560 matches
-
de-a-ntregul viu. În episodul paradisiac petrecut demult, la lacul Taunitz, moartea se strecurase deja în miezul vieții: Irene și Rubek se prefăceau că sunt vii, când, în realitate, muriseră. „Stăteam pe malul lacului Taunitz ca două cadavre reci și înțepenite și ne jucam de-a oamenii vii”. Rubek protestează: „Nu asta înseamnă să fii mort”, în sensul că semnul morții nu este cadavrul inert, ci existența fantomatică, viața-fantomă. În finalul piesei, urcușul spre vârful muntelui și moartea celor doi - surprinși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
o singură mână, cealaltă fiind prea încleștată de mâna tânărului. Niciodată nu se mai simțise atât de umilit ca bărbat și cu totul înfrânt ca general. Nici măcar la Austerlitz. Încercă să se scoale din pat, dar nu reuși. Avea membrele înțepenite. Trupul lui suporta din ce în ce mai greu iernile. Îmbătrânise. Nu, nicidecum! Doar se lenevise. Avea nevoie de o bătălie zdravănă. Acolo, printre soldați, dormind și mâncând pe apucate, va fi iar în formă. ― Ivan! țipă el. Era conștient că evita să recunoască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
se păru mai dușmănoasă ca în dimineața plecării în surghiun. Îl lovi drept în inimă. Doar zâmbetul mamei mai atenuă puțin din efectele loviturii. Rămase cu un fuior întunecat, rece și dureros răsucit strâns din creștet până în tălpi. Se simțea înțepenit, priponit pe dinăuntru, ca în transă. Dar despre tristețea aceea specială nu vorbise cu nimeni. Nici măcar cu unchiul său Nicolae. Era o tristețe mândră, pe care o îndura cu toată demnitatea. Considera că trăise ceva esențial pentru existența lui, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și să plece acasă. Nu arestase pe nimeni toată ziua și în plus părea să fi și răcit. Era frig și umed în cabină. Strănută și încercă să deschidă ușa, dar aceasta nu cedă. O scutură, încercă încuietoarea, dar părea înțepenită. După vreun minut de zdrăngănit și împins, strigă: — Ajutor! * — Zi așa, Ignatius! Ai avut grijă să fii dat afară! — Te rog, mamă, sunt la capătul puterilor. Ignatius își băgă sticla cu bere Dr. Nut sub mustață și bău cu zgomot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
alte cadastre, normal, ca după orice perioadă de vicisitudini ale istoriei, era divizată conform următoarelor secțiuni: calitatea terenurilor arabile, forestiere, noile denumiri pentru satele cu populație de limbă germană și pentru așezările coloniștilor. Cred că nimic n-a scăpat: glodul Înțepenit de pe cizmele de cauciuc cumpărate de la un soldat beat; diareea apoasă provocată de niște sarmale alterate de la un birt din Indija; o aventură cu o servitoare bosniacă de prin Sombor, o răsturnare zdravănă de pe bicicletă În apropiere de Čantavira; o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
stârnise povestirea lui. Printre chipurile lor cuminți, găsi unul care-l privea parcă înfuriat. Era Yozō, servitorul samuraiului. După ce Velasco ieși din cabina cea mare, negustorii își puseră pensulele la loc în cutii căscând și lovindu-și cu pumnii umerii înțepeniți. Expresiile sârguicioase depână atunci le dispărură de pe chip și atmosfera destinsă a însărcinării duse la bun sfârșit umplu cabina cea mare. Unii începuseră să joace cu zaruri lângă încărcătura în dreptul căreia stătuse Velasco. Pe timpul călătoriei noastre am de gând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
semnele precedente. În recunoașterea semnelor prezenței lui Isus, sufletul s-a deschis la această măreață intuiție care este izvorul, rădăcina a toate, acolo unde Dumnezeu se manifestă ca bucurie în interiorul nostru. Fără această intuiție profundă toate acțiunile noastre rămân puțin înțepenite, slabe, suntem în voluntariat și strângem din dinți pentru a observa o conduită de viață. Dar când am înțeles că „Este Domnul!” vieții mele, Cel pe care eu Îl iubesc, prietenul, totul pentru mine, atunci toate celelalte se reorganizează în
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
zadarnic te consolezi cu ideea că vei plăcea cititorului viitorului, cu alte cuvinte se pornea de la ideea existenței unui tip de cititor care s-a născut în zilele noastre și ale cărui gusturi și preferințe vor fi aceleași și mâine, înțepenite adică pe vecie. Între cele două prejudecăți, a scriitorului, care nu e atent la cititorul timpului său și speră să fie mai bine înțeles în viitor, și cititorul care dă cu piciorul în scriitorul pe care nu-l înțelege, mai
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
