignare. Pe vremea aceea, la Sahia era director, probabil cel mai vechi director al unei instituții din România, Aristide Moldovan, căruia îi port o adâncă recunoștință. Și el era un activist, dar era o persoană calmă, înțelegătoare și rodat cu ideile, cum spunea el, "acestor ciudățenii de artiști". Când a văzut filmul, și-a dat seama de necazurile pe care le poate avea el însuși. Atunci m-a întrebat: mai ai alte cadre? Filmul tău e bun
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
și contradictoriu, nimeni nu poate pretinde că el spune întreg adevărul... Hm!... Vra-să-zică, asta-i, bre! Ia te uită ce-l frământă pe băiatul nostru din Fălticeni...! Sadoveanu se uită iarăși îndelung la mine. Are o căutătură când șăgalnică, blândă, înțelegătoare, când rece, severă, sentențioasă. Îl privește și pe bătrânul Melchisedec, care s-a oprit cu cafeluța în mână și pare și el meditativ, interesat de răspunsul la o astfel de întrebare. ...Apăi, dragul meu Făt-Frumos, râde El spre mine. Treaba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
fapt, Ea mi-a făcut semn să vorbesc în șoaptă și, ducând degetul arătător la buze, mi-a șoptit, dându-mi să înțeleg că ceea ce îmi spune, trebuie să rămână o taină între noi: Hm!... Miu e un om bun, înțelegător, altruist, cu multe calități. Dar, cum e de-o viață întreagă activist, nu admite să-l contrazici, ori să-ți dai cu părerea despre ceva neoficial, să crezi că poți să zici ce gândești și nu ceea ce ți se cere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Russo, aviatoarea aceea mare... Multe-multe personaje... Și vă spun, din București foarte multă lume o fost, cu care pe-ormă tare bine m-am Înțeles... Se poate spune că aveați o anumită libertate de mișcare la Mislea... Da, erau mai Înțelegători, nu era așa o strictețe, pentru că era departe de București și nu erau așa la mâna Securității... Când ne-am dus noi, directoare era o doamnă locotenent-major, care era destul de omenoasă așa. Și ofițerii de servici, și cei de la producție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]