țâșnească, să gâlgâie și să înece tăcerea cu blândețe; cu grație și fără istovire s-o facă să-și închipuie că nu e singură. Apa întotdeauna îi răsplătește pe cei care așteaptă. Ai avut o zi bună ? a întrebat Jina înțepenită. Mike și-a abandonat cravata pe pat, s-a așezat și și-a scos pantofii lustruiți. Ca de obicei. Lui Mike nu i se permite să vorbească despre ceea ce face la serviciu, ceea ce desigur înseamnă că Jina își imaginează tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
în care jucase cu ani în urmă, fiindc-au început să șoptească „Sondra”. Irene s-a îndreptat de spate și-a ridicat bărbia pe care Naji i-o făcuse mai suplă și mai elongată. Jina s-a uitat către spatele înțepenit al lui Mike, apoi a luat-o pe urmele lui Irene. Vocea subțire a lui Alice a început să se audă dintr-un colț și amândouă prietene s-au întors în direcția respectivă. Mary stătea undeva, la periferia mulțimii. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
nu faci decât să te lupți cu apa. La valuri mari, nu mai ai ce să faci cu vâslele. Și nici cu vântul nu poți să te pui. Trebuie să fii expert. Te agăți de-un bolovan și-ai rămas înțepenit. Și probabil că mai zbori și-n apă. Cel mai important moment din viața lui Zach, în afară de întâlnirea cu Jina, a fost acela când instructorul l-a lăsat să conducă gabara în jos de Middle Fork. A fost o călătorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
fi putut să-și dea seama că o astfel de persoană avea să facă așa ceva ! Mike s-a uitat încruntat la ceas - era 3:06 dimineața, oră la care, din păcate, deseori era treaz. S-a dat jos din pat înțepenit și-a încercat să-și îndrepte coloana, dar n-a izbutit până la capăt. Uneori îi trebuia chiar și o oră întreagă petrecută sub un duș cu apă fierbinte ca să-și revină la verticală. Acum a plecat șontâc la bucătărie, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
refuzul, la surâsul lui Rim. Vinovăția ei se șterse și se înfipse în ea vinovăția lui, fără gelozie, fără durere, dar îmboldită de batjocoră și de necuviință. îi urî acum deopotrivă pe amândoi, fără vorbe, fără să mai desprindă fălcile înțepenite, cu ochi stupizi fixați pe Rim, cu mușchii învrăjbiți, cu respirația făcută cheag, cu limba groasă ca de venin. Nu i se făcu rău, după cum nici babei nu-i venise damblaua, dar cu trupul mai ghebos încă, cu fața zbârcită
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ce-o să urmeze. Încet, încet, trupul începu să înțepenească. Cuprins de panică, omul se zvârcolea, dându-și seama că paralizează. Ixtl îl ținea strâns, așteptând să se termine reacția chimică. În cele din urmă, omul rămase nemișcat, cu toți mușchii înțepeniți. Ochii îi erau larg deschiși, iar fața îi șiroia de sudoare. Peste câteva ore, din ouăle depuse în stomacurile celor doi oameni aveau să iasă niște pui leit cu Ixtl, care vor crește hrănindu-se cu substanța acestor oameni. Satisfăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Ba le erau date și bucurii de neîntîlnit În alte părți. La Începutul iernii, bunăoară, cînd gheața de pe Obi ajungea destul de groasă, iar stratul de omăt era Încă puțin adînc, oamenii locului se luau la Întrecere cu săniile pe Întinderea Înțepenită a fluviului. Să fi văzut atunci nouri de zăpadă spulberată, să fi auzit chiote și focuri de flintă În aer de dragul avîntului fără piedici prin albia uriașă!... PÎnă la urmă, lui Gheorghe i s-a dat o muncă primejdioasă: ducea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
senzuale, polietajarea intrași extratextuală a lumii, nerepudiind utopia mitică salvgardantă a genezei scripturale a macroexistării și a destinului orfic al autorului care se obstinează neîncetat să-și ‹ decanteze jaloanele individualității din substanța fluidă, anamorfică și insidios cromatizată a unui timp înțepenit (parcă) primordial între eschatologii și soteriologii vicariante și orbiculare, George Vulturescu are tăria de a face din vocabulă un monstru cu două chipuri, într-o durată lăuntrică a rostirii narante, dialogale și reflexive, știe să-și înzestreze definițiile lirice suculente
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
să te duci, unchiule - ești În formă destul de bună Încă. Ai ținut bine la ultima călătorie În Israel, și a fost destul de dură. Îți mai place să alergi În Riverside Park, ca Înainte? — În ultima vreme nu. Mă simt prea Înțepenit. — Voiam să spun, e periculos să alergi pe acolo. Nu vreau să fii jefuit. Când ești cu răsuflarea tăiată de la alergat, vreun ticălos dement sare și-ți ia gâtul! În orice caz, dacă ești prea Înțepenit să alergi ești departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Înăuntru. În cameră era cald. Pe pereți erau țesături, iar pe masă o icoană a Sfântului Gheorghe doborând balaurul. Rănitul fu Întins pe pat. Jovanka ceru apă caldă și feșe curate. Femeia se duse să Îi deplinească rugămintea. Bărbatul rămase Înțepenit, privind. „E de-al nostru, spuse Jovanka În limba sârbă. E un Apărător.” Bărbatul tresări și Își făcu cruce. „Un Apărător, În casa mea... Apoi se repezi după nevastă, strigând. - Mai repede! Omul ăsta e pe moarte! Erina și Jovanka
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cel mai mare, cel mai murdar, cel mai nenorocit și cel mai corupt oraș din lume. Nu e nici o șansă. — Asta a fost Întotdeauna problema ta, a zis Margaret ridicând vocea. Se simțea În mod curios plină de energie; gâtul Înțepenit n-o mai deranja și nu se mai simțea letargică. Întotdeauna ai acceptat lucrurile așa cum sunt, te-ai lăsat dus de curent. De când 148 te cunosc, tot așa ai rămas. Îmi vine să urlu. Ce-mi tot spuneai când ne-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
l-a potrivit pe Roibu în poziția pe spinare, cu picioarele chircite în sus, și se pregătea să-i ia de-ndată fuduliile și pielea. A examinat cu lama cuțitului, de mai multe ori, castanele de la picioarele posterioare ale animalului înțepenit. Dar, în momentul primei înțepături a pielii pentru operațiunea de castrare, piciorul contractat al armăsarului, acționat parcă de un resort nevăzut, a izbit cu viteza fulgerului și cu forța a doi cai putere, cu potcoava armată cu hacuri, chiar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
șoma, statuile pure ne-ar împînzi intimitatea ca mobilele făcîndu-ne contemporani cu trecutul. Și am putea construi cu strămoșii un far transparent lăsînd lumina să se prelingă printre trupurile lor; sau, ne-am putea, în vizită, lăsa pălăria pe căpățîna înțepenită a vreunui soț răposat. Poate că Doctorul va născoci ceva aidoma hibernării artificiale ca să putem păstra chiar viața înăuntru! Ne-trecerea în neființă, o scurtcircuitare a timpului. V. din spital devin pentru o vreme o parte a unui astfel de
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
pod, pe Smaragdstraat, făceam colțul și intram pe ușa din față. În vreme ce duceam la gură hrana care fusese păstrată caldă pentru mine, pe plită, încheieturile și antebrațele încă îmi tremurau de la efort. În pat, îmi trăgeam pătura aspră peste umerii înțepeniți. Cădeam repede într-un somn fără vise și mă trezeam mulțumit, dar încă înțepenit. Iar la ferestre erau flori de gheață, care nu fuseseră în intenția arhitectului. Schneiderhahn nu a apărut la antrenamente. Doar prima oară ne-a inițiat în
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
gură hrana care fusese păstrată caldă pentru mine, pe plită, încheieturile și antebrațele încă îmi tremurau de la efort. În pat, îmi trăgeam pătura aspră peste umerii înțepeniți. Cădeam repede într-un somn fără vise și mă trezeam mulțumit, dar încă înțepenit. Iar la ferestre erau flori de gheață, care nu fuseseră în intenția arhitectului. Schneiderhahn nu a apărut la antrenamente. Doar prima oară ne-a inițiat în folosirea echipamentului și ne-a dat o tăbliță cu instrucțiuni, din nou cu scrisul
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
pe cheiurile care tiveau țărmul lagunei, pe străzile cu vile de pe dealuri, prin mahalale urbei și prin șatrele țiganilor sau pe ulițele pline de cafenele, prăvălii și bisericuțe ale cartierului oriental, dezvăluindu-i acea dimensiune fascinantă a unui oraș irevocabil înțepenit și, parcă de groaza unei catastrofe indefinite, părăsit de locuitori, refugiați cu toții în spatele pleoapelor închise, într-un ținut vecin cu neființa. într-una din serile de decembrie, în preajma Crăciunului, după o zi de somn, Carol se sculă și începu să
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
vreodată nici să și le dorească. Jordan se înhăitase de copil cu un vânător ambulant de păsări, cu care cutreierase Balcanii, ungând crengile copacilor cu clei din fiertură de boabe de vâsc. Seara strângeau recolta de păsărele epuizate, cu picioarele înțepenite și aripile vlăguite de fâlfâit zadarnic. Îi povesti despre vulpi ce-și lăsau piciorul însângerat în capcană, ca o ofrandă adusă libertății. Despre biberi, vânați în Siberia pentru testiculele lor din care vracii extrăgeau "castoreum" un remediu împotriva holerei și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]